GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Buna dimineata la toata lumea 
) Am zis sa deschid un topic separat pe aceasta tema, desi pe alocuri s-au mai facut comentarii pe acest subiect.
De la bun inceput o sa spun ca efectele cutremurelor intermediare din Vrancea depind foarte mult si de adancimea la care se produc. Atunci cand se produc in partea de jos, pe la 130-160 km adancime (ca in 1829,1894,1940 si 1986), cele mai severe urmari se semnaleaza in Moldova, in orice caz la Nord-Est de epicentru, pe directia Focsani-Iasi-Chisinau. In aceste cazuri, procesul de rupere ar avea o directivitate predominanta spre NE. Cand adancimea focarului este pe la 70-100 km (ca in 1838,1893,1977), efectele ar fi mai intense in Muntenia si Oltenia, deci la Sud-Vest de epicentru, pe directia Bucuresti-Zimnicea-Sofia. Procesul de rupere ar avea o directivitate predominanta spre SV. Din pacate, nu ar fi prea clar de care tip ar fi seismele vrancene produse la 100-130 km adancime, fiindca in ultimii 60 nici unul dintre cutremurele mari (Mw=7,0 sau mai mare) nu s-a mai produs in acest \"etaj de adancime\";se presupune totusi ca seismele din 1802 si 1908 ar fi rupt aceasta parte. Oarecum in acord cu aceste caracteristici, in interesanta sa monografie consacrata cutremurelor din Romania, I.Atanasiu nota ca seismele din zona Curburii carpatice se impart in 3 categorii: cutremure asimetrice cu maxime in Moldova (deci care, in clasificarea lui, ar corespunde acelor evenimente care sunt mai intense in Moldova), cutremure asimetrice cu maxime in Muntenia (care ar putea corespunde seismelor care sunt mai intense in Muntenia) si cutremure simetrice (sa corespunda oare acestea celor produse in \"etajul de adancime\" 100-130 km ??? greu de spus...). Urmatorul cutremur major ne va lamuri in acest sens (stiti doar ca se asteapta sa rupa tocmai acest \"etaj de adancime\") :10:
Intr-adevar, analizand cutremurele din trecut, se pare ca a existat o anumita alternanta intre cutremurele mai intense in Moldova, cutremurele mai intense in Muntenia si poate o a treia categorie de seisme, \"simetrice\" cum le denumeste Ion Atanasiu in lucrarea sa. Ramane de vazut in ce masura cutremurul \"mult asteptat\" va confirma aceasta alternanta. Cutremurul din anul 1802, de exemplu, a avut urmari foarte grave atat in Moldova cat si in Muntenia si Oltenia, ba chiar si in Transilvania au fost stricaciuni mari, lucru neobservat in cazul urmatoarelor cutremure vrancene majore ! Este adevarat, acest cutremur din 14/26 octombrie 1802 este \"cotat\" a fi fost cel mai puternic cutremur vrancean din ultimii 500 de ani cel putin (Mw~7,9 Ms~7,7). Aria sa macroseismica a fost extrem de vasta, chiar si la Moscova intensitatea ar fi atins VI grade pe scara Mercalli (pentru comparatie, in 1940 intensitatea la Moscova nu ar fi depasit gradul V, iar in 1977 gradul IV pe scara Mercalli). Prof. Marmureanu spunea mai demult la o emisiune TV ca ei considera, in baza studiilor efectuate, ca acest seism (supranumit \"Cutremurul cel Mare\") ar fi rupt, intr-adevar, tocmai acel \"etaj de adancime\" 100-130 km, poate si fiindca a fost deosebit atat de cel din 1940, cat si de cel din 1977. In schimb, cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 este cunoscut a fi produs distrugeri mari in Muntenia si Oltenia, si efecte mai putin severe in Moldova, deci ar fi fost de acelasi tip cu cel din 4 martie 1977. Cutremurul din 31 august 1894 a fost, se pare, mai intens in Moldova, la fel ca cele din 10 noiembrie 1940 si 31 august 1986. Deci, cum spuneam, ar fi un fel de alternanta intre cutremure de un tip sau altul. Alternanta in sensul in care este improbabil ca 2 cutremure majore vrancene consecutive sa rupa acelasi \"etaj de adancime\".
Am mai spus ca replicile cutremurelor vrancene sunt, in orice caz, mult mai slabe decat socul principal, nefiind periculoase. Cea mai importanta replica (care, de regula, apare in primele 2-3 zile) este cam cu 2 grade sau chiar mai mult mai slaba decat cutremurul major. Asa ca o data ce a trecut cutremurul mare, nu trebuie sa ne mai temem. Un seism de 5-5,5 grade oricum e inofensiv. Dar replicile au o mare importanta stiintifica. Fiinda re-localizarea hipocentrelor replicilor contribuie la delimitarea mai clara a zonei de rupere a socului principal. Replicile se distribuie cam in tot \"etajul de adancime\" in care s-a produs socul principal.
O chestie oarecum interesanta ar fi posibila corelatie intre cutremurele vrancene adanci si cele crustale din arealul Marasesti-Focsani-Ramnicu Sarat, zona in care se produc uneori cutremure de mica adancime (10-50 km) cu magnitudini maxime de pana la 5,2 grade. Unii spun ca ar exista o anumita legatura intre cutremurele adanci si seismicitatea crustala din fata Curburii carpatice. Pe de alta parte, imediat dupa cutremurul din 1977, s-au semnalat numeroase cutremure crustale exact in fata Curburii, in arealul mentionat. La fel, in primele ore dupa cutremurul din 27 octombrie 2004, s-au produs mai multe cutremure mici la Ramnicu Sarat. Inaintea celor 2 cutremure majore din 1977 si 1986 (in anii care au precedat respectivele evenimente) s-au produs, de asemenea, secvente de cutremure crustale cu magnitudini de 4-5 grade pe scara Richter, la adancimi de 15-30 km. BTHW, si anul trecut au avut loc cateva cutremure crustale cu mangitudini intre 4,0 si 4,8 grade pe scara Richter, in fata Curburii carpatice, la 20-30 km adancime. Totusi, e greu de spus si de dovedit o legatura intre cele 2 categorii de seisme vrancene.
O alta caracteristica importanta a cutremurelor adanci din Vrancea e aceea ca, de regula, sunt mai lungi ca durata, cam 1-2 minute. Ma refer la evenimentele majore. De asta nu se recomanda sa iesi pe scara in timpul cutremurului, chiar si daca esti la parter si etajul 1; pana te dezmeticesti si constientizezi ce se intampla, daca iesi pe scara, te prinde acolo si e foarte periculos !!!! Chiar daca nu pica scara (iar apartamentul ramane, paradoxal, intact !!!),multi alti oameni au aceeasi tendinta si se creeaza o invalmaseala mare si accidentele devin inevitabile. Eu am incercat experienta asta la cutremurul din 1990. Eram la scoala, la 2 fara 20 ziua; initial nu vroiam sa ies, ramasesem singur in clasa, colegii impreuna cu profa fugisera deja, eu asteptam sa se termine; eram la etajul 1, intr-o sala de clasa vecina cu cancelaria profesorilor. Stateam in dreptul usii, sub toc, si asteptam sa se termine. Dar cand am vazut cum incepe sa se crape tavanul de deasupra holului in fata cancelariei, am tulit-o !!! Am luat-o pe scara profesorilor, care era libera in acel moment...mama ce se mai balanganea !!!!! Brrrrr..Numai ca pana jos deja s-a terminat. Pe scara cealalta, a elevilor, a fost balamuc mare, s-au imbulzit toata scolarimea si un elev a intrat cu capul in calorifer, se calcau in picioare efectiv !!!! Din cate stiu, acel cutremur ar fi durat vreo 45-50 de secunde.
Daca ati vazut harti cu izoseiste ale cutremurelor vrancene majore, ati remarcat forma oarecum elipsoidala a acestora, cu alungiri spre NE si SV.Totusi, au fost si cutremure vrancene (e adevarat, cu magnitudini moderate, in jur de 5,5) la care izoseistele au fost orientate N-S ba chiar si cateva (exceptii) cu orientari NV-SE, fapt de-a dreptul paradoxal !! Sigur, se spune ca exceptia confirma regula.) :12: Chiar si in cazul seismului de la 1802, se pare ca izoseistele ar fi putut fi un pic rotite spre vest...Ceea ce denota, totusi, marea complexitate a fenomenului.
Aria macroseismica a seismelor majore este, oricum, foarte vasta, cuprinzand si tarile vecine, ba chiar si zone relativ intinse din marea Campie Rusa, pana la nord de St. Petersburg. La sud, aceste cutremure se simt, de asemenea, pana departe in Grecia si chiar in insulele grecesti din Marea Egee, precum si in Turcia. Spre vest, totusi, se pare ca intensitatea miscarilor seismice scade mai repede, dincolo de Ungaria, Polonia si eventual estul Austriei sau al Germaniei nemafiind sesizabile. In principiu, Transilvania este afectata mai slab, dar cutremurul din 1802 a fost, cel putin pentru ultimii 200 de ani, singurul care a afectat destul de puternic si Ardealul !!! Chiar si la Oradea au fost stricaciuni serioase.
Eh, deocamdata atat per moment. Voi mai reveni cu eventuale completari, daca e cazul...:12:)
O zi buna la toata lumea...)
) Am zis sa deschid un topic separat pe aceasta tema, desi pe alocuri s-au mai facut comentarii pe acest subiect.De la bun inceput o sa spun ca efectele cutremurelor intermediare din Vrancea depind foarte mult si de adancimea la care se produc. Atunci cand se produc in partea de jos, pe la 130-160 km adancime (ca in 1829,1894,1940 si 1986), cele mai severe urmari se semnaleaza in Moldova, in orice caz la Nord-Est de epicentru, pe directia Focsani-Iasi-Chisinau. In aceste cazuri, procesul de rupere ar avea o directivitate predominanta spre NE. Cand adancimea focarului este pe la 70-100 km (ca in 1838,1893,1977), efectele ar fi mai intense in Muntenia si Oltenia, deci la Sud-Vest de epicentru, pe directia Bucuresti-Zimnicea-Sofia. Procesul de rupere ar avea o directivitate predominanta spre SV. Din pacate, nu ar fi prea clar de care tip ar fi seismele vrancene produse la 100-130 km adancime, fiindca in ultimii 60 nici unul dintre cutremurele mari (Mw=7,0 sau mai mare) nu s-a mai produs in acest \"etaj de adancime\";se presupune totusi ca seismele din 1802 si 1908 ar fi rupt aceasta parte. Oarecum in acord cu aceste caracteristici, in interesanta sa monografie consacrata cutremurelor din Romania, I.Atanasiu nota ca seismele din zona Curburii carpatice se impart in 3 categorii: cutremure asimetrice cu maxime in Moldova (deci care, in clasificarea lui, ar corespunde acelor evenimente care sunt mai intense in Moldova), cutremure asimetrice cu maxime in Muntenia (care ar putea corespunde seismelor care sunt mai intense in Muntenia) si cutremure simetrice (sa corespunda oare acestea celor produse in \"etajul de adancime\" 100-130 km ??? greu de spus...). Urmatorul cutremur major ne va lamuri in acest sens (stiti doar ca se asteapta sa rupa tocmai acest \"etaj de adancime\") :10:
Intr-adevar, analizand cutremurele din trecut, se pare ca a existat o anumita alternanta intre cutremurele mai intense in Moldova, cutremurele mai intense in Muntenia si poate o a treia categorie de seisme, \"simetrice\" cum le denumeste Ion Atanasiu in lucrarea sa. Ramane de vazut in ce masura cutremurul \"mult asteptat\" va confirma aceasta alternanta. Cutremurul din anul 1802, de exemplu, a avut urmari foarte grave atat in Moldova cat si in Muntenia si Oltenia, ba chiar si in Transilvania au fost stricaciuni mari, lucru neobservat in cazul urmatoarelor cutremure vrancene majore ! Este adevarat, acest cutremur din 14/26 octombrie 1802 este \"cotat\" a fi fost cel mai puternic cutremur vrancean din ultimii 500 de ani cel putin (Mw~7,9 Ms~7,7). Aria sa macroseismica a fost extrem de vasta, chiar si la Moscova intensitatea ar fi atins VI grade pe scara Mercalli (pentru comparatie, in 1940 intensitatea la Moscova nu ar fi depasit gradul V, iar in 1977 gradul IV pe scara Mercalli). Prof. Marmureanu spunea mai demult la o emisiune TV ca ei considera, in baza studiilor efectuate, ca acest seism (supranumit \"Cutremurul cel Mare\") ar fi rupt, intr-adevar, tocmai acel \"etaj de adancime\" 100-130 km, poate si fiindca a fost deosebit atat de cel din 1940, cat si de cel din 1977. In schimb, cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 este cunoscut a fi produs distrugeri mari in Muntenia si Oltenia, si efecte mai putin severe in Moldova, deci ar fi fost de acelasi tip cu cel din 4 martie 1977. Cutremurul din 31 august 1894 a fost, se pare, mai intens in Moldova, la fel ca cele din 10 noiembrie 1940 si 31 august 1986. Deci, cum spuneam, ar fi un fel de alternanta intre cutremure de un tip sau altul. Alternanta in sensul in care este improbabil ca 2 cutremure majore vrancene consecutive sa rupa acelasi \"etaj de adancime\".
Am mai spus ca replicile cutremurelor vrancene sunt, in orice caz, mult mai slabe decat socul principal, nefiind periculoase. Cea mai importanta replica (care, de regula, apare in primele 2-3 zile) este cam cu 2 grade sau chiar mai mult mai slaba decat cutremurul major. Asa ca o data ce a trecut cutremurul mare, nu trebuie sa ne mai temem. Un seism de 5-5,5 grade oricum e inofensiv. Dar replicile au o mare importanta stiintifica. Fiinda re-localizarea hipocentrelor replicilor contribuie la delimitarea mai clara a zonei de rupere a socului principal. Replicile se distribuie cam in tot \"etajul de adancime\" in care s-a produs socul principal.
O chestie oarecum interesanta ar fi posibila corelatie intre cutremurele vrancene adanci si cele crustale din arealul Marasesti-Focsani-Ramnicu Sarat, zona in care se produc uneori cutremure de mica adancime (10-50 km) cu magnitudini maxime de pana la 5,2 grade. Unii spun ca ar exista o anumita legatura intre cutremurele adanci si seismicitatea crustala din fata Curburii carpatice. Pe de alta parte, imediat dupa cutremurul din 1977, s-au semnalat numeroase cutremure crustale exact in fata Curburii, in arealul mentionat. La fel, in primele ore dupa cutremurul din 27 octombrie 2004, s-au produs mai multe cutremure mici la Ramnicu Sarat. Inaintea celor 2 cutremure majore din 1977 si 1986 (in anii care au precedat respectivele evenimente) s-au produs, de asemenea, secvente de cutremure crustale cu magnitudini de 4-5 grade pe scara Richter, la adancimi de 15-30 km. BTHW, si anul trecut au avut loc cateva cutremure crustale cu mangitudini intre 4,0 si 4,8 grade pe scara Richter, in fata Curburii carpatice, la 20-30 km adancime. Totusi, e greu de spus si de dovedit o legatura intre cele 2 categorii de seisme vrancene.
O alta caracteristica importanta a cutremurelor adanci din Vrancea e aceea ca, de regula, sunt mai lungi ca durata, cam 1-2 minute. Ma refer la evenimentele majore. De asta nu se recomanda sa iesi pe scara in timpul cutremurului, chiar si daca esti la parter si etajul 1; pana te dezmeticesti si constientizezi ce se intampla, daca iesi pe scara, te prinde acolo si e foarte periculos !!!! Chiar daca nu pica scara (iar apartamentul ramane, paradoxal, intact !!!),multi alti oameni au aceeasi tendinta si se creeaza o invalmaseala mare si accidentele devin inevitabile. Eu am incercat experienta asta la cutremurul din 1990. Eram la scoala, la 2 fara 20 ziua; initial nu vroiam sa ies, ramasesem singur in clasa, colegii impreuna cu profa fugisera deja, eu asteptam sa se termine; eram la etajul 1, intr-o sala de clasa vecina cu cancelaria profesorilor. Stateam in dreptul usii, sub toc, si asteptam sa se termine. Dar cand am vazut cum incepe sa se crape tavanul de deasupra holului in fata cancelariei, am tulit-o !!! Am luat-o pe scara profesorilor, care era libera in acel moment...mama ce se mai balanganea !!!!! Brrrrr..Numai ca pana jos deja s-a terminat. Pe scara cealalta, a elevilor, a fost balamuc mare, s-au imbulzit toata scolarimea si un elev a intrat cu capul in calorifer, se calcau in picioare efectiv !!!! Din cate stiu, acel cutremur ar fi durat vreo 45-50 de secunde.
Daca ati vazut harti cu izoseiste ale cutremurelor vrancene majore, ati remarcat forma oarecum elipsoidala a acestora, cu alungiri spre NE si SV.Totusi, au fost si cutremure vrancene (e adevarat, cu magnitudini moderate, in jur de 5,5) la care izoseistele au fost orientate N-S ba chiar si cateva (exceptii) cu orientari NV-SE, fapt de-a dreptul paradoxal !! Sigur, se spune ca exceptia confirma regula.
) :12: Chiar si in cazul seismului de la 1802, se pare ca izoseistele ar fi putut fi un pic rotite spre vest...Ceea ce denota, totusi, marea complexitate a fenomenului. Aria macroseismica a seismelor majore este, oricum, foarte vasta, cuprinzand si tarile vecine, ba chiar si zone relativ intinse din marea Campie Rusa, pana la nord de St. Petersburg. La sud, aceste cutremure se simt, de asemenea, pana departe in Grecia si chiar in insulele grecesti din Marea Egee, precum si in Turcia. Spre vest, totusi, se pare ca intensitatea miscarilor seismice scade mai repede, dincolo de Ungaria, Polonia si eventual estul Austriei sau al Germaniei nemafiind sesizabile. In principiu, Transilvania este afectata mai slab, dar cutremurul din 1802 a fost, cel putin pentru ultimii 200 de ani, singurul care a afectat destul de puternic si Ardealul !!! Chiar si la Oradea au fost stricaciuni serioase.
Eh, deocamdata atat per moment. Voi mai reveni cu eventuale completari, daca e cazul...:12:
)O zi buna la toata lumea...
)