Cutremurele din Banat

[GeoX]

Incep un topic consacrat seismelor din regiunea Banat (topic demult promis, dar tot amanat), cu citarea un articol care descrie efectele seismului puternic de magnitudine 5,7 produs la Banloc in dupa-amiaza zilei de 12 iulie 1991. Banloc este o localitate rurala situata in vecinatea granitei cu Serbia, in Campia Timisului, la o distanta de peste 40 km sud de Timisoara.

Cum au tr?it cei din Banloc cel mai mare cutremur din istoria Banatului: "A urlat p?m?ntul, am zis c? vine sf?r?itul lumii"

Cutremurul de la Banloc din 1991

?n 1991, comuna Banloc din jude?ul Timi? a fost lovit de cel mai puternic seism din vestul ??rii. Cutremurul a avut o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter, ?n urma c?ruia a murit un om ?i sute de case au fost avariate. (Nota: e vorba de magnitudine, nu de intensitate, evident).

[...]
Era data de data de 12 iulie 1991, ?n jurul orei 13.00, c?nd iadul s-a dezl?n?uit ?n comuna Banloc, aflat la grani?a cu Serbia, la o distan?? de 54 de kilometri de Timi?oara. Localnicii care au tr?it cutremurul au un nod ?n g?t c?nd trebuie s? povesteasc? despre acele evenimente chiar dac? au trecut deja 20 de ani. Lini?tea acelei zile de var? a fost ?ntrerupt? dintr-o dat? de un huruit groaznic, sunet despre care oamenii spun c? nu poate fi comparat cu nimic. ?n clipele urm?toare, p?m?ntul a ?nceput s? se zguduie. Avea s? fie cel mai mare cutremur din istoria Banatului.

[...]
?A fost jale mare. Am zis c? vine sf?r?itul lumii. A urlat p?m?ntul. Ne-a prins nepreg?ti?i, am?r??i ?i a l?sat dezastru. Tot Banlocul a fost distrus. La mine au c?zut cinci co?uri. Nu a fost familie s? nu fie afectat?. Sper s? nu mai vin? niciodat? a?a ceva?, a povestit Nicolae Ciobota

Sute de case avariate ?i un mort

Cutremurul de 5,7 de grade pe scara Richter ?i o intensitate de VIII grade pe scara Mercalli, a avariat mare parte din casele din comun?. Tavane ?i ziduri cr?pate, acoperi?uri ?i co?uri pr?bu?ite. Turnul bisericii a c?zut ?i el. ?n urma cutremurului s-a probu?it fontispiciul cu stema regal? ?i bol?ile Castelului de la Banloc. Birtul satului s-a f?cut una cu p?m?ntul. Acolo avea s? ??i g?seasc? sf?r?itul Ion Martin.

[...]
?Era unul din muncitorii de la ferma comunal?, unde eu eram ?ef. S-a dus la birt s? bea o du?c? ?i s? joace table cu un prieten. La cutremur i-a c?zut o grind? ?n cap. Erau doar doi oameni ?n tot barul. Cel?lalt a avut inspira?ia s? se ascund? sub mas?, a?a a sc?pat?, a declarat Cornel To?a, primarul comunei Banloc. Cutremurul l-a prins la ferm?, unde a observant un comportament ciudat al animalelor cu c?teva zile ?nainte. ?A sc?zut mult produc?ia de lapte. Am observant ceva ciudat, gongile ?i insectele ie?eau din pere?i. Probabil c? au mai fost ?nainte cutremure slabe, pe care noi nu le sim?eam. Dup? marele cutremur au urmat aproape o mie de replici?, a mai spus Cornel To?a (foto).


[...]
La Banloc exist? o sta?ie meteo care are ?i o modern? sta?ie de seismologie, cu echipament conctat ?n permanen?? la centrul seismologic din Timi?oara ?i Bucure?ti. ??n 1991 nu eram conecta?i niciunde ?i nu s-au f?cut m?sur?torii. De aceea nici nu se ?tie exact c?t de puternic a fost cutremurul. Oficialii au sus?inut c? era de 5,7, dar la distrugerile provocate cu sigurna?? a fost mai mare?, a spus metereologul ?ef, Gheorghe To?a.

Iata, asadar, cat de periculoase sunt cutremurele superficiale. Seismul de la 12 iulie 1991 a avut focarul la numai 8 km adancime, exact sub cimitirul comunei Banloc. Oamenii aflati pe biciclete erau trantiti la pamant de violenta socului. Cutremurul a fost resimtit in cea mai mare parte a Serbiei, mai slab in sud-estul Ungariei, in Romania s-a simtit in judetele Timis, Arad, Caras-Severin, Mehedinti, dar si in Hunedoara (mai slab). Cutremurul a fost urmat de sute de replici. Cele mai puternice, cu magnitudini de 5,1 si respectiv de 4,8 grade pe scara Richter,s-au produs in dimineata zilei de 19 iulie, dupa ce pe 18 iulie a avut loc al doilea mare cutremur din Banat din acel an, respectiv seismul generat de falia Cernei in zona Herculane (de magnitudine 5,6).

 

[GeoX]

Regiunea seismogena Banat este destul de activa, si a ajuns in atentia opiniei publice in anii 1991-1992 prin seria de seisme de la Banloc, Voiteg si Herculane.
Cateva caracteristici pe scurt ale acestei zone seismice:
-cutremure cu focare crustale, la adancimi medii de 5 km, 10 km, pana la maxim 25 km;
-distribuirea epicentrelor in mai multe arii localizate in Banatul de munte (pe Valea Cernei-zona HERCULANE), in zona danubiana (cu maxim de seismicitate langa MOLDOVA NOUA) si in zona de campie din judetul Timis, respectiv din Arad.
In Banatul montan si danubian cele mai puternice cutremure s-au produs la MOLDOVA NOUA la 10 octombrie 1879 (Mw=5,6 si intensitate maxima VIII) si la BAILE HERCULANE la 18 iulie 1991 (Mw=5,6 si intensitate VIII).
In zona de campie, focarele cele mai active se afla in jurul TIMISOAREI, la vest de municipiu, dar si in Campia Timisului la sud pana la granita cu Serbia (zonele BANLOC, VOITEG). Langa TIMISOARA exista un focar puternic la SAG, care s-a manifestat la 27 mai 1959 printr-un cutremur local de magnitudine 5,0 si intensitate maxima VII-VIII, produs la o adancime de numai 4,5 km. In sudul Campiei Timisului s-au produs cutremure importante la BANLOC (12 iulie 1991, cel mai violent cutremur produs in Banat in ultimii 200 de ani, comparabil se pare doar cu cel de la MOLDOVA NOUA din 1879, avand magnitudinea moment 5,7) si la VOITEG (2 decembrie 1991, magnitudine 5,6). Seismul de la BANLOC din 1991 a declansat o serie de miscari secundare, pe mai multe falii din Banat; a fost urmat si de foarte multe replici, cea mai intensa producandu-se la 19 iulie 1991 (magnitudine 5,1 si intensitate VII). Cutremurul de la 12 iulie 1991 a fost o mare surpriza pentru localnici, deoarece ultimul seism important in zona BANLOC avusese loc la 19 octombrie 1915 (magnitudine moment Mw=5,4 si intensitate maxima VII). Sute de case au suferit avarii importante, avarii accentuate de numeroasele post-socuri. Cutremurele au continuat in zona cu o frecventa destul de mare si in anii urmatori, de exemplu in 1994 in zona BANLOC-VOITEG s-au mai produs 3 cutremure cu magnitudini de 4-4,3 grade, evenimente urmate de un alt cutremur de magnitudine 4,7 produs pe 24 martie 1996 in aceeasi zona.
Totusi, in ultimii 100 de ani Banatul a avut multe cutremure si in alte focare, de exemplu la vest de TIMISOARA sau mai la nord, undeva pe linia PERIAM-VINGA in judetul Arad; de exemplu la 17 aprilie 1974 s-a produs un seism de magnitudine 4,9 pe aceasta falie, resimtit intens la PERIAM, VINGA si la ARAD.

-aparitia in secventa si numarul mare de replici si miscari secundare induse pe falii adiacente reprezinta alte caracteristici importante ale cutremurelor banatice.

 

[GeoX]

Regiunea seismogena Banat vine pe locul 3 in topul zonelor seismice din Romania, de pe teritoriul actual al tarii, dupa Vrancea si Fagaras-Campulung. Vorbim de cutremure crustale, cu focare grupate la urmatoarele adancimi tipice: 5+/-2 km, 10+/-3 km, 25+/-2 km. Epicentrele sunt raspandite in mai multe locatii din judetele Caras-Severin, Timis si Arad, dar cele mai puternice seisme, cu intensitati de VIII grade pe scara Mercalli (si magnitudini mai mari de 5,0-5,3 grade) s-au produs, in ultimii 200 de ani, in urmatoarele areale:
-regiunea Cernei, cu epicentrul din zona BAILE HERCULANE;
-regiunea Danubiana, cu epicentrul din zona MOLDOVA NOUA;
-Sudul Campiei Timisului pana la granita romano-sarba, cu epicentre mai importante la BANLOC, DETA, VOITEG si PARTA.

Dupa 1990 au iesit in evidenta manifestarile seismice din sudul Banatului, prin cutremurele din Timis (BANLOC si VOITEG), respectiv cele din Banatul de munte (zona HERCULANE), cu evenimente de magnitudini 5,5-5,7 produse in 1991. In 2002 a fost activ epicentrul danubian de la MOLDOVA NOUA (2 seisme de 4,8 si 4,6 grade pe scara Richter). Pana la cutremurele din 1991, la BANLOC nu mai fusese un cutremur important din 1915 (eveniment de magnitudine 5,4 si intensitate VII-VIII). La HERCULANE nu mai fusese un cutremur de magnitudine peste 4,0 din 1910. In acest interval insa au dominat seismele din partea centrala a Banatului, in jurul TIMISOAREI mai ales, si chiar la nord pana in zonele PERIAM si VINGA (Arad); cele mai puternice cutremure au fost, inainte de 1991, cele din 27 mai 1959 de la SAG, sud-vest de TIMISOARA (magnitudine 5,0 si intensitate VII-VIII, adancime focala 4,5 km) si 17 aprilie 1974 din zona PERIAM-VINGA, judetul Arad (magnitudine 4,9 si intensitate VI-VII). La vest de TIMISOARA s-a mai produs si in august 1973 un cutremur de magnitudine 4,5-4,8. In 1936 si 1938 s-au produs cutremure in zona TIMISOAREI. Dupa 1991, au dominat insa cutremurele din partea de sud a Banatului, probabil ca efect al miscarilor puternice din perioada iulie-decembrie 1991. Ei, ma astept totusi ca in viitor sa inceapa sa domine, din nou, seismele din zona TIMISOAREI, vest, sau/si est, si, mai general, sa revina activitatea pe centrul si nordul Banatului. Aici ar putea sa se produca, in urmatoarele decenii, cutremure cu magnitudini de pana la 4,7-5,0 grade si cu intensitati maxime de pana la VII grade pe scara Mercalli.

 

[GeoX]

Ceea ce este remarcabil la seismele crustale din Banat este faptul ca atunci cand creste activitatea seismica pe partea sudica a regiunii, scade seismicitatea in centrul si nordul Banatului, dupa cum noteaza seismologul E.Oros (INFP). Si intr-adevar, oricine poate vedea, de fapt, examinand lista de cutremure banatice mai importante din ultimii 150 de ani, ca in perioadele in care au dominat seismele in focarele BANLOC, DETA, VOITEG, au fost putine cutremure pe centru si pe nord, si invers: atunci cand creste activitatea seismica in zona TIMISOARA, la est sau/si la vest de municipiu, ca si mai spre nord, pe linia PERIAM-VINGA, scade activitatea seismica in focarele BANLOC, VOITEG, PARTA, DETA.
Dupa 1991, a continuat sa domine, timp de mai multi ani, o activitate mai ridicata in extremitatea sudica a Banatului. Treptat insa, lucrurile s-au calmat in sudul Banatului si incep incet-incet sa domine cutremurele banatice de pe centru, in jurul TIMISOAREI, pe o raza de cca. 15-20 km in jurul orasului. Probabil ca asta va fi tendinta dominanta in urmatoarele decenii, si nu exclud cutremure locale pe langa TIMISOARA, cu magnitudini de peste 4,0 si intensitati de peste V grade pe scara Mercalli, posibil pana la 4,8-5,0 grade pe scara Richter si cu maxim de intensitate pana la VII grade pe scara Mercalli. Cam asta ar trebui sa fie tendinta pentru Banat in urmatorii ani-zeci de ani, adica o focalizare pe sectoarele centrale si chiar nordice, inclusiv producerea unor cutremure pe langa TIMISOARA. E vorba de o tendinta pe termen lung. In zona TIMISOARA-SAG cel mai puternic cutremur a avut loc la 27 mai 1959, magnitudinea acestuia fiind de 5,0 iar intensitatea maxima VII-VIII; adancimea focala a fost de 4,5 km. Cutremurele din ianuarie 2012 si mai 2014 confirma, de fapt, aceasta tendinta generala a seismicitatii Banatului. In Banatul de munte, mai ales la HERCULANE, nu mai sunt de asteptat cutremure prea mari, comparativ cu cel din 18 iulie 1991.
In concluzie, de interes, din punct de vedere seismic, vor ramane Banatul central (cu zona TIMISOAREI) si nordic (linia PERIAM-VINGA, judetul Arad).

 

[GeoX]

Regiunea Banat, cuprinzand judetele din sud-vestul tarii (Arad, Timis, Caras-Severin) este a treia zona seismica a tarii, dupa Vrancea si Fagaras-Campulung. Aici se produc cutremure crustale, superficiale, cu focare grupate in jurul urmatoarelor adancimi: 5 km, 10-13 km, 20-25 km. Desi cutremure mici (de magnitudini 1-3) se produc in multe zone din judetele respective, exista totusi cateva arii epicentrale mai importante, in care se produc cutremure mai puternice, cu magnitudini maxime de 4,8-5,3 grade si chiar 5,5-5,7 grade (intensitati maxime de VII si, respectiv, VIII grade pe scara Mercalli). Acestea sunt:
-in Banatul de campie, judetele Timis si Arad: BANLOC-VOITEG-PARTA (Campia Timisului), TIMISOARA-SAG-SACALAZ, BUZIAS-RECAS (Est TIMISOARA). Zona BANLOC-VOITEG a fost foarte activa in octombrie 1915 si la 12 iulie, 2 decembrie 1991, cand s-au produs cutremure cu magnitudini de 5,4 si, respectiv, 5,7 grade,cu intensitati maxime de VII-VIII si, respectiv, VIII grade. Zona TIMISOARA a fost activa in mai multe randuri, ultimul cutremur mai mare fiind cel din 1959 produs la SAG (magnitudine 5,0 si intensitate VII-VIII). Zona PERIAM-VINGA din judetul Arad a fost activa in 1974, cand s-a produs acolo un cutremur cu magnitudinea de 4,9 grade;
-in Banatul de munte, judetul Caras-Severin: epicentre importate pe Culoarul Cernei, linia TEREGOVA-MEHADIA-BAILE HERCULANE-TOPLET-ORSOVA si in Clisura Dunarii, zona MOLDOVA NOUA. Pe grabenul Cernei cele mai puternice cutremure din ultimii 150 de ani au avut loc in octombrie 1910 (zona BAILE HERCULANE, intensitate maxima VII), 18 iulie 1991 in zona HERCULANE (magnitudine 5,6 si intensitate VIII), precum si in noaptea de 31 octombrie-1 noiembrie 2014 in zona TEREGOVA, la capatul nordic al grabenului Cernei (magnitudine 4,8 si intensitate VI). Linia TEREGOVA-ORSOVA a fost bine evidentiata si de Ion Atanasiu in monografia sa consacrata cutremurelor din Romania. La MOLDOVA NOUA, cel mai puternic cutremur s-a produs la 10 octombrie 1879, magnitudinea acestuia fiind estimata la 5,3-5,6 grade, intensitatea maxima fiind de VIII grade pe scara Mercalli la MOLDOVA NOUA. Mai recent, la 24 mai si 2 august 2002 s-au produs 2 cutremure cu magnitudini de 4,6-4,8 grade si, respectiv, 4,4-4,6 grade, in zona MOLDOVA NOUA.