• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurele din Vrancea si Fagaras-Campulung

GeoX1

Administrator
Înscris
8 Dec 2012
Mesaje
27.321
Scor reacție
4
Analizam aici legaturile deja evidente dintre cele doua zone seismogene majore ale tarii: Vrancea si Fagaras-Campulung. Desi am mai abordat, punctual, aceste aspecte si la alte topicuri, avand in vedere elementele extrem de interesante, se impune un topic separat.
Deci, este evident ca exista legaturi clare intre cutremurele adanci din Vrancea si cele crustale din Fagaras-Campulung. De fapt, nu toate seismele vrancene, este vorba de acele cutremure care au originea pe partea vestica a blocului litosferic vrancean, si mai ales cele din capatul Sud-Vestic, din Muntii Buzaului.
In orice caz, este evident ca toate cutremurele fagarasene puternice, cu magnitudini MGR de 6,0-6,5 grade, s-au produs la intervale de 3-8 ani dupa seisme vrancene puternice (MGR > 6,5) generate in Muntii Buzaului.
Sa vedem cutremurele fagarasene mai importante din ultimii 500 de ani si corelatiile lor vrancene.

26.10.1550 Fagaras-Campulung magnitudine 6,5
Seismul s-a produs la 5 ani dupa cutremurul vrancean din 19.07.1545 (cred ca a fost doar acesta, desi in cataloage mai apare ceva in 1543 cu data necunoscuta). Cutremurul din 1545 a avut efecte semnificative la Brasov, fapt demn de remarcat. Vrancea a mai miscat insa si la 21.08.1554, un cutremur mai slab si, observati, intervalul deja clasic de 9 ani intre 1545-1554.

10.04.1571-19.05.1571 secventa de cutremure moderate in Fagaras-Campulung, resimtite la Sibiu si Brasov (magnitudini ceva mai mici, probabil de cel mult 5,5-5,7 grade). Secventa a aparut la aproape 2 ani dupa un cutremur vrancea important din 17.08.1569.

4.04.1628 si 9.04.1639. Doua cutremure fagarasene, primul destul de mare, cu efecte severe la Campulung Muscel (magnitudine in jur de 6,0). La 8.11.1620 a avut loc un cutremur major, probabil mai adanc (cel putin 140 km) in Muntii Buzaului (am vazut ca in Muntii Buzaului sunt posibile si cutremure foarte adanci, nu doar cele de la 120-135 km).

7.12.1746. Un cutremur foarte puternic in Fagaras-Campulung, probabil de magnitudine 6,5 grade, similar cu cel din 1916, cu efecte puternice in Transilvania. Cutremurul s-a produs la 8 ani dupa marele cutremur de la 11.06.1738 produs in Vrancea-Muntii Buzaului (MGR 7,5).

16.10.1826. Un cutremur fagarasean moderat, s-ar parea ca pe falia sud-transilvana. Seismul s-a produs la 5 ani dupa cele doua cutremure vrancene din 10.02.1821 si 17.11.1821,resimtite foarte intens in Moldova, cu focare la cca. 130 km adancime. Cutremurele din 1821 trebuie sa se fi produs in Muntii Buzaului.

19.02.1832. Cutremur puternic in Fagaras-Campulung, probabil cu sursa in Depresiunea Lovistei (magnitudine 5,9-6,0). Cu 3 ani inainte, la 26.11.1829 s-a produs cutremurul vrancean de magnitudine 7,0 din Muntii Buzaului.

26.01.1916. Ultimul mare cutremur din Fagaras-Campulung, cu sursa in zona Cumpana-Piscu Negru (Arges), MGR 6,5 Mw 6,4. A fost precedat de cutremurul vrancean produs in Muntii Buzaului la 6.10.1908 si de marele cutremur de la Shabla-Marea Neagra din 31.03.1901.

Bun, dar de ce nu s-a intamplat, aparent, nimic dupa cutremurul vrancean din 31.08.1986, cu sursa in Muntii Buzaului ? De fapt, a existat un transfer de tensiuni pe faliile din Carpatii Meridionali, deoarece la 23.05.1993 s-a produs cel mai puternic cutremur inregistrat instrumental in zona Sinaia-Busteni, in Bucegi. La vremea respectiva, regretatul seismolog Cornelius Radu a apreciat ca seismul de la Sinaia a avut originea pe o falie aflata, citez, "la zona de intalnire a regiunilor seismogene Vrancea si Fagaras-Campulung" (citat Cornelius Radu, Dumnezeu sa-l odihneasca, a fost si dansul o personalitate remarcabila a seismologiei romanesti). Insa atunci nu prea era momentul pentru un cutremur mare in Fagaras-Campulung.

Practic, tensiunile de pe faliile din Fagaras-Campulung sunt amplificate semnificativ de procesele geodinamice vrancene, cu deosebire de seismele vrancene "vestice".
 
Corelatia dintre Vrancea si Fagaras-Campulung functioneaza la fel de bine si pentru cutremure mai mici.
Sa vedem insa situatia din 2004. Cutremurul vrancean din 27.10.2004 a fost si el precedat de cutremurul de la Campulung Muscel din 19-20.05.2004 (ML=4,3). Da, dar ia sa fim putin atenti: localizarea finala a cutremurului din 2004, desi pe partea nordica, a fost totusi "ceva mai la vest" decat a cutremurelor din 1977 si 1990, si la o adancime ceva mai mare, de fapt:

27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km MGR=6,0

Repet, cutremurul din 2004 a fost generat putin mai la vest fata de sursele cutremurelor din 1977 si 1990. Pai atunci se justifica oarecum si reactia din Fagaras-Campulung. Cu cat miscarea vranceana este generata mai spre vest, cu atat cresc sansele sa apara reactii fagarasene.

Subliniez din nou acest fapt important: cutremurul de la 27.10.2004 a fost "putin mai vestic" decat cutremurele din 4.03.1977 si 30/31.05.1990.
 
Ceea ce se desemneaza drept "periodicitatea cutremurelor fagarasene" depinde de fapt de succesiunea seismelor vrancene importante de pe partea vestica, in special a celor din Muntii Buzaului. Faptul ca in ultimii 300 de ani cutremurele fagarasene importante s-au succedat la 84-86 ani a fost determinat de succesiunea seismelor vrancene puternice din Muntii Buzaului:

1738-1746;
1829-1832;
1908-1916.

Faptul ca in perioada anticipata 1996-2006 nu s-a intamplat nimic in Fagaras-Campulung si am ajuns deja la 100 de ani, depasind semnificativ "periodicitatea" de 85 de ani se explica prin absenta unui cutremur puternic vrancean de tip primar in Muntii Buzaului. Cutremurul din 1986, secundar celui din 1977 (deci generat mai mult prin reactie interna), a indus totusi secventa seismica din zona SINAIA din mai-iunie 1993, la interval de 7 ani, deci in marja tipica de succesiune intre cutremurele vrancene si cele fagarasene.
Inainte de 1746, succesiunea evenimentelor fagarasene a fost mai neregulata. Au alternat cutremure fagarasene puternice si moderate, dar tot in corelatie cu cutremurele vrancene din Muntii Buzaului. De remarcat intervalul de 78 de ani dintre cutremurele fagarasene puternice din 1550 si 1628, timp in care a mai aparut si secventa seismica din 1571.
Se poate remarca ca in perioadele cu activitate mai intensa in Vrancea-Muntii Buzaului creste si activitatea seismica in Fagaras-Campulung, in timp ce in secolele in care au fost mai putine seisme buzoiene, intervalele dintre cutremurele fagarasene puternice a crescut semnificativ, depasind chiar 100 de ani.
Eu ma astept totusi ca in acest secol, spre deosebire de secolul XX, sa avem ceva mai multe cutremure in Muntii Buzaului, chiar si unul major eventual. Acest lucru va avea, fireste, consecinte evidente si asupra activitatii seismice din Fagaras-Campulung.
 
Prin urmare, cresterea frecventei cutremurelor vrancene din Muntii Buzaului determina si cresterea activitatii seismice in Fagaras-Campulung. Sunt argumente de ordin geotectonic-structural pentru aceste influente.
 
Este improbabil un cutremur important in Fagaras inaintea unui seism puternic in Vrancea-Muntii Buzaului. Totusi, este posibil sa mai vedem variatii de seismicitate minora in zona. As zice ca incepand din 2010 a inceput sa creasca usor frecventa cutremurelor fagarasene, dat fiind ca in perioada 1990-2010 s-a produs in aceasta regiune seismica un singur cutremur de magnitudine peste 4,0. Este vorba de seismul produs la 19-20 mai 2004 in zona CAMPULUNG MUSCEL, de magnitudine ML 4,3 si intensitate epicentrala IV-V. Ma astept ca variatiile de seismicitate locala fagaraseana sa se coreleze la fel de bine ca si pana acum cu seismicitatea vranceana din Muntii Buzaului. E de urmarit evolutia in urmatorii ani pana in jurul anului 2020.
 
In cazul cutremurelor mici si medii, este posibil ca evenimentele din Fagaras-Campulung sa preceada socuri principale vrancene. Dar pentru cutremurele fagarasene importante ar cam trebui sa existe un stimulent vrancean important.
 
Back
Sus