Alex
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 3.226
- Scor reacție
- 95
O zi calda de martie. O zi obisnuita de scoala.In drumul spre casa admiram cerul, fascinata de lumina calda si galbuie a lunii pline ce poleia totul in jur. Am ajuns acasa unde mama gatea de zor iar tata privea linistit la stiri. Aroma de sarmale calde si prajituri mi-au amintit in acea clipa, ca a doua zi aveam musafiri si am zambit fericita . Am inceput sa povestesc ultimele intamplari de la scoala si cum a mers antrenamentul la sport. Eram prea obosita si somnoroasa ca sa urmaresc filmul bulgaresc de la televizor dar cu siguranta nu ii voi uita titlul "Dulce si amar".
Apucasem sa atipesc cand m-am trezit buimacita si peretii dansau in jurul meu intr-un dans nebun. Frigul ma cuprindea caci cuvertura picase la primul soc iar lustra se balansa ametitor. Cadeau cioburi iar eu priveam mirata la tavan avand impresia ca totul este un castel din carti de joc ce se va darama intr-o secunda... In fanta de lumina a lunii ce razbatea prin ferestre am vazut o silueta ce se clatina greoi...era tata. Am sarit din pat si am incercat sa gasesc un loc pe unde sa trec caci el se sprijinea cu toata forta in tocul usii incercand sa isi mentina echilibrul.
Victorioasa am reusit sa ma strecor si sa ajung in sufragerie la lumina. Totul se zgaltaia, scrasnea, pestii din acvariu se zbateau disperati sarind pe covor iar eu ma simteam ca pe o podea elastica. Am sarit sa tin vitrina si televizorul privind uimita cum mama sta turceste pe un colt de canapea si se uita fix in televizor. Pentru o secunda totul s-a oprit si unda a incepul balansul in sens invers. Cosmarul nu se terminase... dar intre timp tata reusise sa ajunga la noi si sa ne imbratiseze dand indicatii clare... mergem in hol sub grinda ca e mai bine asa. Tonul lui calm, sigur ne-a linistit imediat ..era ca un stalp in mijlocul furtunii... Cu o bufnitura surda totul s-a linistit brusc.
La uzina fusese o explozie in timpul cutremurului si tata ca sa ne linisteasca ne-a spus ca toata zgaltaiala s-a datorat suflului. Mama s-a apucat calma sa adune cioburi si pestii de pe covor iar apoi m-au imbracat gros ca sa iesim afara. Pretextul a fost... mergem la matusa sa vedem ei ce fac .
Toti vecinii erau in fata blocului care mai de care mai speriati si tot atunci a aparut primul taxi venit din centru.. a cazut blocul Scala... a cazut decorul la teatru... a cazut ... Se auzeau ambulante si masini de pompieri ce veneau la uzina... sa stinga incendiul si sa ajute ranitii... Spre dimineata postul national de radio a dat primul anunt... "in noaptea de 4 martie a avut loc un puternic cutremur de pamant in zona Vrancea.Vom reveni cu amanunte..." Privind la cei mari am simtit lacrimile... ce sclipeau in lumina lunii pline...
A fost o noapte de 4 martie 1977... o noapte cu luna plina... Dupa cateva zile o prietena de familie blindata cu ajutoare si conserve a sosit in Bucuresti sa vada cu ochii ei prapadul. Nu putea crede ceea ce vazuse la televiziunea franceza.... iar noi elevii taiam articole din ziare si luam primele lectii de protectie in caz de cutremur...
Apucasem sa atipesc cand m-am trezit buimacita si peretii dansau in jurul meu intr-un dans nebun. Frigul ma cuprindea caci cuvertura picase la primul soc iar lustra se balansa ametitor. Cadeau cioburi iar eu priveam mirata la tavan avand impresia ca totul este un castel din carti de joc ce se va darama intr-o secunda... In fanta de lumina a lunii ce razbatea prin ferestre am vazut o silueta ce se clatina greoi...era tata. Am sarit din pat si am incercat sa gasesc un loc pe unde sa trec caci el se sprijinea cu toata forta in tocul usii incercand sa isi mentina echilibrul.
Victorioasa am reusit sa ma strecor si sa ajung in sufragerie la lumina. Totul se zgaltaia, scrasnea, pestii din acvariu se zbateau disperati sarind pe covor iar eu ma simteam ca pe o podea elastica. Am sarit sa tin vitrina si televizorul privind uimita cum mama sta turceste pe un colt de canapea si se uita fix in televizor. Pentru o secunda totul s-a oprit si unda a incepul balansul in sens invers. Cosmarul nu se terminase... dar intre timp tata reusise sa ajunga la noi si sa ne imbratiseze dand indicatii clare... mergem in hol sub grinda ca e mai bine asa. Tonul lui calm, sigur ne-a linistit imediat ..era ca un stalp in mijlocul furtunii... Cu o bufnitura surda totul s-a linistit brusc.
La uzina fusese o explozie in timpul cutremurului si tata ca sa ne linisteasca ne-a spus ca toata zgaltaiala s-a datorat suflului. Mama s-a apucat calma sa adune cioburi si pestii de pe covor iar apoi m-au imbracat gros ca sa iesim afara. Pretextul a fost... mergem la matusa sa vedem ei ce fac .
Toti vecinii erau in fata blocului care mai de care mai speriati si tot atunci a aparut primul taxi venit din centru.. a cazut blocul Scala... a cazut decorul la teatru... a cazut ... Se auzeau ambulante si masini de pompieri ce veneau la uzina... sa stinga incendiul si sa ajute ranitii... Spre dimineata postul national de radio a dat primul anunt... "in noaptea de 4 martie a avut loc un puternic cutremur de pamant in zona Vrancea.Vom reveni cu amanunte..." Privind la cei mari am simtit lacrimile... ce sclipeau in lumina lunii pline...
A fost o noapte de 4 martie 1977... o noapte cu luna plina... Dupa cateva zile o prietena de familie blindata cu ajutoare si conserve a sosit in Bucuresti sa vada cu ochii ei prapadul. Nu putea crede ceea ce vazuse la televiziunea franceza.... iar noi elevii taiam articole din ziare si luam primele lectii de protectie in caz de cutremur...