-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Ipoteze privind mecanismul de producere a cutremurelor vrancene
- Autor subiect GeoX1
- Dată creare
- Stare
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Continuare de la topic initial
vrancea_sings
New member
- Înscris
- 8 Aug 2013
- Mesaje
- 2
- Scor reacție
- 0
Salutari tuturor!
Am o nedumerire legata de mecaninsmul de declansare a cutremurilor din vrancea.
Din cante am inteles blocul litosferic scufundat vertical in manta de sub zona Vrancea este "strans" intre doua placi tectonice. Datorita stresurilor acumulate se produc ruperi (pe verticala). Totodata aceste ruperi nu au niciodata loc la mai putin de 50km - in zona crustala. Nedumerirea mea este legata de faptul ca aceste zone (etaje) de rupere sint situate in manta - un mediu plastic si vascos. Cum poate influenta actiunea de impingere a microplacii marii negre un eveniment la zeci de km mai jos intr-un mediu vascos?
Am o nedumerire legata de mecaninsmul de declansare a cutremurilor din vrancea.
Din cante am inteles blocul litosferic scufundat vertical in manta de sub zona Vrancea este "strans" intre doua placi tectonice. Datorita stresurilor acumulate se produc ruperi (pe verticala). Totodata aceste ruperi nu au niciodata loc la mai putin de 50km - in zona crustala. Nedumerirea mea este legata de faptul ca aceste zone (etaje) de rupere sint situate in manta - un mediu plastic si vascos. Cum poate influenta actiunea de impingere a microplacii marii negre un eveniment la zeci de km mai jos intr-un mediu vascos?
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Bun venit pe forum, vrancea... 
Buna intrebare ai pus. Pentru a incerca sa iti raspund, sa vedem totusi schema unui model presupus, elaborat pe baza studiilor specialistilor romani de la INFP in parteneriat cu cei de la Univ. din Karlsruhe din Germania:
Attached or not attached?evidence from crustal stress observations for a weak coupling of the Vrancea slab in Romania
Trebuie totusi spus ca in declansarea cutremurelor nu intervin numai micile compresiuni pe care le exercita microplaca Marii Negre. Parerea mea este ca oricum aceste mici compresiuni externe exercitate si manifestate inclusiv la partea superioara a litosferei nu sunt suficiente pentru a explica producerea, intr-un volum litosferic limitat (corp paleosubdus si partial scufundat in astenosfera) a unui numar de 4-5 cutremure puternice pe secol (MGR > 6,5-6,7). Sa nu uitam ca ruperile par a lua nastere IN INTERIORUL corpului respectiv, mai degraba, si mai putin pe vreo suprafata de separatie a blocului respectiv in raport cu placile tectonice adiacente.
S-ar parea ca intervin, cumva, si niste fenomene termice legate de tendinta de incalzire a corpului scufundat, care corp ar proveni dintr-o veche litosfera oceanica, mai "rece" fata de cea continentala. Aceste fenomene termice, amplificate cumva in anumite momente, provoaca schimbari de volum in interiorul blocului. Sa nu uitam si tendinta crustala ascendenta in zona Curburii Carpatilor, plus ingrosarea crustei terestre in aceeasi zona. Blocul tinde sa coboare sub actiune gravitationala, dar crusta se destinde si tinde sa se ridice, ceea ce explica miscarile verticale de ridicare in zona muntilor de la Curbura. Cam asa se genereaza tensiunile, din conjunctia mai multor factori. Cutremurele subcrustale vrancene par mai degraba niste cutremure intra-placa, si nu inter-placa! Asta e cel mai important lucru, ca e sursa seismogena INTRA-PLACA!!!
Deci ruperile sunt ele situate in manta, dar de fapt ele provin din interiorul acelui corp scufundat, si nu din mediul vascos adiacent.
Buna intrebare ai pus. Pentru a incerca sa iti raspund, sa vedem totusi schema unui model presupus, elaborat pe baza studiilor specialistilor romani de la INFP in parteneriat cu cei de la Univ. din Karlsruhe din Germania:
Attached or not attached?evidence from crustal stress observations for a weak coupling of the Vrancea slab in Romania
Trebuie totusi spus ca in declansarea cutremurelor nu intervin numai micile compresiuni pe care le exercita microplaca Marii Negre. Parerea mea este ca oricum aceste mici compresiuni externe exercitate si manifestate inclusiv la partea superioara a litosferei nu sunt suficiente pentru a explica producerea, intr-un volum litosferic limitat (corp paleosubdus si partial scufundat in astenosfera) a unui numar de 4-5 cutremure puternice pe secol (MGR > 6,5-6,7). Sa nu uitam ca ruperile par a lua nastere IN INTERIORUL corpului respectiv, mai degraba, si mai putin pe vreo suprafata de separatie a blocului respectiv in raport cu placile tectonice adiacente.
S-ar parea ca intervin, cumva, si niste fenomene termice legate de tendinta de incalzire a corpului scufundat, care corp ar proveni dintr-o veche litosfera oceanica, mai "rece" fata de cea continentala. Aceste fenomene termice, amplificate cumva in anumite momente, provoaca schimbari de volum in interiorul blocului. Sa nu uitam si tendinta crustala ascendenta in zona Curburii Carpatilor, plus ingrosarea crustei terestre in aceeasi zona. Blocul tinde sa coboare sub actiune gravitationala, dar crusta se destinde si tinde sa se ridice, ceea ce explica miscarile verticale de ridicare in zona muntilor de la Curbura. Cam asa se genereaza tensiunile, din conjunctia mai multor factori. Cutremurele subcrustale vrancene par mai degraba niste cutremure intra-placa, si nu inter-placa! Asta e cel mai important lucru, ca e sursa seismogena INTRA-PLACA!!!
Deci ruperile sunt ele situate in manta, dar de fapt ele provin din interiorul acelui corp scufundat, si nu din mediul vascos adiacent.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Influentele de tip gravitational in inducerea si amplificarea tensiunilor generatoare de cutremure explica si buna corelatie a seismelor vrancene cu maximele si minimele mareelor terestre, corelatie evidentiata in mai multe studii ale geofizicienilor romani de la Institutul de Geodinamica al Academiei Romane.
Pe scurt: corpul tinde sa coboare sub actiunea propriei greutati, se desprinde doar partial de crusta (mai ramane inca legat, ceea ce explica si ingrosarea crustei in zona de curbura), dar se produc si miscari de ridicare, in conditiile transferului termic intre blocul respectiv si astenosfera fierbinte. E un proces de "digerare", care se desfasoara pe durata a milioane si milioane de ani.
Pe scurt: corpul tinde sa coboare sub actiunea propriei greutati, se desprinde doar partial de crusta (mai ramane inca legat, ceea ce explica si ingrosarea crustei in zona de curbura), dar se produc si miscari de ridicare, in conditiile transferului termic intre blocul respectiv si astenosfera fierbinte. E un proces de "digerare", care se desfasoara pe durata a milioane si milioane de ani.
vrancea_sings
New member
- Înscris
- 8 Aug 2013
- Mesaje
- 2
- Scor reacție
- 0
Multumesc pentru explicatii!
Interesant ca in aceste diagrame blocul litosferic pare a continua pana la o adancime de 400km... Cu toate astea mai jos de 200km nu sint intregistrate evenimente mai deloc, etajele critice fiind cuprinse intre 70 si 150km.
In lumina explicatiilor pe care le-ai oferit, mi se pare si mai interesanta corelatia statistica intre seismele vrancene si cele din asia, iran, armenia, turcia. Banuiesc ca nu poate fi vorba de o influenta directa (impingerile in lant a placilor tectonice, care dupa cum ai afirmat au putin de aface cu procesele din interiorul blocului litosferic vrancean) si ca aceste cutremure din est sint cel mult un "trigger" pentru fenomenele din vrancea.
Interesant ca in aceste diagrame blocul litosferic pare a continua pana la o adancime de 400km... Cu toate astea mai jos de 200km nu sint intregistrate evenimente mai deloc, etajele critice fiind cuprinse intre 70 si 150km.
In lumina explicatiilor pe care le-ai oferit, mi se pare si mai interesanta corelatia statistica intre seismele vrancene si cele din asia, iran, armenia, turcia. Banuiesc ca nu poate fi vorba de o influenta directa (impingerile in lant a placilor tectonice, care dupa cum ai afirmat au putin de aface cu procesele din interiorul blocului litosferic vrancean) si ca aceste cutremure din est sint cel mult un "trigger" pentru fenomenele din vrancea.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Da, e vorba de propagarea unor tensiuni pe limitele dintre microplaci/subplaci, dar ele au un rol cumva de "picatura care umple paharul", de amorsa sau de "grabire" a producerii unui seism mare in Vrancea. Este foarte adevarat ca, in general, in perioadele in care la est de Romania, pe "frontul asiatic", au lipsit cutremurele mari, nici Vrancea nu prea a miscat. Pana la urma, cumva, Vrancea face si ea parte din ceea ce se cheama "centura seismica alpino-carpato-himalayana". Sunt zone seismice interesante in lungul acestei centuri, zone a caror activitate e influentata de miscarea placilor Indiana, Arabica, Euro-Asiatica (inclusiv microplacile din structura acesteia), Anatoliana, Africana chiar...Vezi cazul zonei de subductie Makran, care a dat marele cutremur de magnitudine 7,8 de la 16 aprilie 2013. Ceea ce trebuie insa spus este ca exista un foarte interesant si important mecanism intern, ceva intrinsec Vrancei, ceva care actioneaza cumva corelat si cu unele fenomene geofizice globale, intr-adevar. Si care corelatie explica, paradoxal, si un anumit caracter sezonier al cutremurelor vrancene.
De pilda, luna august este foarte propice cutremurelor importante din Muntii Buzaului, de tip 1986, 1894,1681, 1471... Aceste cutremure se produc, de regula, la adancimi cumva "mijlocii", intre 120-140 km, si in general pot fi mai accentuate ca efecte spre Moldova, dar exista uneori si efecte simetrice. Lunile octombrie-noiembrie par mai propice seismelor foarte adanci (140-160 km), in special din Muntii Vrancei (de tip 1802, 1868, 1940), cu "bataie" lunga spre nord-est pana dincolo de Moscova. Stii ca noi am avut mare noroc in perioada 2005-2010, putea sa vina un cutremur mare la 150 km adancime in Muntii Vrancei atunci...din fericire un anumit factor extern "ne-a ajutat" si probabil a amanat un cutremur mare in Muntii Vrancei (si de adancime foarte mare, 145-155 km) cu mai multe decenii.
Sigur ca exista si exceptii. Cutremurul din octombrie 1908, mai ciudat, a venit din Muntii Buzaului, zona LOPATARI-GURA TEGHII. Marele cutremur din iunie 1738 din Muntii Buzaului...a fost ultimul seism catastrofal generat in Muntii Buzaului, probabil la o adancime mai mica decat a celor din 1802 si 1940 (cel mult 120-130 km, spre deosebire de 150 km cat a fost la 1940). Din 1738, toate cutremurele urmatoare din Muntii Buzaului (1790, 1829, 1894, 1908,1986) au avut magnitudini ceva mai mici (MGR=6,75-7,0). Spuneam la un moment dat, la topicul Tipuri de cutremure vrancene, ca e probabil ca unul dintre cutremurele catastrofale din acest secol sa vina din Buzau, nu din Muntii Vrancei. Marile cutremure din Muntii Vrancei au tot fost analizate (1802-1940, 1838-1977), dar despre cele din Muntii Buzaului...hm, mai putin. Cutremurul din 1738 a avut efecte destul de complexe, cu o mare simetrie in teritoriu, din Moldova pana in Muntenia si Oltenia, ceea ce il diferentiaza atat de 1940, cat si de 1977.
De pilda, luna august este foarte propice cutremurelor importante din Muntii Buzaului, de tip 1986, 1894,1681, 1471... Aceste cutremure se produc, de regula, la adancimi cumva "mijlocii", intre 120-140 km, si in general pot fi mai accentuate ca efecte spre Moldova, dar exista uneori si efecte simetrice. Lunile octombrie-noiembrie par mai propice seismelor foarte adanci (140-160 km), in special din Muntii Vrancei (de tip 1802, 1868, 1940), cu "bataie" lunga spre nord-est pana dincolo de Moscova. Stii ca noi am avut mare noroc in perioada 2005-2010, putea sa vina un cutremur mare la 150 km adancime in Muntii Vrancei atunci...din fericire un anumit factor extern "ne-a ajutat" si probabil a amanat un cutremur mare in Muntii Vrancei (si de adancime foarte mare, 145-155 km) cu mai multe decenii.
Sigur ca exista si exceptii. Cutremurul din octombrie 1908, mai ciudat, a venit din Muntii Buzaului, zona LOPATARI-GURA TEGHII. Marele cutremur din iunie 1738 din Muntii Buzaului...a fost ultimul seism catastrofal generat in Muntii Buzaului, probabil la o adancime mai mica decat a celor din 1802 si 1940 (cel mult 120-130 km, spre deosebire de 150 km cat a fost la 1940). Din 1738, toate cutremurele urmatoare din Muntii Buzaului (1790, 1829, 1894, 1908,1986) au avut magnitudini ceva mai mici (MGR=6,75-7,0). Spuneam la un moment dat, la topicul Tipuri de cutremure vrancene, ca e probabil ca unul dintre cutremurele catastrofale din acest secol sa vina din Buzau, nu din Muntii Vrancei. Marile cutremure din Muntii Vrancei au tot fost analizate (1802-1940, 1838-1977), dar despre cele din Muntii Buzaului...hm, mai putin. Cutremurul din 1738 a avut efecte destul de complexe, cu o mare simetrie in teritoriu, din Moldova pana in Muntenia si Oltenia, ceea ce il diferentiaza atat de 1940, cat si de 1977.
Citez:
"Stii ca noi am avut mare noroc in perioada 2005-2010, putea sa vina un cutremur mare la 150 km adancime in Muntii Vrancei atunci...din fericire un anumit factor extern "ne-a ajutat" si probabil a amanat un cutremur mare in Muntii Vrancei (si de adancime foarte mare, 145-155 km) cu mai multe decenii."
La ce anume eveniment te referi?
"Stii ca noi am avut mare noroc in perioada 2005-2010, putea sa vina un cutremur mare la 150 km adancime in Muntii Vrancei atunci...din fericire un anumit factor extern "ne-a ajutat" si probabil a amanat un cutremur mare in Muntii Vrancei (si de adancime foarte mare, 145-155 km) cu mai multe decenii."
La ce anume eveniment te referi?
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
La marele cutremur de pe Dorsala Carlsberg din 15 iulie 2003, magnitudine Mw=7,6, cu decrosare care a "deplasat" cumva tensiunile mai spre est, in loc sa orienteze spre vest. Cutremurele din Vrancea din 2004-2005 ar fi putut sa fie mai mari, dar atunci am fost norocosi. Dupa acel eveniment, s-a produs un cutremur in sud-estul Iranului la Bam pe 26 decembrie 2003, apoi marile cutremure din Sumatra din 2004 si 2005, cutremurul din Kashmir din 2005. Si asa am scapat atunci de probleme majore.
Buna seara,
Am revenit dupa ceva vreme, am mai conversat candva pe Mobotix.
Analizand seria cutremurelor inainte de cel din 2004, pusa de Geox, nu pare sa fie activitate mai intensa inainte, sunt ceva serii de 4.5+ care se repeta. Este ceva similar si pt celelalte majore. Parca imi amintesc ca am vazut pe emsc ceva similar inainte de 1986???
Buna seara,
Am revenit dupa ceva vreme, am mai conversat candva pe Mobotix.
Analizand seria cutremurelor inainte de cel din 2004, pusa de Geox, nu pare sa fie activitate mai intensa inainte, sunt ceva serii de 4.5+ care se repeta. Este ceva similar si pt celelalte majore. Parca imi amintesc ca am vazut pe emsc ceva similar inainte de 1986???
Am revenit dupa ceva vreme, am mai conversat candva pe Mobotix.
Analizand seria cutremurelor inainte de cel din 2004, pusa de Geox, nu pare sa fie activitate mai intensa inainte, sunt ceva serii de 4.5+ care se repeta. Este ceva similar si pt celelalte majore. Parca imi amintesc ca am vazut pe emsc ceva similar inainte de 1986???
Buna seara,
Am revenit dupa ceva vreme, am mai conversat candva pe Mobotix.
Analizand seria cutremurelor inainte de cel din 2004, pusa de Geox, nu pare sa fie activitate mai intensa inainte, sunt ceva serii de 4.5+ care se repeta. Este ceva similar si pt celelalte majore. Parca imi amintesc ca am vazut pe emsc ceva similar inainte de 1986???
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
radulesc, oricum situatiile nu pot fi identifice. In 2004 activitatea seismica a fost mai intensa ca numarul de seisme, comparativ cu 2013. Un patern fix nu prea are cum sa fie. Depinde de factori conjuncturali, dar si de tipul de cutremure. Oricum, in producererea acestor cutremure intervine foarte putin o compresie externa, e mai curand ceva intern, care tine de dinamica specifica a blocului litosferic. Si din cauza asta nu poate fi la fel.
Geox, multumesc mult de raspuns. Dar as fi vrut sa-l compar cu 1986, 1977. Desigur adancimile sunt diferite si deasemenea directiile, dar ma intreb daca nu exista un fel de precursor in sensul unei, cresteri sesizabile a activitatii seismice?
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
E greu de gasit un tipar valabil oricand. Oricum, chiar din mecanismul intern al Vrancei reiese ca mai multe cutremure mici sau moderate nu descarca si nu anuleaza/amana un cutremur mare. In plus, fiecare cutremur mare tinde sa mai schimbe cate ceva, s-a schimbat ceva dupa 1940, la fel si dupa 1977 s-a schimbat ceva, or aceste schimbari influenteaza si cutremurele viitoare.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Despre 1977, se stie doar ca a existat cutremurul de la 1 octombrie 1976, urmat de o pauza pana la inceputul lunii martie 1977. Se mai stie ca intre 1-4 martie 1977 a fost un roi de cutremure foarte mici, cateva sute in interval de cateva zile.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Aveti aici un material despre mecanica ruperii, de interes pentru zona Vrancea sunt ruperile fragile si ruperile ductile. Ruperile fragile corespund cutremurelor produse in palierul superior de adancime (70-110 km), in timp ce ruperile ductile caracterizeaza cutremurele mai adanci de 120 km (120-140 km si 140-160 km).
Elemente de mecanica ruperii-link
Iata ce spune autorul despre ruperea ductila, asta ne intereseaza acum, fiindca viitorul cutremur vrancean puternic va fi mai adanc, indiferent ca va veni de la 125-135 km adancime sau de la 150 km adancime:
"Ruperea ductila este insotita de o deformare plastica accentuata, cu propagare stabila a fisurii".
Ca sa particularizam aceasta afirmatie in cazul cutremurelor vrancene mai adanci de 110-120 km (de tip 1802/1940 sau de tip 1471/1738/1908/1986), in acord si cu modelele de lacune seismice descrise de regretatul seismolog roman dr. Vasile Marza, s-ar evidentia urmatoarele etape principale:
-o accelerare de activitate seismica, corespunzatoare probabil initierii unui stadiu incipient de deformare a materialului, cu mici fisuri, ca intr-o teava metalica supusa anumitor forte si in care inainte sa se rupa apar niste fisuri;
-o aparenta blocare a activitatii seismice, din cauza avansarii deformatiei si care, paradoxal, tinde sa inchida fisurile sau sa opreasca propagarea acestora. Blocarea poate fi mai evidenta sau mai putin evidenta, la urma urmei fiecare cutremur are si el particularitatile lui, conditiile fizice de generare nu se repeta in aceeasi forma, nu sunt reproductibile 100%, logic;
-ruperea/dislocatia finala care genereaza socul principal de o anumita magnitudine.
Fazele astea corespund destul de bine si cu ce a observat dr. Marza in studiul consacrat cutremurului vrancean din 30/31 august 1986, eveniment care a respectat destul de bine acest model.
Elemente de mecanica ruperii-link
Iata ce spune autorul despre ruperea ductila, asta ne intereseaza acum, fiindca viitorul cutremur vrancean puternic va fi mai adanc, indiferent ca va veni de la 125-135 km adancime sau de la 150 km adancime:
"Ruperea ductila este insotita de o deformare plastica accentuata, cu propagare stabila a fisurii".
Ca sa particularizam aceasta afirmatie in cazul cutremurelor vrancene mai adanci de 110-120 km (de tip 1802/1940 sau de tip 1471/1738/1908/1986), in acord si cu modelele de lacune seismice descrise de regretatul seismolog roman dr. Vasile Marza, s-ar evidentia urmatoarele etape principale:
-o accelerare de activitate seismica, corespunzatoare probabil initierii unui stadiu incipient de deformare a materialului, cu mici fisuri, ca intr-o teava metalica supusa anumitor forte si in care inainte sa se rupa apar niste fisuri;
-o aparenta blocare a activitatii seismice, din cauza avansarii deformatiei si care, paradoxal, tinde sa inchida fisurile sau sa opreasca propagarea acestora. Blocarea poate fi mai evidenta sau mai putin evidenta, la urma urmei fiecare cutremur are si el particularitatile lui, conditiile fizice de generare nu se repeta in aceeasi forma, nu sunt reproductibile 100%, logic;
-ruperea/dislocatia finala care genereaza socul principal de o anumita magnitudine.
Fazele astea corespund destul de bine si cu ce a observat dr. Marza in studiul consacrat cutremurului vrancean din 30/31 august 1986, eveniment care a respectat destul de bine acest model.
- Stare