ML, mb, MS si Mw, ce magnitudini sunt acestea?

[Alex]

De ce sunt atatea scari de magnitudine?

Marimea unui cutremur, asa cum este masurata de Scara Richter este un concept cunoscut, dar nu la fel de bine inteles. Ce este si mai putin inteles este proliferarea scarilor de magnitudine si legatura lor cu scara Richter originala.

Idea unei scari de magnitudine logaritmica a fost prima oara lansata de Charles Richter in 1930 pentru a masura magnitudinea cutremurelor care aveau loc in Sudul Californiei, folosind masuratorile undelor de o frecventa relativ inalta realizate de seismografele din apropiere. Aceasta scara este notata cu ML, litera L venind de la prescurtarea cuvantului "local". Aceasta scara poarta acum numele lui Richter.

Cu timpul din ce in ce mai multe seismografe au fost instalate pe intreg pamantul. Din inregistrarile acestora s-a observat faptul ca metoda de masurare descoperita de Richter era valabila doar pentru anumite frecvente si numai pana la o anumita distanta de epicentru. Pentru a putea totusi folosi datele furnizate de mai multe seismografe, indiferent de distanta amplasarii acestora fata de epicentru, au fost adoptate noi scari de magnitudine, derivate din scara originala a lui Richter (mb - body-wave magnitude, MS - surface-wave magnitude). Fiecare dintre acestea este valabila pentru anumite spectre de frecventa si tipuri de unda seismica.

Deoarece fiecare scara de magnitudine are limitarile ei (ML, mb si MS), a fost adoptata o alta scara, mult mai flexibila, numita moment-magnitude si notata cu Mw. Aceasta scara aceasta da cele mai bune rezultate in estimarea magnitudinii cutremurelor, indiferent de distanta la care se afla seismograful de epicentru.

 

[anda1]

1. Mw = 0,52MD + 1,1 (2,9 ≤ MD ≤ 4,7; Oncescu si Bonjer, 1997)
2. Mw = 0,74MD + 0,80 (2,6 ≤ MD ≤ 5,0; Oncescu si Bonjer, 1997)
3. Mw = 0,92MGR + 0,81 (5,3 ≤ MGR ≤ 7,4; Oncescu si Bonjer, 1997)
4. MS = 1,59 mb – 3,97 (Gutenberg si Richter, 1956)
5. MGR = 0,56 Imax + 2,18 (Imax ≥ VI; Radu, 1979)
6. MS = -2,14 + 1,43 ML -0,018 ML2 (ML ≥ 5,0; Bath, 1973)
Catalogul seismic

Cataloagele de cutremure constituie datele fundamentale pentru studiile de seismicitate, zonare seismica si hazard seismic. Pentru cutremurele produse pe teritoriul Romaniei exista mai multe cataloage, cum ar fi de exemplu: Purcaru, 1979; Radu, 1979, 1991; Constantinescu si Marza, 1980; Trifu si Radulian, 1991.

In prezent, catalogul oficial al Institutului National de C-D pentru Fizica Pamantului este catalogul ROMPLUS. Acesta a preluat informatiile existente in catalogul lui Constantinescu si Marza (1980) pentru perioada 984-1997 (Oncescu et al., 1999). Dupa 1997, catalogul a fost permanent completat si adus la zi cu datele referitoare la evenimentele seismice produse pe teritoriul Romaniei si in vecinatatea granitelor nationale. Catalogul nu contine reinterpretari ale cutremurelor istorice, parametrii pentru aceste evenimente fiind preluati din catalogul lui Constantinescu si Marza (1980). Localizarile obtinute pentru evenimentele produse dupa 1997 se bazeaza pe un model 1D mediu de viteze, compatibil cu modelarile rezultate din inversii tomografice. Diferitele scari de magnitudine utilizate pana in 1979 au fost convertite intr-o singura scara: Mw = magnitudine moment, conform schemei de mai jos:

Cutremure crustale

* daca exista doar MD sau ML, se foloseste (1) sau (6)
* daca exista doar MS, atunci Mw=MS
* daca exista doar mb, se foloseste (4)
* daca exista doar Imax se foloseste conversia din Radu (1979).


Cutremure intermediare

* daca exista doar MD sau ML, se foloseste (2) sau (6)
* daca exista doar MS, (=MGR) se foloseste (3)
* daca exista doar mb, se foloseste (4)
* daca exista doar Imax se foloseste (5) si apoi (3).

http://www.infp.ro/catalog-seismic/informatii