Modele geotectonice si corelarea acestora cu seismicitatea Vrancei

[GeoX1]

Aici prezentam si comentam diverse modele geotectonice ale zonei Curburii Carpatilor si corelarea acestora cu seismicitatea Vrancei.
Figura de mai jos ilustreaza o schema simplificata care include interactiunea placii Europene cu microplaca Tisza-Dacia (Transilvano-Panonica). Se vad si hipocentrele cutremurelor vrancene subcrustale si a celor crustale din Depresiunea Focsani-Odobesti. De asemenea, se observa o tendinta de ingrosare a crustei terestre exact sub zona Carpatilor de Curbura (cresterea adancimii discontinuitatii Mohorovici).

Sursa:
Earthquake prediction using extinct monogenetic volcanoes: A possible new research strategy, Alexandru Szak?cs, Dept. of Environmental Sciences, Sapientia University, Cluj-Napoca, Romania
Institute of Geodynamics, Romanian Academy, Bucharest, Romania

 

[anghel]

Aici prezentam si comentam diverse modele geotectonice ale zonei Curburii Carpatilor si corelarea acestora cu seismicitatea Vrancei.
Figura de mai jos ilustreaza o schema simplificata care include interactiunea placii Europene cu microplaca Tisza-Dacia (Transilvano-Panonica).

 

[GeoX1]

Aici s-ar inscrie si modelul delaminarii partiale a blocului respectiv. Totusi se pare ca exista in continuare o legatura cu crusta terestra tocmai in zona Curburii. Oricum, tensiunile interne par a rezulta atat din tendinta de coborare a blocului respectiv (efect gravitational) cat si din presiuni externe (mici) care insa tind sa il ridice sau care duc la "destinderea" crustei de bloc; nu intamplator in zona Curburii exista miscari crustale ascendente. Nu in ultimul rand, exista fenomene termince asociate procesului de "incalzire" a acestui fragment de placa oceanica veche, fragment care e "ceva" mai rece comparativ cu mediul astenosferic adiacente; incalzirea provoaca, evident, si schimbari de volum ale blocului, amplificand unele tensiuni pe niste aliniamente vechi sau zone sensibile formate acum n milioane de ani pe partea indoita a placii in subductie. Voi reveni fiindca situatia e interesanta. Vrancea e considerata un fel de stadiu final al unei vechi zone de subductie, zona care nu mai e activa ca atare de la suprafata in jos, a ramas un reziduu undeva in domeniul subcrustal.

 

[GeoX1]

Imaginea de mai jos a rezultat dintr-un studiu al specialistilor romani de la INFP impreuna cu partenerii germani de la Karslruhe:

Sursa:

Attached or not attached?evidence from crustal stress observations for a weak coupling of the Vrancea slab in Romania
Birgit M?llera, Oliver Heidbacha, Mihaela Negut, Blanka Spernerd, Thies Buchmanna

 

[GeoX1]

Iata alte variante ale modelului geotectonic pentru blocul litosferic vrancean, modele publicate in diferite studii de specialisti romani si straini:

Sursa:
Proiect Instit. de Geodinamica al Academiei Romane
Etapa a IV-a / Fundamentarea unei noi ipoteze privind condi?iile geodinamice din zona Vrancea ?i explicarea mecanismului cutremurelor de p?m?nt

Sursa: Knapp, J. H. Knapp, C. C., Raileanu, V., Matenco, L., Mocanu, V., and Dinu, C., Crustal Constraints on the Origin of Mantle Seismicity in the Vrancea Zone, Romania: The Case for Active Continental Lithospheric Delamination, Tectonophysics (in press).

Modelul urmator sugereaza delaminarea:

Sursa

 

[GeoX1]

Reiau aici linkul pe care l-a pus real la topicul cu Urmatorul cutremur.... Continuam aici discutia pe partea de model geotectonic.

Sursa: Proiect INFP

Harta releva miscarile crustale actuale din Romania. Si trebuie notat faptul ca in zona Curburii Carpatilor avem miscarile de ridicare cu cea mai mare viteza, 4-5 mm/an, din toata tara. Interesant, nu ? Vedem ca zona rosie se intinde si spre vest pana aproape de Campulung! Si atunci ne mai miram de legatura foarte clara dintre cutremurele vrancene (in special de pe partea buzoiana) si cele fagarasene ?
Pe de alta parte, vedem ca in zona Galati exista un areal restrans cu viteza de coborare de 5 mm/an (zona mov), cam in zona in care s-a semnalat seria de cutremure din toamna anului 2013, undeva intre cele 2 falii importante, Sf. Gheorghe si Peceneaga-Camena.

 

[GeoX1]

Deci la Curbura crusta se ridica pentru ca blocul litosferic vrancean tinde sa se desprinda de scoarta, sub actiune gravitationala. Pierderea legaturilor cu crusta conduce si la ridicarea nivelului crustei, in timp ce partea scufundata a vechii placi subduse tinde sa se duca in jos asa...in astenosfera.

 

[GeoX1]

http://articles.adsabs.harvard.edu/....164..579M&letter=.&classic=YES&defaultprint=

 

[caiuscorneliu]

Si ce se va intampla cand acel bloc litosferic se va desprinde complet?

 

[GeoX1]

Bun venit pe forum, Corneliu, in primul rand.
Ei, e greu de spus...De fapt, cum si cand se va termina treaba aia de acolo e o discutie intreaga, sunt pareri si pareri. Unii cred ca activitatea subcrustala se va muta treptat spre sud-vest, spre judetul Prahova. Mai ales ca am vazut ca si pe acolo mai apar cutremure adanci.

 

[caiuscorneliu]

Multumesc pentru ospitalitate

 

[GeoX1]

http://www.topo-europe.eu/3-the-nat...en/3-1-2-implications-for-the-natural-hazards

Se vede ca, desi corpul e destul de mare, partea activa seismic, cea care s-ar desprinde, in timp, de restul litosferei, este extrem de limitata, undeva acolo jos in dreptul Curburii Carpatice.

 

[nelu1]

Partea activa este doar zona aceea incercuita: seismogenic volume? Interesant.

 

[GeoX1]

Desi modelul este, evident, unul ipotetic, generat pe baza studiului propagarii undelor seismice generate de seismele vrancene, dar si al altor caracteristici geofizice, el are niste baze reale. Intuitiv, corpul acela ar fi trebuit oricum sa fie ceva mai mare decat zona activa a cutremurelor mari; vedem destul de des cutremure subcrustale in judetul Prahova, atat in partea subcarpatica, cat si pe la MANECIU, de exemplu. Pai de ce apar mici cutremure de adancime mare in afara ariei generatoare a cutremurelor mari ? E clar ca trebuie sa fie o extensie a blocului respectiv, si se pare ca blocul e mult mai mare fata de zona in care se concentreaza cutremurele moderate si mari subcrustale.