Relatiile dintre cutremurele vrancene subcrustale si cele crustale din Vrancea dar si din alte zone seismice, mai mult sau mai putin apropiate spatial de Curbura Carpatiilor, rezulta direct si indirect din corelarea perioadelor in care se produc cutremure puternice (cu magnitudini mai mari de
6,3-6,5 grade) si moderate (cu magnitudini mai mari sau egale cu
5,5 grade) cu perioadele in care se amplifica si activitatea seismica de tip crustal, in frecventa si magnitudine. Aceasta corelatie are la baza procesele tectonice rezultate din miscarea unor microplaci tectonice, procese care genereaza sau amplifica si anumite tensiuni pe diferite sisteme de falii crustale. Ca rezultat, inaintea sau/si dupa seismele vrancene moderate si puternice apar mai frecvent cutremure crustale cu magnitudini in jur de
4,0. Nu cutremurele crustale influenteaza seismicitatea adanca din Vrancea, relatia este de fapt inversa, dar raspunsul faliilor respective la tensiunile induse de dinamica sub-placilor convergente in Vrancea depinde de particularitati geotectonice locale.
Intr-adevar, din analiza datelor existente privind cutremurele vrancene subcrustale cu magnitudini de la
5,5 in sus se poate constata in perioadele respective, inainte sau/si dupa producerea evenimentelor vrancene moderate si puternice a crescut frecventa si magnitudinea cutremurelor crustale din Romania, deci a seismelor cu focare la adancimi mai mici de
50-60 km. Zonele epicentrale cu cea mai buna corelatie par a fi
Fagaras-Campulung,
Ramnicu Sarat (parte a zonei seismogene Vrancea),
Focsani-Odobesti (parte a zonei seismogene Vrancea),
Marasesti-Panciu (parte a zonei Vrancea),
Adjud-Tecuci (parte a zonei Vrancea),
Moldova de Sud-Galati (zona Galati-Pechea). Alte zone epicentrale care au prezentat corelatii cu activitatea seismica vranceana subcrustala sunt:
Carpatii Orientali-Toplita,
Nordul Olteniei (in judetele Gorj si Valcea),
Campia Romana-Estul Munteniei,
Nordul Dobrogei si
zona Galati-Braila. De asemenea, in Muntii Vrancei, zona Vrancioaia, s-au mai semnalat roiuri de cutremure crustale care au aparut inaintea si dupa seisme vrancene moderate.
Trebuie remarcat faptul ca seismele crustale respective au aparut fie inaintea, fie dupa cutremurele vrancene moderate, cu cateva saptamani si chiar mai multe luni. Un interval de mai multe luni nu contrazice acest model de corelatie, deoarece oricum frecventa de aparitie a unui cutremur crustal cu magnitudinea in jur de
4,0 sau mai mare in fiecare dintre zonele citate este mult mai mica decat frecventa seismelor vrancene subcrustale cu aceleasi magnitudini.
Sa analizam corelarea seismicitatii crustale cu cea vranceana subcrustala pentru cutremurele vrancene cu magnitudini de la
5,5 in sus produse in perioada
1981-2016. Evenimentele respective au epicentrele plasate pe harta urmatoare.
18.07.1981 00:02:58 UTC 45,69N 26,42E 166 km 5,5
01.08.1985 14:35:04 UTC 45,73N 26,62E _93 km 5,6
30.08.1986 21:28:37 UTC 45,52N 26,49E 131 km 7,0
04.09.1987 01:40:29 UTC 45,68N 26,43E 160 km 5,5
30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7
31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1
28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7
06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5
24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5
27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0
14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7
06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8
Vom constata ca evenimentele crustale respective fie preceda, fie urmeaza, fie si preceda, si urmeaza seismelor moderate subcrustal respective.
1) Cutremurul de la 18 iulie 1981: ML=5,5 adancime 166 km
In acest caz, sunt de remarcat doua evenimente crustale mai semnificative. Primul s-a produs pe 11 septembrie 1980 in zona Galati-Braila, la adancimea de 19 km si cu magnitudinea de 4,6 grade, intensitatea epicentrala fiind de V-VI grade. Al doilea cutremur crustal s-a produs pe 13 noiembrie 1981 in Dobrogea de Nord, zona Tulcea-Bestepe, magnitudinea acestuia fiind de 5,2 grade, iar intensitatea epicentrala VI-VII.
2) Cutremurul de la 1 august 1985: ML=5,6 adancime 93 km
In acest caz, trebuie consemnat mai ales cutremurul din
8 iulie 1985 produs in zona Adjud-Tecuci, cu magnitudinea de
4,2 grade. De asemenea, intre
14 si
30 iulie 1985 s-au inregistrat roiuri de microcutremure crustale in Muntii Vrancei, in partea de Nord-Est, cu o frecventa mare a evenimentelor in ziua de
30 iulie 1985, deci cu foarte putin timp inaintea seismului de la
1 august.
3) Cutremurul din 30/31 august 1986: MGR=7,0 adancime
131 km
In acest caz, este notabila secventa seismica intensa de la Ramnicu Sarat desfasurata intre
27 aprilie si
7 august 1986, cu soc principal avand magnitudinea ML
5,1. Cutremurul de la
27 aprilie 1986 a fost cel mai puternic cutremur crustal produs la Ramnicu Sarat in ultimii 50 de ani.
4) Cutremurul din 4 septembrie 1987: ML=5,5 adancime 160 km
Pe
19 iulie 1987 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,4 grade in zona Moldova de Sud-Galati, iar pe
30 august 1987 s-a produs un cutremur cu magnitudinea ML
4,0 la adancimea de
50 km in zona Marasesti-Panciu.
5) Cutremurele din 30 si 31 mai 1990: MGR=6,7/6,1 adancimi 91/87 km
In acest caz, trebuie mentionate mai multe evenimente crustale. Pe
25 februarie 1989 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,9 grade in Crisana, zona Valea lui Mihai-Marghita, judetul Bihor. La
18 august 1989 s-a inregistrat un roi de cutremure superficiale in Muntii Vrancei, zona Vrancioaia, cu soc principal avand magnitudinea
4,2. Pe
24 noiembrie si
6 decembrie 1989 s-au produs doua cutremure crustale in Carpatii Orientali, zona Toplita, cu magnitudini de
4,2 si
4,6 grade. Pe
28 decembrie 1989 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,2 grade in zona Adjud-Tecuci. Pe
6 ianuarie 1990 s-a inregistrat o mica secventa de cutremure in zona Ramnicu Sarat. Pe
14 octombrie si
11 noiembrie 1990 s-au produs doua cutremure cu magnitudini de
4,6 si
4,3 grade in zona Marasesti. Ceva mai tarziu, la
1 septembrie 1991 s-a mai produs un ultim semnificativ la Ramnicu Sarat, cu magnitudinea de
4,8 grade.
6) Cutremurul din 28 aprilie 1999: ML=5,7 adancime 151 km
In acest caz, sunt de remarcat activitati crustale anormale in Nordul Olteniei-Valea Jiului pe
28,
30 iulie si
5 septembrie 1998, cu magnitudini in jur de
4,0. Mai inainte, pe
14 ianuarie 1998 avusese loc un alt cutremur cu magnitudinea de
4,2 grade in Nordul Olteniei, pe Valea Lotrului, in judetul Valcea. Pe
4 ianuarie 1999 s-a produs un cutremur de
4,9 grade in Maramures, judetul Satu Mare, zona Halmeu, in regiunea Oasului, la adancimea de
30 km; seismul s-a resimtit in toata partea de Nord-Vest a tarii, dar si in Ungaria si in Ucraina; intensitatea epicentrala a fost de
V grade pe scara Mercalli. La
21 decembrie 1999 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,1 grade in Nordul Olteniei, zona Targu Jiu, intensitatea epicentrala fiind de
V grade.
7) Cutremurul din 6 aprilie 2000: ML=5,5 adancime 143 km
Este de remarcat, in acest caz, un cutremur produs pe
19 ianuarie 2000 in Platforma Moldoveneasca, resimtit la Chisinau dar si la noi in judetul Botosani. Magnitudinea seismului a fost de
4,6 grade pe scara Richter (ML).
8) Cutremurul din 24 mai 2001: ML=5,5 adancime 144 km
Pe
19 ianuarie 2001 s-a produs un cutremur crustal cu magnitudinea de
4,0 grade in zona Braila, la adancimea de
19 km.
9) Cutremurul din 27 octombrie 2004: MGR=6,0 adancime 105 km
In acest caz, remarcam mai multe cutremure crustale semnificative. La
30 aprilie 2004 are loc o secventa de cutremure in zona Focsani-Dumitresti, la nord de Ramnicu Sarat, cu soc principal avand magnitudinea ML
4,1. In noaptea de
19/20 mai 2004 s-a produs un cutremur crustal cu magnitudinea ML
4,3 in Fagaras-Campulung, cu epicentrul langa Campulung Muscel, unde intensitatea a fost de
IV-V grade. Pe
3 octombrie 2004 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
5,2-5,4 grade in Dobrogea de Nord, zona Tulcea.
10) Cutremurul din 14 mai 2005: ML=5,6 adancime 148 km
Mai multe cutremure crustale au urmat aceastui seism. La
10 septembrie 2005 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,0 grade in zona Buzau-Ramnicu Sarat. Pe
15 noiembrie si
3 decembrie 2005 s-au produs cutremure cu magnitudini de
4,2 si
4,1 grade in zona Marasesti-Panciu.
11) Cutremurul din 25 aprilie 2009: ML=5,7 adancime 110 km
Este de remarcat secventa seismica din
septembrie-octombrie 2008 produsa in Muntii Vrancei, pe Valea Zabalei. La
6 septembrie 2008 s-a produs cel mai puternic cutremur crustal inregistrat in Muntii Vrancei, cu focar la adancimea de
13 km si magnitudinea de
4,4 grade. Au urmat zeci de replici pana la sfarsitul lunii
octombrie. La
6 decembrie 2009 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,2 in zona Ramnicu Sarat, la adancimea de
26 km.
12) Cutremurul din 6 octombrie 2013: ML=5,6 adancime 135 km
Pe
27 februarie 2013 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,0 grade in Fagaras-Campulung, Depresiunea Lovistei. Pe
2 martie 2013 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de
4,2 grade in Delta Dunarii, la Sud de Sulina. La
16 martie 2013 s-a produs un cutremur cu magnitudinea ML
4,2 in zona Adjud. In perioada
septembrie-octombrie 2013 are loc secventa seismica din zona Moldova de Sud-Galati, cu 3 cutremure de
3,9 grade si alte sute de seisme mai slabe. Dupa aproape un an, se produce cel mai puternic cutremur crustal in Vrancea, la
22 noiembrie 2014, cu epicentrul in zona Marasesti-Panciu, avand magnitudinea
ML 5,7.
13) Cutremurele din 24 septembrie si 28 decembrie 2016: ML=5,8 si adancimi 92/97 km
La
29 decembrie 2015 s-a produs cel mai puternic cutremur de dupa
2004 in zona Fagaras-Campulung, cu magnitudinea de
4,3 grade si intensitatea epicentrala
V.
Asadar, intensificarea activitatii crustale preceda sau/si urmeaza cutremurelor vrancene moderate si puternice, intervalele variind de la cateva zile/saptamani pana la mai multe luni. Astfel, activitatea seismica de tip crustal este un indicator viabil pentru potentialul seismic subcrustal din Vrancea.
