La 26 noiembrie 1829 s-a produs un cutremur vrancean puternic cu directivitate spre Moldova, dar si cu ceva efecte importante in Estul Munteniei. inclusiv in zona Braila si la Galati. La Bucuresti mai multe case, subrezite de cutremurele precedente, mai ales de cel din 1802, au devenit nelocuibile, dupa cum se arata in presa vremii. Seismul a avut loc la ora locala 3h40min si a fost resimtit pe arie larga in tara noastra dar si mai la est, in cea mai mare parte a Ucrainei. Cutremurul este creditat cu magnitudinea MGR 7,0 (Mw 7,2). Este de remarcat ca acest cutremur a fost incadrat de doua cutremure fagarasene, unul moderat in 1826 si altul mai puternic la 19 februarie 1832.
Iata ce se relata in ziarul bucurestean "Curierul roman" in legatura cu acest seism (sursa textului: lucrarea CUTREMURE DE PAMANT SI SEMNE CERESTI IN ISTORIA ROMANIEI, Editura Saeculum 2010):
"Miercuri noapte, intre 3 si 4 dupa miezul noptii, s-a intamplat in capitala noastra un mare cutremur, care venea despre apus si care a tinut doua grozave scuturaturi peste un minut; nu este casa in Bucuresti, care sa nu fi simtit ceva paguba,: toate zidurile au crapat, pe alocurea s-au daramat; tavanuri, cosuri si sobe au cazut; pe uliti, pe alocurea, se vad daramaturi; o pivnita s-a umplut cu apa".
O alta sursa, citata in aceeasi lucrare, arata ca:
"La 26 noiembrie, catre 4 ore de dimineata, un cutremur de pamant din cele mai insemnate se simti din Transilvania pana la Kiev; el imbratisa o intindere de 100 mile geografice de la S.V. spre N.E., si dere 40 de mile de la N. la S....Se pare ca s-a intins si in Banat. Orasul Bucureati a avut 115 case facute nelocuibile. La Campina...o biserica fu rasturnata. La Hermannstadt, catre 3 ore 27 de minute de dimineata se auzi un muget surd care se reinnoi de 3 ori, se scuturara geamurile ca de un vant violent si fu urmat de un violent cutremur dirijat de la N.E. catre S.V. Comotiunea subterana ar fi tinut 72 de secunde. Mai multe ziduri fura crapate. La Medias miscarea s-a facut la 3 ore 45 de minute si s-a reinnoit de 4 ori...Aceasta miscare a fost ondulatorie si dirijata de la N.V. catre S.E.; ea fu asa de puternica, de facu sa sune clopotele singure. La Iasi, scuturarea s-a produs la 4 ore, in directiunea de la Vest spre Est; ea a fost foarte puternica si insotita de un zgomot subteran surd, zidurile fura rasturnate si altele numai crapate."
Pentru contextul extern, este de mentionat marele cutremur din Nord-Vestul Siriei de la 13 august 1822 (magnitudine 7,4, epicentru in zona Aleppo). Acest seism pare a fi legat de o prelungire a sistemului faliei Est-Anatoliene, daca nu ma insel. Este de notat ca falia Est-Anatoliana este mai lenta decat Nord-Anatoliana, miscarile mari pe EAF sunt mai rare; Vrancea reactioneaza si ea ceva mai incet la marile cutremure de pe EAF.
Inaintea seismului din 1829, Vrancea a fost activa cu multe cutremure moderate si chiar relativ puternice in 1821 (doua cutremure cu magnitudini de 6,2-6,5 grade), 1823 si 1827 (cutremurul din 14 octombrie 1827 a fost simtit destul de puternic la Iasi si la Bucuresti).
Din relatari, rezulta destul de evident ca si acest cutremur vrancean a avut un caracter multi-soc, la fel ca si cele din 1977, 1908, 1838, 1802, 1790, 1738 etc. Practic, caracterul multi-soc pare cam la toate seismele vrancene mari, dar cu diferente de la un caz la altul si de la o localitate la alta. Deci nu e ceva specific cutremurului din 1977. Chiar si marele cutremur de pe vremea lui Stefan cel Mare, din 1471, a avut acelasi caracter multi-soc, din modul de manifestare.
V-am zis ca Vrancea nu misca prea usor, iar un cutremur mare nu vine asa simplu. Cutremurul din 1829 a venit la 7 ani dupa cutremurul cu mecanism de DECROSARE din Siria-granita cu Turcia!
In secolul XIX am avut seria de cutremure 1802, 1829, 1838, apoi pauza pana in 1940 (cutremure cu MGR < 7,0 au mai fost, dar fara probleme deosebite). In secolul XX: 1940, 1977, 1986. Grupul 1977-1986 e oarecum asemanator cu 1829-1838, doar ca s-au inversat tipurile de cutremure: cutremurul din 1829 a fost de tip 1986, cel din 1838 de tip 1977.
Seismul din 1829 a fost precedat de un mare cutremur produs pe falia Est-Anatoliana in 1822. Intervalul de 7 ani nu contrazice modelul, deoarece de obicei segmentele EAF se rup cam la 500-1000 de ani, deci 7 ani raportat la recurenta medie de 500-1000 de ani chiar nu conteaza. Dupa cutremurul din 1829 au urmat cutremurele din Fagaras din 1832, marile cutremure din Sumatra si Nepal din 1833, cutremur moderat in Vrancea in 1835 si apoi cutremurul major de tip 1977 din 23 ianuarie 1838.
Ideea e ca Vrancea raspunde mai tarziu la miscarile mari de pe EAF. Raspunsul vine mai repede cand miscarile cu mecanism de decrosare vin de pe NAF. Cutremurul din 1829 a venit la 7 ani dupa cel din 1822 (EAF), cel din 1516 la 3 ani dupa cel din 1513 (EAF). Cand miscarile mari sunt pe NAF, Vrancea poate raspunde chiar si la 6-12 luni.
