Install the app
How to install the app on iOS
Follow along with the video below to see how to install our site as a web app on your home screen.
Notă: This feature currently requires accessing the site using the built-in Safari browser.
-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Folosești un browser învechit. Se poate să nu afișeze situl acesta sau alte situri corect.
Ar trebui să actualizezi sau să folosești un browser alternativ.
Ar trebui să actualizezi sau să folosești un browser alternativ.
Astazi in istoria seismica globala
- Autor subiect GeoX
- Dată creare
13 august 1868: megaseismul de la Arica, in acele vremuri in sudul statului Peru (astazi in Chile).
15 august 1950: S-a produs cutremurul himalayan (Assam-Tibet earthquake), unul dintre cele mai puternice cutremure (Mw 8,6) produse pe uscat in perioada masuratorilor instrumentale. Este interesant modul in care s-au propagat tensiunile tectonice pe falia Sagaing, unde s-au produs cutremure puternice in 1906, 1908, 1930 (doua), 1931 si 1946 (doua). Pe 29 iulie 1947 apare un prim cutremur in bazinul Assam, de magnitudine moment Mw 7,3, urmat de marele cutremur Assam-Tibet din 1950.
16 august 1906: Cutremur puternic in Chile (Valparaiso earthquake), de magnitudine moment Mw 8,2. Acest cutremur s-a produs la aproximativ 30 de minute dupa un alt cutremur foarte puternic, produs in Aleutine (Aleutian Islands earthquake), evaluat la o magnitudine moment Mw 8,35.
Pentru data de 17 august gasim o multitudine de evenimente seismice importante:
- 17 august 1668, un cutremur foarte puternic in Turcia, pe falia Nord-Anatoliana, estimat la o magnitudine moment Mw 8,0 ;
- 17 august 1893, cutremur in Vrancea de magnitudine Mw 7,1;
- 17 august 1949, cutremurul din Turcia, din apropierea triplei jonctiuni de la Karliova, de magnitudine Ms 6,7;
- 17 august 1959, cutremurul din Montana, de langa lacul Hebgen, de magnitudine moment Mw 7,2;
- 17 august 1976, cutremurul din Filipine, din apropierea coastei insulei Mindanao, de magnitudine moment Mw 7,9;
- 16 si 17 august 1986, precursorii cutremurului vrancean din noaptea de 30 spre 31 august 1986, de magnitudini ML 5,3 si ML 5,1;
- 17 august 1999, cutremurul din nord-vestul Turciei, de langa Izmit, de magnitudine Mw 7,6.
- 17 august 1668, un cutremur foarte puternic in Turcia, pe falia Nord-Anatoliana, estimat la o magnitudine moment Mw 8,0 ;
- 17 august 1893, cutremur in Vrancea de magnitudine Mw 7,1;
- 17 august 1949, cutremurul din Turcia, din apropierea triplei jonctiuni de la Karliova, de magnitudine Ms 6,7;
- 17 august 1959, cutremurul din Montana, de langa lacul Hebgen, de magnitudine moment Mw 7,2;
- 17 august 1976, cutremurul din Filipine, din apropierea coastei insulei Mindanao, de magnitudine moment Mw 7,9;
- 16 si 17 august 1986, precursorii cutremurului vrancean din noaptea de 30 spre 31 august 1986, de magnitudini ML 5,3 si ML 5,1;
- 17 august 1999, cutremurul din nord-vestul Turciei, de langa Izmit, de magnitudine Mw 7,6.
Ultima editare:
19 august 1681: Cutremur vrancean resimtit puternic in Moldova, in Tara Romaneasca si in sud-estul Transilvaniei, la Brasov.
Cronica lui Ioan Neculce aminteste de prabusirea turnului Nebuisa, de la cetatea Sucevei:
"Fost-au şi trii semne mari în dzileli Ducăi-vodă, când au purces la Beci (Viena). Că s-au arătat o stè pe cer cu coadă, de s-au vădzut multe dzile. Mânca şi lupul oameni. Fost-au i cutremur prè mare. Cădzut-au atunce şi turnul cel mare din cetatea Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisăi."
Cutremurul apare in mod eronat cu data de 9 august 1679 în lucrarea academicianului Grigoriu Ştefănescu din anul 1901, Cutremurele de pământ în România în timp de 1391 de ani, de la anul 455 până la 1874, făcându-se referire la Cronica anonimă a Moldovei 1661-1709, atribuită în mod eronat de către Mihail Kogălniceanu lui Nicolae Costin (fiul lui Miron Costin).
"De Cometa, steua cea mare ce s'au ivitu pre ceru în zilele Ducăi Vodă.
La cursul aniloru 7188, eră de la Christosu 1689, în luna lui Decemvrie 10 zile ivitu-s'au pre ceru o stea cu codă, căreia îi zicu Latinii Cometa, adecă mătură. Şi lungă era de coprindea cu lungimea sa giumetate de ceru, incepându-se ânteiu de josu dintr'o stea, despre partea ţerei Unguresci, intre amează-zi şi intre apusu. Apoi de zi ce trecea, totu se urca pre ceru către meză-nopte in susu, şi dindărătu se scurta, mergându in spre meză-nopte, precum este umbletul cerului, cu stelele invîrtindu-se către apusu. Şi aşa au trăitu şepte săptămăni şi patru zile, până la zi di ântâiu a lui Fevruarie; de acia s'au stinsu şi au peritu. ...
Într'acestaşi anu, fiind cursul anilor 7188, eră de la Christosu 1679, fiind biserica cea Albă de lîngă feredee, in Iaşi, bătrănă şi vechiă, de demultu şi resipită, au stricat-o Duca-Vodă de totu şi au zidit-o ...
Într'acestaşi anu au inceputu a umbla Duca Vodă se ia şi Ucraina de peste Nistru, ...
Într'acestaşi anu, in luna lui Augustu 9 zile, Marţi de nopte, cu trei cesuri de către ziuă, spre sfântul apostol Evanghelistul Mateiu, au fostu cutremuru mare de panântu, câtu au căzutu Iconele josu de prin biserici la ţeră.şi vase şi poliţe de prin casele omenilor. Spuneau omenii bătrîni cum n'au apucatu cutremuru mare şi straşnicu ca acela; şi huetul venia despre meză-nopte; ..."
Evident, datarea este incorecta, descrierea cutremurului fiind ulterioară producerii unui fenomen astronomic uşor de identificat, apariţia cometei Kirch (sau marea cometa din 1680), una dintre cele mai stralucitoare comete din secolul al XVII-lea, descoperită pe 14 noiembrie 1680 şi care a fost vizibilă până în anul următor pe 19 martie. Ca un element de verificare, putem observa că data de 9 august 1679 (calendar iulian) nu corespunde unei zile de marţi (după cum menţionează cronica), ci unei sâmbete, în timp ce ziua de 9 august 1681 din calendarul iulian, corespunde datei de 19 august din calendarul gregorian şi este într-adevăr o zi de marţi.
Cutremurul din 19 august 1681 este primul cutremur atestat de o însemnare de la Bucureşti, din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino.
"Să se ştie cându s-au cutremurat pământul de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altă dată nimenea, luni noaptea spre marţi, la ciasuri 7 şi un sfertu, în postul Sântămăriei Mari, în zilele luminatului domnului nostru Io Şerban voevod, avgust 8 dni, l(ea)t 7189 (1681)".
Cutremurul din 1681 a fost resimţit puternic şi în sud-estul Transilvaniei, unde cronicile braşovene consemnează că pe 19 august 1681 "la Braşov, clopotele au început să bată singure", şi "o parte a bolţii de la Biserica Neagră s-a prăbuşit peste strane, iar o parte din acoperişul zidurilor oraşului s-a dărîmat".
Cronica lui Ioan Neculce aminteste de prabusirea turnului Nebuisa, de la cetatea Sucevei:
"Fost-au şi trii semne mari în dzileli Ducăi-vodă, când au purces la Beci (Viena). Că s-au arătat o stè pe cer cu coadă, de s-au vădzut multe dzile. Mânca şi lupul oameni. Fost-au i cutremur prè mare. Cădzut-au atunce şi turnul cel mare din cetatea Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisăi."
Cutremurul apare in mod eronat cu data de 9 august 1679 în lucrarea academicianului Grigoriu Ştefănescu din anul 1901, Cutremurele de pământ în România în timp de 1391 de ani, de la anul 455 până la 1874, făcându-se referire la Cronica anonimă a Moldovei 1661-1709, atribuită în mod eronat de către Mihail Kogălniceanu lui Nicolae Costin (fiul lui Miron Costin).
"De Cometa, steua cea mare ce s'au ivitu pre ceru în zilele Ducăi Vodă.
La cursul aniloru 7188, eră de la Christosu 1689, în luna lui Decemvrie 10 zile ivitu-s'au pre ceru o stea cu codă, căreia îi zicu Latinii Cometa, adecă mătură. Şi lungă era de coprindea cu lungimea sa giumetate de ceru, incepându-se ânteiu de josu dintr'o stea, despre partea ţerei Unguresci, intre amează-zi şi intre apusu. Apoi de zi ce trecea, totu se urca pre ceru către meză-nopte in susu, şi dindărătu se scurta, mergându in spre meză-nopte, precum este umbletul cerului, cu stelele invîrtindu-se către apusu. Şi aşa au trăitu şepte săptămăni şi patru zile, până la zi di ântâiu a lui Fevruarie; de acia s'au stinsu şi au peritu. ...
Într'acestaşi anu, fiind cursul anilor 7188, eră de la Christosu 1679, fiind biserica cea Albă de lîngă feredee, in Iaşi, bătrănă şi vechiă, de demultu şi resipită, au stricat-o Duca-Vodă de totu şi au zidit-o ...
Într'acestaşi anu au inceputu a umbla Duca Vodă se ia şi Ucraina de peste Nistru, ...
Într'acestaşi anu, in luna lui Augustu 9 zile, Marţi de nopte, cu trei cesuri de către ziuă, spre sfântul apostol Evanghelistul Mateiu, au fostu cutremuru mare de panântu, câtu au căzutu Iconele josu de prin biserici la ţeră.şi vase şi poliţe de prin casele omenilor. Spuneau omenii bătrîni cum n'au apucatu cutremuru mare şi straşnicu ca acela; şi huetul venia despre meză-nopte; ..."
Evident, datarea este incorecta, descrierea cutremurului fiind ulterioară producerii unui fenomen astronomic uşor de identificat, apariţia cometei Kirch (sau marea cometa din 1680), una dintre cele mai stralucitoare comete din secolul al XVII-lea, descoperită pe 14 noiembrie 1680 şi care a fost vizibilă până în anul următor pe 19 martie. Ca un element de verificare, putem observa că data de 9 august 1679 (calendar iulian) nu corespunde unei zile de marţi (după cum menţionează cronica), ci unei sâmbete, în timp ce ziua de 9 august 1681 din calendarul iulian, corespunde datei de 19 august din calendarul gregorian şi este într-adevăr o zi de marţi.
Cutremurul din 19 august 1681 este primul cutremur atestat de o însemnare de la Bucureşti, din timpul domniei lui Şerban Cantacuzino.
"Să se ştie cându s-au cutremurat pământul de au fost cutremur mare, cât n-au mai pomenit altă dată nimenea, luni noaptea spre marţi, la ciasuri 7 şi un sfertu, în postul Sântămăriei Mari, în zilele luminatului domnului nostru Io Şerban voevod, avgust 8 dni, l(ea)t 7189 (1681)".
Cutremurul din 1681 a fost resimţit puternic şi în sud-estul Transilvaniei, unde cronicile braşovene consemnează că pe 19 august 1681 "la Braşov, clopotele au început să bată singure", şi "o parte a bolţii de la Biserica Neagră s-a prăbuşit peste strane, iar o parte din acoperişul zidurilor oraşului s-a dărîmat".
21 august 1949: Cutremur puternic (Ms 8,1) în apropierea insulelor Queen Charlotte (Haida Gwaii), situate pe coasta de vest a Americii de Nord, la latitudinea de aproximativ 53° şi aparţinând provinciei canadiene British Columbia, pe falia de decroşare cu acelaşi nume. Această falie, aflată la nord de zona de subducţie Cascadia, este asemanatoare cu falia San-Andreas, situată la sud faţă de zona de subducţie
22 august 1902: Cutremur puternic (Mw 7,7) in vestul regiunii autonome Xinjiang (China), langa granita cu Kargazstanul (Kashgar earthquake).
24 august 2016: Cutremurul de la Accumoli, din Apeninii Centrali (Italia), de magnitudine Mw 6,2.
26 august 1833: Puternic cutremur himalayan cu epicentrul in Nepal (Bihar-Nepal earthquake).
29 august 1471: (echivalent cu 7 septembrie in calendarul gregorian, corect din punct de vedere astronomic, dar care a fost adoptat abia in octombrie 1582) Cutremurul care a tulburat prânzul domnitorului Ştefan cel Mare, după cum ne aminteşte Grigore Ureche şi a afectat serios vechea biserică de piatră a Mânăstirii Neamţului atribuită domnitorului Petru Muşat, aceasta fiind rezidită mai apoi alăturat de Ştefan cel Mare.
31 august 1894: Cutremur vrancean de magnitudine Mw 7,1. Cutremurele vrancene (subcrustale) din 17 august 1893 si 31 august 1894 au aparut in urma cutremurului de la Dulovo (Bulgaria), din 14 octombrie 1892, care (din pacate) nu se mai regaseste in catalogul ROMPLUS.
1 septembrie 1923: Cutremurul de la Tokyo (Great Kanto earthquake), cu o magnitudine moment Mw 7,9, a facut un numar foarte mare de victime.
19 septembrie 1985: Cutremurul din Mexic (Mexico City Eartquake), de magnitudine Mw 8,0.
19 septembrie 2017: La "fix" 32 de ani, un nou cutremur in Mexic (Puebla earthquake), de magnitudine Mw 7,1.
19 septembrie 2017: La "fix" 32 de ani, un nou cutremur in Mexic (Puebla earthquake), de magnitudine Mw 7,1.