Boli infectioase

[GeoX1]

GRIPA

(Sursa: Marin Voiculescu, BOLI INFECTIOASE, volumul II)

Gripa este o boala infectioasa acuta, determinata de virusul gripal (serotipuri A, B,C) caracterizata clinic prin manifestari respiratorii si generale mai mult sau mai putin severe, iar epidemiologic printr-o mare contagiozitate, cu aparitia de epidemii la intervale de 3-5 ani si de pandemii la intervale de 20-40 de ani.
Gripa este cea mai importanta dintre virozele respiratorii, atat prin prevalenta, cat si prin severitate, fiind responsabila de excesul de mortalitate generala, in cursul epidemiilor si al pandemiilor. Pagubele economice inregistrate in cursul epidemiilor si al pandemiilor pot fi, de asemenea, importante.

Istoric:

Din secolul al XIV-lea, cand s-au descris primele epidemii cunoscute de gripa, au aparut 31 de pandemii. In pandemia din 1889-1890, Pfeiffer a descris un bacil (Haemophylus influenzae) care a fost considerat, in mod eronat, timp de aproape 50 de ani, ca agent cauzal al gripei. Marea pandemie din 1918-1919 a cauzat moartea a mai multor milioane de oameni.
Virusul gripal, izolat in 1933, a fost identificat ulterior ca tipul A. In 1940 a fost izolat tipul B, iar in 1951 tipul C.
Cultivarea virusului gripal pe oul embrionat (1940) a permis elaborarea vaccinului antigripal.
Pandemia de gripa din 1957-1958 a afectat 1/3 din populatia globului, dar a avut o mortalitate de 100 de ori mai mica decat pandemia precedenta.

ETIOLOGIE

Myxovirus influenzae (virusul gripal) face parte din genul Influenzavirus, familia Orthomyxoviridae. Este un virus extrem de bine adaptat pentru a supravietui, fiind unic prin variabilitatea lui antigenica, in special a antigenelor de suprafata (un adevarat \"machiaj antigenic\"), prin care surprinde periodic rezistenta specifica a populatiei, declansand epidemii si pandemii.
Exista 3 tipuri antigenic distincte de virus gripal, denumite A, B si C. Dupa nomenclatura in vigoare, fiecare tulpina de virus este denumita astfel: dupa tipul antigenic (A, B sau C), dupa originea geografica (tara sau localitatea unde a fost izolat prima data), numarul de ordine al tulpinii, anul primei izolari si apoi simbolurile identitatii antigenice ale subtipului de hemaglutinina si ale subtipului de neuraminidaza. Componentele H si N fomeaza o combinatie extrem de variabila pe suprafata genomului viral, si sunt responsabile de activitatea biologica a virusului (infectivitate si producerea de leziuni si distrugeri la nivel celular).

(Va urma)

 

[GeoX1]

(Continuare)

Virusul gripal prezinta 3 tipuri antigenic diferite: A, B si C (in functie de antigenul intern al virionului). Tipul A prezinta numeroase subtipuri si variante in functie de modificarile structurii antigenice exterioare.
Cronologic, tipul A a prezentat urmatoarele subtipuri si variante:
-subtipul A0 (A/PR/8/34) care a dominat pana in 1947;
-subtipul A2 [A/FM/1/47(H1N1)] care a circulat pana in 1957;
-subtipul A1 (asiatic), cu H2N2, care a provocat pandemia din 1957-1958.
In 1968, a aparut varianta Hong-Kong (cu H3N2), care a determinat o mare epidemie. In 1977, a aparut o varianta similara celei din 1947 (H1N1), provocand o epidemie in Asia si in Europa.
Tipul B este mai unitar antigenic, determinand numai variante antigenice minore.
Tipul C nu prezinta variatii antigenice.

Variabilitate
Virusul gripal, si indeosebi tipul A, se caracterizeaza prin aparitia de frecvente subtipuri si variante antigenice. Aceste variatii sunt de 2 feluri:
a)variatii antigenice majore (antigenic shift), care apar la 10-14 ani interval, determinand pandemii sau epidemii mari;
:55:variatii antigenice minore (antigenic drift), care apar mai des, la interval de cativa ani, generand epidemii prin variantele respective, aparute intre pandemii.


Obs.: Remarcati faptul ca aceasta combinatie H1N1 nu este cu desavarsire noua, tipul antigenic bazat pe respectiva combinatie a mai circulat in trecut. De aceea, este posibil ca persoanele care au prins \"circulatiile\" precedente ale unui virus gripal A cu combinatia H1N1 sa nu fie afectate de actuala pandemie, sau sa fie afectate intr-o masura foarte mica.
(Va urma)

 

[Una]

GeoX, m-am gindit sa adaugam aici si link-ul discutat. Ieri am fost eu pe drumuri, noi am \'discutat\' aseara informatiile de mai jos iar acum il adaug repede-repede la \'arhiva\' forumului meu de suflet :55:.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Pandemia_de_gripă_tip_A(H1N1)_din_2009

Dintre informatiile care abunda pretutindeni zilele astea, din acest link mi-am mai deslusit eu un pic perceptiile fata de evolutia bizara a intregului fenomen (origine a virusului - ma doare mintea..., potential infectios si morbiditate, pericol mutagen :98: , campania mediatica, alerta organismelor de sanatate publica).
Am o senzatie ca Andy ar face o prelegere faina privind acuratetea informatiei sau \'profunzimile\' (dpv biologic) pandemiei anului 2009 :98:, mi-ar placea sa-l urmaresc, daca are el ragaz. Sau daca a facut-o deja atunci spuneti-mi unde, sa recuperez!

 

[GeoX1]

GRIPA

(Continuare)


Sursa: Marin Voiculescu, BOLI INFECTIOASE vol. II

Mecanismul de aparitie a acestor variante s-ar datora redistributiei in virion a unui numar finit de fractiuni antigenice existente in invelisul particulei virale. Serotipul A ar poseda intre 15 si 78 de fractiuni antigenice, a caror asezare diferita in structura virionului ar fi stimulata printr-un proces de selectie imunologica, rezultat din circulatia tulpinilor de virus intr-o populatie cu o structura imunitara variata. S-ar forma astfel virusuri cu noi configuratii antigenice, care surprind la un moment dat populatia fara o imunitate corespunzatoare. Pentru acest mecanism ar pleda prezenta de anticorpi fata de virusul A2 (H1N1) la persoanele in varsta care au trecut prin pandemia din 1889, ceea ce demonstreaza o inrudire antigenica intre virusul A2 (de tip H1N1) si virusul gripal care a avut o circulatie predominanta la sfarsitul secolului al XIX-lea. S-ar repeta astfel, la intervale mari, anumite combinatii antigenice (ipoteza \"reciclarii antigenice\" a virusului gripal).
De asemenea, sunt posibile recombinari genetice ale virusurilor gripale: experimental, s-au realizat virusuri antigenic hibride, continand hemaglutinina unui tip de virus si neuraminidaza unui alt tip de virus inrudit cu primul.
Dupa o alta ipoteza, aparitia de noi variante de virus gripal s-ar datora unor mutatii, rezultate din schimbari imprevizibile in structurile antigenice din invelisul virusului gripal.
De asemenea, aparitia unor noi virusuri gripale poate avea originea in virusurile gripale ale animalelor.
Virusurile gripale ale animalelor sunt, in principal, de origine ecvina, porcina si aviara. Posibilitatea unor recombinari intre virusurile gripale animale si cele umane este reala, la fel si aceea a existentei unui rezervor animal de virusuri gripale cu potential de transmitere la om.

(Va urma)

 

[bubulina]

Geo, ai tot respectul meu pentru bunavointa si rabdarea cu care postezi informatii utile. Fiind relativ noua pe forum, nu am apucat sa citesc decat foarte, foarte putin din ce s-a scris aici pe forum. Pina acum am remarcat informatiile din domeniul seismologic si medical pe care le-ai postat si crede-ma ca ai tot respectul meu pentru efortul pe care il depui.

Am remarcat ca in domeniul seismologic, tendinta ta, pe linga niste date punctuale obiective pe care le postezi (de ex care au fost cutremurele vrancene de > 4R din 78 pina in prezent), despre alte (nici nu stiu cum sa le numesc) aspecte din domeniul seismologic, tendinta este de a oferi o informatie intr-un anume sens \"pre-digerata\". Ceea ce este firesc. Pentru ca nu poti acoperi pe un forum toata informatia si toate cunostiintele care exista in domeniul seismologic.
Acum (ca sa intelegi de ce iti spun acestea pe topicul asta de medicina) priviind dpdv al unei persoane care vine pe forum cu zero, sau foarte putine cunostiinte de seismologie in speranta ca va afla cat mai multe informatii nu numai utile, dar si coerente in domeniu seismologic, e evident ca atunci cand vii intai cu niste afirmatii punctuale stiintific adevarate, lumea intelege foarte putin pentru ca nu are baza cunostiintelor in domeniul seismologiei pentru a intelege \"in context\". E ca si cand, dintr-un puzzle ti se descriu cat mai riguros stiintific (dar poate chiar incomplet) doar cateva piese dar este evident ca omul nu poate reconstitui singur intreaga imagine din cateva piese dispersate si nici nu isi poate forma o opinie corecta despre acele cateva piese descrise punctiform (si poate chiar partial), pentru ca nu are cunostiintele intregii imagini ca sa judece in context afirmatiile fragmentare care se fac despre cateva piese. De aceea informatiile \"pre-digerate\" - adica intr-un anume sens concluziile, aduc cele mai multe si mai utile informatii pentru o persoana care nu este din domeniu. Daca concluziile sint exprimate intr-un limbaj pe intelesul tuturor (mai putin academic), atunci nivelul de intelegere devine optim. Iar daca peste asta concluziile sint si exemplificate, creste nivelul de intelegere si mai mult.

De aceea ma intreb, cat pricepe lumea din ce-ai copiat tu despre gripa dintr-o carte de boli infectioase, atata timp cat are cunoastiinte minime in domeniul medical, deci nu poate judeca in context ca sa inteleaga, atata timp cat informatia este fragmentara (e doar o singura boala din atatea care seamana intre ele, prezentata dintr-o singura carte, deci intr-un anume sens incompleta), atata timp cat prezentarea ta este intr-un limbaj academic pe care putini il inteleg. Eu personal cred ca nivelul de intelegere este foarte mic si chiar putinul pe care aparent il intelege o anume persoana sau alta, sint foarte mari sansele sa-si formeze o opinie complet gresita, nu pentru ca le-ar lipsi inteligenta ci doar pentru simplul fapt ca nu baza informationala ca sa judece in context.

In domeniul medical, daca minima intelegere are efect benefic atata timp cat este vorba de o intelegere corecta (in acest sens efotul tau este absolut laudabil in sensul stradaniei de a creste nivelul de intelegere), intelegerea gresita (falsa intelegere) poate avea efecte absolut catastrofale, pentru simplul fapt ca o persoana careia i se pare ca intelege (dar in realitate nu), se poate apuca sa-si ghiceasca singura boala (ca i se pare ca stie) si mai rau, sa se trateze singura de boala pe care isi imagineaza ca o are. Ceea ce poate avea efece negative cu mult mai largi decat cele rasfrante asupra sanatatii sale (pentru ca de ex mediatizeaza mai departe informatia pe care a inteles-o gresit dar crede ca a inteles-o corect, ajunge sa nu mai aiba incredere in medici, etc).

De aceea nu cred ca acest gen de abordare este benefic.

 

[GeoX1]

bubulina, eu am postat (si voi continua sa o fac) astfel de fragmente tocmai pentru ca oamenii sa inteleaga faptul ca gripa nu e raceala comuna, cea pe care o \"purtam pe picioare\". Sigur ca, dincolo de partea pur descriptiva, vom face si comentarii intr-un stil mai lejer, mai deschis, referitoare la aceasta boala. Mie imi e clar ca gripa nu e o raceala simpla pe care e suficient sa o tratezi cu un bixtonim si in faringosept si gata.