O prima concluzie dupa cutremurul de acum aproape o saptamana. Am avut un cutremur la foarte mare adancime (in jur de 150 km), dar cu directivitate neta spre Muntenia, nu spre Moldova, deci oarecum altfel decat era de asteptat.
Acum, sa spunem ca si cutremurul din 24 septembrie 2016, cu magnitudinea ML tot de 5,8 si produs la adancimea de 92 km, a avut directivitate spre Moldova, nu spre Muntenia. Asta ar sugera ca nu doar adancimea conteaza. In afara de adancime in orientarea efectelor ar conta si pozitia epicentrului, si o anumita geometrie a zonei in care se produce ruperea. Asa ca nu as baga mana in foc ca un viitor cutremur mai puternic dar foarte adanc, sa zicem la 150 km adancime, nu va afecta Bucurestiul.
Cutremurele mai mari se produc de obicei la capete, NE sau SV. Cutremurele moderate cu magnitudini intre 5,5 si 5,9 se produc mai ales pe partea centrala, cu unele variatii, centru-vest, centru-est. S-ar putea ca si acest lucru sa explice un caracter mai aleator in ceea ce priveste directivitatea. Toate cutremurele cu magnitudini mai mari sau egale cu 6,0 s-au produs fie la capatul de NE al blocului litosferic (ca in 1912, 1940, 1945, 1977, 1990 si 2004), fie la capatul de SV (in 1908 si 1986).
28 aprilie 1999, ora locala 11h47min, epicentru pe capatul de SV, Muntii Buzaului, zona SIRIU, adancime 151 km, magnitudine ML 5,7 si intensitate maxima VI: directivitate spre Moldova, intensitate VI la Galati, IV-V la Bucuresti. Se pare ca si pozitia epicentrului conteaza mult. Cutremurul din 1999 a fost singurul cutremur subcrustal moderat, cu magnitudinea din clasa 5,5+, dar sub 6,0, produs dupa 1990 in partea de capat a zonei seismice: capatul de SV. Toate celelalte cutremure cu magnitudini de 5,5-5,8 produse dupa 1990 au fost centrale. In acelasi loc s-a mai produs cutremurul din 8 noiembrie 1940, precursor al celui major din 10 noiembrie. De asemenea, tot cutremurul din 1999 a fost singurul seism cu magnitudinea ML 5,5+ care s-a produs ziua, inainte de pranz, tot dupa 1990; celelalte cutremure de 5,5+ de dupa 1990 s-au produs seara sau noaptea.
Cutremurul din 1999 a fost precedat de o activitate seismica intensificata in Vrancea:
17.03.1999 07:01:16 UTC 45,65N 26,49E 150 km ML=4,1
17.03.1999 22:10:44 UTC 45,70N 26,56E 142 km ML=4,4
22.03.1999 19:25:53 UTC 45,52N 26,31E 144 km ML=4,8
23.03.1999 09:11:41 UTC 45,68N 26,50E 154 km ML=4,3
28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km ML=5,7
O sa mai discutam in ce masura dupa un cutremur ca cel din 28 octombrie 2018 ora locala 3h38min (era inca ora de vara, am fost oarecum confuz in noaptea aceea), mai poate urma un alt cutremur moderat tot la aceeasi adancime. Adica sa se repete cazul din 2016. In principiu, se poate, desi incertitudinea este mult mai mare acum. Tocmai asta e cu Vrancea, incertitudinea e mai mare dupa un cutremur de 5,5+ decat inaintea lui.
Prin simetrie, ar putea sa mai miste un pic Vrancea, fiindca am avut asa: doua de 5,8 la 90-100 km adancime in 2016, doua de 5,0 la 120-140 km adancime in 2017 (8 februarie 123 km adancime, 2 august 131 km adancime), iar acum, pana acum, unul la 140-160 km. Daca se pastreaza simetria, Vrancea ar mai avea in stoc un alt cutremur moderat la 140-160 km, asta ca sa fie: doua si doua si doua.
Ia sa vedem cum a fost la precedentele cutremure de 5,5+ de dupa 2004.
14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km ML=5,6
14.05.2005 06:36:45 UTC 45,63N 26,53E 149 km ML=4,6
18.06.2005 15:16:41 UTC 45,72N 26,66E 154 km ML=5,4
25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km ML=5,7
12.05.2009 01:15:12 UTC 45,55N 26,39E 134 km ML=4,8
27.05.2009 03:12:50 UTC 45,69N 26,49E 152 km ML=4,8
06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km ML=5,6
15.10.2013 19:33:12 UTC 45,62N 26,55E 141 km ML=4,9
23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km ML=5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km ML=5,8
08.02.2017 15:08:20 UTC 45,49N 26,28E 123 km ML=5,0
Acum sa vedem, avem deocamdata:
28.10.2018 00:38:11 UTC 45,60N 26,40E 151 km ML=5,8
Ar fi asa: fie apare cate un cutremur de 4,8-5,0 +/-0,2 grade, intr-o fereastra de timp de pana la 3-5 saptamani dupa cutremurul moderat de 5,5+, fie apare dublet (cutremur cu focar la aceeasi adancime, rupere in zona adiacenta, eventual-acesta poate sa fie si la 3 luni, ca in 2016). Este foarte greu de spus, practic imposibil.
Mai demult credeam ca seismele foarte adanci nu pot fi multiple, ca ar fi o trasatura doar a cutremurelor de la 80-100 km adancime. Totusi, exemplul din 2005 ne arata cum dupa cutremurul de 5,6 de la PIETRELE INSIRATE (adancime 148 km) din 14 mai a urmat un cutremur de 5,4 grade la NEREJU (adancime 154 km) pe 18 iunie. Deci se poate sa avem cutremure multiple si foarte jos, in jur de 150 km adancime.
)B-)B-)