• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Comentarii despre cutremurele din Romania

Pun si aici ce am pus pe fbk, normal aici ar fi trebuit sa pun intai:

De fiecare data cand se produce un cutremur perceptibil in zona Vrancea, lumea se mira de ce nu sunt replici. Nu sunt replici evidente pentru ca e vorba de cutremure subcrustale, nu e ca la crustale. Un cutremur cu ML 5,2 produs la 70-170 km adancime nu da replici evidente, deci cutremure mici in acelasi focar si cu acelasi epicentru. La crustale e altceva. In cazul cutremurelor vrancene subcrustale si cu ML < 5,5, pot sa apara cutremure independente, cu focare la alte adancimi, la intervale de mai multe zile sau chiar peste o saptamana. Replici cu magnitudini de 3,0-4,0 grade sau chiar de 4,0-4,5 grade sunt de asteptat in primele zile numai pentru cutremure vrancene moderate cu magnitudini ML mai mari sau egale cu 5,5. Cutremurul din 28 octombrie 2018 (ML 5,8 h 148 km) a avut o replica cu ML 3,2 la adancimea de 148 km. Deci socul principal a avut magnitudinea de 5,8 grade, iar replica a avut magnitudinea de 3,2. Dar trebuie ca socul principal sa aiba o magnitudine de cel putin 5,5 grade.
 
Nu inseamna ca nu vor mai fi cutremure perceptibile, ci doar ca absenta replicilor in primele zile nu inseamna mare lucru, deoarece cutremurele subcrustale sunt diferite de cele crustale. In plus, in Vrancea sunt specifice baleierile intra- si inter-cluster, ceea ce inseamna ca pot sa aiba loc cutremure in alte clustere, eventual pe centru si apoi mai la SV. Probabil ca vor mai fi cutremure perceptibile anul asta, dar asta e cam tot ce se poate spune. Sa vedem cum evolueaza seismicitatea globala si activitatea crustala din Romania.
 
S-a actualizat catalogul seismic al INFP cu datele pentru ianuarie, bun asa, apreciez de data asta (cand e sa critic, critic, cand e sa apreciez, apreciez). Avem o mica revizuire a datelor de localizare a cutremurului din 31 ianuarie:

31.01.2020 01:26:47 UTC 45,69N 26,69E 118 km 5,2

A fost un cutremur central-estic, cu magniudinea ML 5,2 si focar la o adancime in care s-au produs mai rar cutremure de peste 5,0 grade, 110-120 km, mai exact 118 km.
Practic, acest cutremur a continuat tendinta post-20 septembrie 2019, in care cele mai multe cutremure cu ML 3,5+ s-au produs la adancimi intre 110-139 km.
 
Predomina cutremurele la 110-130 km, si cateva putin peste 130 km adancime, foarte putine mai jos de 140 km si mai sus de 110 km adancime. Este oarecum interesant acest lucru.
 
De ce majoritatea cutremurelor de magnitudine cel putin medie (ML+5,5) apar (de regula) noaptea?

Sa reluam lista cutremurelor cu ML+5,5, produse dupa 1977, cu mentiunea ca ora locala este UTC +2:

01. 04.03.1977 19:21:54 UTC 45,77N 26,76E _94 km 7,2
02. 18.07.1981 00:02:58 UTC 45,69N 26,42E 166 km 5,5
01. 01.08.1985 14:35:04 UTC 45,73N 26,62E _93 km 5,6
03. 30.08.1986 21:28:37 UTC 45,52N 26,49E 131 km 7,0
04. 04.09.1987 01:40:29 UTC 45,68N 26,43E 160 km 5,5
02. 30.05.1990 10:40:06 UTC 45,83N 26,89E _91 km 6,7
05. 31.05.1990 00:17:47 UTC 45,85N 26,91E _87 km 6,1
03. 28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7
06. 06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5
04. 24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5
07. 27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0
08. 14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6
05. 25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7
09. 06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
10. 22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7
11. 23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
12. 27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8
13. 28.10.2018 00:38:11 UTC 45,61N 26,41E 148 km 5,8

Cu toata bunavointa, considerand ca seismele produse in jurul orei locale 19:30 au aparut de fapt ziua, raportul ziua(portocaliu)/noaptea(violet) = 5/13.
Daca privim cu atentie lista respectiva, vom observa ca raportul (initial oarecum echilibrat) se schimba radical incepand cu anul 2013, cand vom regasi doar cutremure produse doar dupa echinoctiul de toamna, in timp ce Pamantul se apropia de periheliu (~5 ianuarie). Dupa cum stim, axa de rotatie a Pamantului este inclinata cu 23,4[SUP]0[/SUP], iar in aceasta perioada ziua devine mai scurta decat noaptea.

In imaginile de mai jos putem vedea unghiul pe care il face directia Pamant-Soare (directia fortei de atractie a Soarelui) cu directia normala la suprafata Pamantului in regiunea Vrancea. In timpul solstitiului de iarna, acest unghi poate varia intre 45,7[SUP]0[/SUP] - 23,4[SUP]0[/SUP] = 22,3[SUP]0[/SUP] noaptea,
noaptea.png

si 45,7[SUP]0[/SUP] + 23,4[SUP]0[/SUP] = 69,1[SUP]0[/SUP] ziua.
ziua.png

Deci intre echinoctiul de toamna si cel de primavara, directia fortei de atractie gravitationala a Soarelui este semnificativ mai apropiata de "verticala" locala in timpul noptii, influentand astfel amplitudinea mareelor terestre.
Daca privim cele cinci cutremure produse "ziua", vom vedea ca ele au aparut in aprilie-mai sau in august, deci in perioada dintre echinoctiul de primavara si cel de toamna, cand ziua este mai mare decat noaptea.

Desigur, aceasta este o explicatie "simplificata", fenomenele reale fiind ceva mai complexe.
 
Cutremurele de azi din partea nordica a Podisului Barladului s-au produs in zona secventei din 25 decembrie 2019, dar socul principal a fost mai slab decat atunci (ML 2,7 fata de 3,1). Magnitudinile nu sunt sugestive acum pentru un cutremur vrancean moderat din clasa ML 5,5+. Ar fi nevoie ca seismele crustale produse pe o raza de pana la 170-200 km (maxim) in jurul zonei Vrancea sa aiba magnitudini ML de cel putin 3,5 grade. Acum sunt inca prea slabe. Mai putem lua in discutie un alt cutremur vrancean perceptibil, cu magnitudinea ML 4,6-5,0 sau, cel mult, 5,0-5,4 grade, deci sub 5,5 oricum. Nu e nimic anormal, anul trecut am avut un singur cutremur cu ML 4,6 pe 3 septembrie, anul asta putem avea mai multe, nimic senzational, este normal pentru Vrancea sa mai dea si niste cutremure perceptibile. Numai ca seismele cu ML 4,6-5,4 nu sunt prea interesante, comparativ cu cele din clasa moderatelor cu ML 5,5-5,8.
 
Ca distanta de producere in jurul Vrancei se pare ca se inscriu in 170-200 km.. Interesat daca urmeaza ceva in Vrancea peste 5, corelate cu astea. Ar fi o legatura directa si un bun patern de luat in considerare ptr viitor.
 
Dupa cutremurele din Marea Neagra de la sfarsitul anului trecut, iata ca acum avem un cutremur si in Fagaras-Campulung. Ne cam asteptam sa urmeze un cutremur cu magnitudinea in jur de 4,0 si in FC, era chiar previzibil, mai ales ca in FC nu a mai fost cutremur de 4,0+ din decembrie 2015 (cutremurul din zona CAINENI din 29 decembrie, ML 4,3).

15-01-2020, 09:31 AM



Un mic cutremur s-a produs in dimineata asta, la ora 7 si 20 de minute, in Fagaras-Campulung, zona COZIA-BREZOI, pe acolo. Foarte mic, oricum, dar era de asteptat dupa cutremurele din Marea Neagra. Perioada asta este optima pentru cutremure fagarasene.
Caracterul sezonier al cutremurelor fagarasene este evident. Ele tind sa apara cu o frecventa mai mare iarna. Sigur, mai sunt si exceptii, dar vedem ca iarna apar mai des. Era oricum de asteptat sa scartaie usor in FC, dupa cutremurele din Marea Neagra de la sfarsitul anului trecut.
Click pentru a extinde...
 
Cutremurul de azi face parte din gruparea epicentrala/hipocentrala damboviteana a regiunii Fagaras-Campulung. Aceasta grupare seismica, impreuna cu cea din zona Sinaia, face tranzitia de la cutremurele vrancene subcustale la cutremurele crustale fagarasene din Arges si Valcea. Cele mai puternice cutremure din Dambovita, zona Moroeni-Moeciu, pot avea magnitudini ML intre 4,0 si 4,5, asa cum a fost cel de azi. Ele se produc atat in crusta, dar si in partea superioara a mantalei, sunt focare chiar si la 60-70 km adancime.
 
Cu certitudine acest cutremur are legatura cu Vrancea, probabil ca este un indiciu pentru un viitor cutremur moderat din clasa 5,5-5,8, dar nu stiu cand, depinde si de seismicitatea globala, sa vedem ce mai apare la nivel global. Discutam deocamdata doar de un potential cutremur din seria celor din 2005, 2009, 2013, 2016 si 2018. De exemplu, in noaptea de 5-6 iunie 2016 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 3,7 grade la adancimea de cca. 50 km la limita judetelor Brasov, Covasna si Buzau. Deci apar astfel de cutremure de obicei inaintea cutremurelor vrancene moderate cu magnitudini ML 5,5+.
 
Avem aici lista cutremurelor fagarasene perceptibile, cu magnitudini in jur de 4,0 sau peste aceasta valoare (incluzand si cutremurele din subzona Sinaia):

08.04.1980 17:05:26 UTC 45,20N 24,20E _13 km ML=4,2
10.05.1980 20:15:04 UTC 45,20N 23,80E __7 km ML=4,5
09.06.1982 14:45:12 UTC 45,43N 24,66E _10 km ML=3,8
16.03.1983 07:58:00 UTC 45,40N 25,05E __2 km ML=3,9
20.05.1984 20:58:11 UTC 45,62N 24,07E _15 km ML=4,5
02.12.1986 22:44:01 UTC 45,01N 25,52E _31 km ML=4,5
12.03.1988 23:10:47 UTC 45,26N 25,48E _50 km ML=4,4
20.07.1988 17:32:32 UTC 45,31N 24,94E __2 km ML=4,0
10.05.1989 14:25:43 UTC 45,55N 25,40E __4 km ML=3,8
07.05.1993 11:47:06 UTC 45,43N 25,45E __6 km ML=4,1
20.05.1993 17:21:44 UTC 45,43N 25,47E __5 km ML=4,2
20.05.1993 23:10:07 UTC 45,43N 25,43E __7 km ML=4,1
23.05.1993 17:19:22 UTC 45,45N 25,42E __9 km ML=5,1
23.05.1993 18:33:19 UTC 45,48N 25,37E __6 km ML=3,8
23.05.1993 19:24:12 UTC 45,41N 25,42E __8 km ML=4,3
10.06.1993 12:16:47 UTC 45,43N 25,32E __6 km ML=3,8
28.11.1995 08:16:00 UTC 45,41N 24,33E __5 km ML=4,4
19.05.2004 22:37:51 UTC 45,22N 24,84E __5 km ML=4,3
25.12.2010 10:56:38 UTC 45,47N 24,65E __5 km ML=3,9
27.02.2013 12:30:04 UTC 45,47N 24,33E __6 km ML=4,0
29.12.2015 18:56:28 UTC 45,41N 24,17E __4 km ML=4,3
19.03.2020 11:51:20 UTC 45,23N 25,42E _64 km ML=4,2

In afara de cutremurul de ieri, ar mai fi de remarcat si seismul din 12 martie 1988 produs tot la o adancine destul de mare, 50 km, si tot in apropiere de Sinaia.
 
Se pare ca undeva in apropiere de Sinaia apar si cutremure mai adanci, au fost cazuri chiar de cutremure mici cu focare la cca. 100-130 km adancime in Prahova si mai ales langa Sinaia. Asta arata anumite lucruri in legatura si cu Vrancea, fireste. Pe de alta parte, faptul ca pe 9 martie s-a produs un cutremur crustal in Prahova, in zona Filipestii de Padure, iar nu e o simpla intamplare, in raport cu seismul subcrustal de la Moroeni. Lucrurile se leaga bine.
 
Cutremurul de azi din Marea Neagra s-a produs undeva la Est de Constanta, destul de aproape de zona unui alt cutremur pontic produs pe 4 decembrie 2019 (ML 4,2). Adancimea a fost mai mare decat in cazul precedent, sursa fiind localizata de data asta la baza crustei, nu in partea superficiala ca in decembrie. Sa vedem daca reuseste si Vrancea unul dintre cutremurele ei cvasi-lunare tipice (cu magnitudinea ML intre 4,0-4,5).
 
Cutremurul crustal din zona TECUCI nu e neobisnuit, el face parte din activitatea crustala a Vrancei, corelata cu procesele fizice din blocul litosferic paleo-subdus. In plus, acest seism s-a produs la 3 luni dupa cutremurul puternic din Estul Turciei de pe falia Est-Anatoliana din 24 ianuarie, precum si la doua luni dupa seismul produs la 23 februarie in zona de granita Turcia-Iran, la Nord-Vest de lacul Salmas. Cutremurele puternice cu mecanisme de decrosare din Turcia si Iran anunta perioade cu seisme perceptibile in Vrancea. Asa ca era de asteptat ca in acest an sa avem mai multe cutremure vrancene cu magnitudini ML mai mari de 4,5 grade. De 5,5+ e mai greu de spus, trebuie sa vedem cum evolueaza seismicitatea globala asociata cu placa Indo-Australiana si cu cea Euro-Asiatica.
Cel mai puternic cutremur crustal din zona TECUCI pare a fi fost cel din 2 noiembrie 1871, care a cauzat si avarierea mai multor cladiri; seismul din 1871 ar fi avut o magnitudine estimata de 5,3-5,5 grade.
 
Cutremurul crustal din 22 noiembrie 2014 (ML 5,7, h 41 km, epicentru MARASESTI-PANCIU) a fost urmat de mai multe replici, in primele ore cele mai mari replici au avut magnitudini de 2-3 grade. Totusi pe 7 decembrie 2014 s-a produs si o replica ceva mai mare, cu magnitudinea de 4,5 grade. Vom vedea acum ce si cum va fi, depinde de strutura geotectonica locala, de cum s-a eliberat un anumit stress tectonic si cum s-au reechilibrat stratele de roci dislocate.
 
La prima vedere, cutremurul ar reproduce, prin aparenta lipsa a replicilor in primele 24 de ore, caracteristicile cutremurelor subcrustale de aceeasi magnitudine, care nu prea dau replici. Totusi, este posibll sa fi existat deja replici extrem de slabe, cu magnitudini ML 0-1. De asemenea, mai e suficient de mult timp sa apara si replici cu magnitudini de 2-3 grade, poate chiar si spre 4,0. Cat priveste cutremurele subcrustale, de asemenea mai sunt de asteptat si alte cutremure perceptibile, in contextul cutremurelor cu mecanisme de decrosare din Turcia si Iran (24 ianuarie, 23 februarie).
 
Hipocentrul cutremurului este destul de adanc, in fundament (~22km), sub discontinuitatea Conrad. Mecanismul de focar indica o divergenta, cea ce ar trebui sa arate ca platforma Covurlui s-a desprins cumva (local si usor) de platforma Scitica. Legatura cu activitatea subcrustala din Vrancea este evidenta, atat prin adancime si lipsa replicilor cat si prin momentul declansarii, putin dupa faza de Luna Noua. Intamplator, pe acea directie se gasea si planeta Venus. Dupa ce apune Soarele, apare undeva spre vest Luna (aflata la jumatatea drumului dintre faza de Luna Noua si cea de la Primul Patrar), iar deasupra ei straluceste planeta Venus (Luceafarul de seara).

Cutremure crustale cu epicentre aflate strict in regiunea seismica subcrustala Vrancea sunt in general de magnitudine mai mica. Cutremure crustale de magnitudine mai mare, care par sa apara sub influenta blocului subdus din Vrancea, se produc in zona Fagaras-Campulung si in partea de sud a Moldovei. Din raportul cutremurului din 25 aprilie 2020 elaborat de INFP, se poate constata ca seismul a fost resintit mai puternic spre sud-est, in platforma Covurlui, dar si in Republica Moldova, in zona orasului Chisinau. Cum s-ar putea spune, nimic nu este nou sub Soare. Profesorul Ion Atanasiu spunea despre cutremurele de langa Tecuci:

"Este surprinzator faptul ca miscarile de la Tecuci nu se inseamna spre V si SV unde sunt linii importante de sensibilitate seismica (Marasesti, Focsani), dar se simt la departari de de zeci de ori mai mari spre NE (Vaslui) si aici fara ca in spatiul intermediar (Tecuci-Vaslui) ele sa se mai insemne si in alta localitate."

Daca ne mai aducem aminte, cutremure fagarasene se resimteau mult mai putin spre est.
 
Am avut in ultimele 24 de ore o mica agitatie seismica in gruparea de la PIETRELE INSIRATE. Oarecum interesant este faptul ca unele dintre cutremurele produse au avut loc la adancimi mai mici, 90-100 km, atipice pentru PIETRELE INSIRATE. Al doilea cutremur de aseara insa a fost tipic pentru PIETRELE INSIRATE (adancime 141 km). Adancimile tipice ale focarelor cutremurelor din gruparea central-vestica de la PIETRELE INSIRATE sunt de 140-160 km.
 
Cutremurul crustal de ieri din Fagaras-Campulung, judetul Dambovita, a avut sursa undeva la SV. de Moroeni si NV. de Pucioasa, la SV. de epicentrul cutremurului din 19 martie (epicentru Moroeni, ML 4,2 si adancime 64 km). Pe 19 martie a fost un cutremur subcrustal cu magnitudinea ML mai mare de 4,0, acum doar un cutremur crustal mult mai slab, cu focar localizat totusi la baza crustei, deci in partea inferioara a acesteia.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus