Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost, fara indoiala, cel mai puternic seism produs in Vrancea in secolul 20, si cel mai important dupa o lunga perioada de timp. Precedentul cutremur catastrofal avusese loc in anul 1838, dar trebuie totusi tinut cont de faptul ca la sfarsitul secolului 19 si inceputul secolului 20 s-au produs mai multe seisme semnificative in interval de numai cativa ani; astfel, in 14 ani s-au succedat 3 cutremure vrancene cu magnitudinea Ms in jur de 6,8 pe scara Richter, anume cele din 17 august 1893,31 august 1894 si 6 octombrie 1908, dintre care primele 2 au avut pre-socuri importante (aparitii in triplet, respectiv dublet, caracteristica importanta a cutremurelor vrancene). Revenind la cutremurul din noiembrie 1940, trebuie spus ca socul principal s-a produs in dimineata zilei de 10 noiembrie, la ora 3h39min, la o adancime in jur de 140-150 km, si a avut magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter (atentie, este vorba despre valoarea de magnitudine Ms, si nu de magnitudinea moment Mw). Seismul a fost resimtit pe o suprafata enorma, de la St. Petersburg si Moscova pana la Salonic, Istanbul si Budapesta. La Moscova, de exemplu, intensitatea a atins chiar gradul V !!! In Romania, cele mai mari distrugeri au fost in Moldova, orase precum Focsani, Galati, Iasi, Panciu si Marasesti fiind foarte grav afectate; orasul Panciul, situat la circa 50 km nord-est de epicentru, a fost distrus in proportie de peste 90%, desi majoritatea caselor prabusite erau din lemn. Din numarul total de morti (1596), 500 au fost in Bucuresti si restul au fost in Moldova. Efecte grave s-au mai semnalat la Ploiesti, Campina, Braila, Ramnicu Sarat si Tecuci. S-au produs si alunecari de teren (in special in Podisul Moldovenesc), tasari si lichefieri ale depozitelor aluvionare din luncile raurilor in zonele de la exteriorul arcului carpatic. In Bucuresti, prabusirea blocului Carlton a constituit una dintre cele mai grave distrugeri de la introducerea betonului armat in constructii.
Foarte interesanta este secventa de cutremure mici si moderate care a precedat acest cutremur catastrofal.
Astfel, in ziua de 24 iunie 1940, la ora 11h57min s-a produs un cutremur vrancean de magnitudine 5,5 la o adancime de 115 km, resimtit in special in Muntenia (cu o intensitate de circa V pe scara Mercalli la Bucuresti).
Au urmat alte cutremure de mai mica magnitudine, intre care unul de magnitudine 4,7 la inceputul lunii octombrie-produs la foarte mare adancime (150 km) si resimtit si in Bucuresti cu o intensitate de III grade pe scara Mercalli.
In dimineata zilei de 22 octombrie 1940, la ora 8h37min s-a produs un cutremur vrancean mai puternic, cu magnitudinea de 6,4-6,5 grade pe scara Richter, la o adancime de 122-125 km, care a avut o intensitate maxima de VII-VIII pe scara Mercalli si care a fost resimtit destul de puternic atat in Moldova cat si in Muntenia (cu intensitati de pana la VII in Bucuresti). Seismul a fost precedat, in noaptea de 21-22 octombrie, de cateva miscari seismice putin perceptibile (cu magnitudini de 4-4,5 pe scara Richter) si a fost urmat, de asemenea, de cateva replici de magnitudine pana la 4,5 pe scara Richter. Acest cutremur a cauzat stricaciuni moderate cladirilor mai subrede din Muntenia si Moldova, precum si o oarecare panica in randul populatiei, in special in Bucuresti.
La inceputul lunii noiembrie activitatea seismica vranceana a inceput sa se intensifice din nou, dar de aceasta data la mare adancime, intre 135-160 km. Daca activitatea seismica din ultima decada a lunii octombrie fusese concentrata la 100-125 km adancime, de aceasta data inceputul lunii noiembrie marcheaza \"deplasarea\" sau migrarea activitatii seismice spre partea cea mai \"de jos\" a blocului litosferic vrancean !!!! Astfel, s-au semnalat cateva cutremure usoare la adancimi de circa 130 km, cum ar fi cel de magnitudine 4,8 din 6 noiembrie 1940. In ziua de 8 noiembrie 1940, la ora 14h00min, s-a produs un nou cutremur vrancean, cu magnitudinea de 5,5 pe scara Richter, la o adancime de circa 145 km; acest seism a fost resimtit in Bucuresti cu o intensitate de IV-V pe scara Mercalli. In dupa-amiaza zilei de 9 noiembrie 1940 mai multe seisme locale slabe au fost resimtite in nordul si centrul judetului Vrancea, in special in zona Panciu-Marasesti-Focsani, cu intensitati de III-IV grade pe scara Mercall; se pare ca a fost vorba de o mica secventa de cutremure crustale (la adancimi de 10-30 km).
In sfarsit, in noaptea de 9-10 noiembrie 1940, la ora 3h39min36sec s-a declansat socul principal, cu caracter catastrofal, la o adancime in jur de 140 km, avand magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter. Socul principal a fost urmat de un numar destul de mare de replici, dintre care 8 au avut magnitudini de 5-5,5 pe scara Richter. De exemplu, in dimineata zilei de 11 noiembrie 1940, la ora 8h34min, s-a produs o replica la adancimea de 150 km, cu magnitudinea de 5,5 grade, resimtita in Bucuresti cu o intensitate de IV-V pe scara Mercalli. Activitatea post-soc a continuat si in zilele urmatoare; numeroasele replici resimtite pana la sfarsitul lunii noiembrie au sporit panica populatiei.
Conform ziarelor vremii, cutremurul s-a manifestat prin \"zgomot violent de geamuri sparte in tandari, fragmente de zidarie prabusita, nori de praf, bezna totala, panica mare fiindca oamenii au fost treziti din somn. Blocurile s-au indoit de cateva ori in toate directiile, peretii au crapat, balcoanele s-au prabusit, iar locuitorii Capitalei s-au refugiat in Cismigiu cu perne, paturi si geamantane\". In Bucuresti s-a prabusit complet un singur bloc (Carlton), dar o serie de alte cladiri au fost grav avariate. \"Cladiri solide din beton armat se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului, zgomote infricosatoare ca duduitul de motor, mugete ce razbateau din adancul pamantului au insotit cutremurul. Panicate, unele persoane au sarit pe ferestre. Mobilaria, sticlaria s-au distrus. Ceasornicele s-au oprit. Cosurile se prabuseau. Crucile de pe biserici si chiar din cimitire, de asemenea\".
Cam asa s-a manifestat cutremurul din 1940. Ramane interesanta, dupa cum am spus, secventa de cutremure mici si moderate care l-a precedat.