GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Incep un topic consacrat seismelor din regiunea Banat (topic demult promis, dar tot amanat), cu citarea un articol care descrie efectele seismului puternic de magnitudine 5,7 produs la Banloc in dupa-amiaza zilei de 12 iulie 1991. Banloc este o localitate rurala situata in vecinatea granitei cu Serbia, in Campia Timisului, la o distanta de peste 40 km sud de Timisoara.
Cum au trăit cei din Banloc cel mai mare cutremur din istoria Banatului: "A urlat pământul, am zis că vine sfârșitul lumii"
Seismul de la Banloc, Banat, 12 iulie 1991
În 1991, comuna Banloc din judeţul Timiş a fost lovit de cel mai puternic seism din vestul ţării. Cutremurul a avut o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter, în urma căruia a murit un om şi sute de case au fost avariate. (Nota: e vorba de magnitudine, nu de intensitate, evident).
[...]
Era data de data de 12 iulie 1991, în jurul orei 13.00, când iadul s-a dezlănţuit în comuna Banloc, aflat la graniţa cu Serbia, la o distanţă de 54 de kilometri de Timişoara. Localnicii care au trăit cutremurul au un nod în gât când trebuie să povestească despre acele evenimente chiar dacă au trecut deja 20 de ani. Liniștea acelei zile de vară a fost întreruptă dintr-o dată de un huruit groaznic, sunet despre care oamenii spun că nu poate fi comparat cu nimic. În clipele următoare, pământul a început să se zguduie. Avea să fie cel mai mare cutremur din istoria Banatului.
[...]
“A fost jale mare. Am zis că vine sfârşitul lumii. A urlat pământul. Ne-a prins nepregătiţi, amărâţi şi a lăsat dezastru. Tot Banlocul a fost distrus. La mine au căzut cinci coșuri. Nu a fost familie să nu fie afectată. Sper să nu mai vină niciodată aşa ceva”, a povestit Nicolae Ciobota
Sute de case avariate şi un mort
Cutremurul de 5,7 de grade pe scara Richter şi o intensitate de 8 grade pe scara Mercalli, a avariat mare parte din casele din comună. Tavane şi ziduri crăpate, acoperişuri şi coşuri prăbuşite. Turnul bisericii a căzut şi el. În urma cutremurului s-a probuşit fontispiciul cu stema regală şi bolţile Castelului de la Banloc. Birtul satului s-a făcut una cu pământul. Acolo avea să îşi găsească sfârșitul Ion Martin.
[...]
“Era unul din muncitorii de la ferma comunală, unde eu eram şef. S-a dus la birt să bea o dușcă și să joace table cu un prieten. La cutremur i-a căzut o grindă în cap. Erau doar doi oameni în tot barul. Celălalt a avut inspiraţia să se ascundă sub masă, aşa a scăpat”, a declarat Cornel Toţa, primarul comunei Banloc. Cutremurul l-a prins la fermă, unde a observant un comportament ciudat al animalelor cu câteva zile înainte. “A scăzut mult producţia de lapte. Am observant ceva ciudat, gongile şi insectele ieşeau din pereţi. Probabil că au mai fost înainte cutremure slabe, pe care noi nu le simțeam. După marele cutremur au urmat aproape o mie de replici”, a mai spus Cornel Toţa (foto).
Deci, omul care s-a bagat sub masa, a scapat. Asta, in ciuda alegatiilor lui Mr. Douglas Copp, care tot cotcodaceste pe internet cu asa-zisul lui triunghi al vietii si care indeamna lumea la prostii. Q.E.D.!!!!!!!!!!!!!
[...]
La Banloc există o staţie meteo care are şi o modernă staţie de seismologie, cu echipament conctat în permanenţă la centrul seismologic din Timişoara şi Bucureşti. „În 1991 nu eram conectaţi niciunde şi nu s-au făcut măsurătorii. De aceea nici nu se ştie exact cât de puternic a fost cutremurul. Oficialii au susţinut că era de 5,7, dar la distrugerile provocate cu sigurnaţă a fost mai mare”, a spus metereologul şef, Gheorghe Toţa.
Iata, asadar, cat de periculoase sunt cutremurele superficiale. Seismul de la 12 iulie 1991 a avut focarul la numai 8 km adancime, exact sub cimitirul comunei Banloc. Oamenii aflati pe biciclete erau trantiti la pamant de violenta socului. Cutremurul a fost resimtit in cea mai mare parte a Serbiei, mai slab in sud-estul Ungariei, in Romania s-a simtit in judetele Timis, Arad, Caras-Severin, Mehedinti, dar si in Hunedoara (mai slab). Cutremurul a fost urmat de sute de replici. Cele mai puternice, cu magnitudini de 5,1 si respectiv de 4,8 grade pe scara Richter,s-au produs in dimineata zilei de 19 iulie, dupa ce pe 18 iulie a avut loc al doilea mare cutremur din Banat din acel an, respectiv seismul generat de falia Cernei in zona Herculane (de magnitudine 5,6).
Voi face ulterior o prezentare sintetica a zonei seismogene Banat, o sursa importanta de cutremure de suprafata, deci cu focare la adancimi foarte mici, de obicei in jur de 10 km.
Cum au trăit cei din Banloc cel mai mare cutremur din istoria Banatului: "A urlat pământul, am zis că vine sfârșitul lumii"
Seismul de la Banloc, Banat, 12 iulie 1991
În 1991, comuna Banloc din judeţul Timiş a fost lovit de cel mai puternic seism din vestul ţării. Cutremurul a avut o intensitate de 5,7 grade pe scara Richter, în urma căruia a murit un om şi sute de case au fost avariate. (Nota: e vorba de magnitudine, nu de intensitate, evident).
[...]
Era data de data de 12 iulie 1991, în jurul orei 13.00, când iadul s-a dezlănţuit în comuna Banloc, aflat la graniţa cu Serbia, la o distanţă de 54 de kilometri de Timişoara. Localnicii care au trăit cutremurul au un nod în gât când trebuie să povestească despre acele evenimente chiar dacă au trecut deja 20 de ani. Liniștea acelei zile de vară a fost întreruptă dintr-o dată de un huruit groaznic, sunet despre care oamenii spun că nu poate fi comparat cu nimic. În clipele următoare, pământul a început să se zguduie. Avea să fie cel mai mare cutremur din istoria Banatului.
[...]
“A fost jale mare. Am zis că vine sfârşitul lumii. A urlat pământul. Ne-a prins nepregătiţi, amărâţi şi a lăsat dezastru. Tot Banlocul a fost distrus. La mine au căzut cinci coșuri. Nu a fost familie să nu fie afectată. Sper să nu mai vină niciodată aşa ceva”, a povestit Nicolae Ciobota
Sute de case avariate şi un mort
Cutremurul de 5,7 de grade pe scara Richter şi o intensitate de 8 grade pe scara Mercalli, a avariat mare parte din casele din comună. Tavane şi ziduri crăpate, acoperişuri şi coşuri prăbuşite. Turnul bisericii a căzut şi el. În urma cutremurului s-a probuşit fontispiciul cu stema regală şi bolţile Castelului de la Banloc. Birtul satului s-a făcut una cu pământul. Acolo avea să îşi găsească sfârșitul Ion Martin.
[...]
“Era unul din muncitorii de la ferma comunală, unde eu eram şef. S-a dus la birt să bea o dușcă și să joace table cu un prieten. La cutremur i-a căzut o grindă în cap. Erau doar doi oameni în tot barul. Celălalt a avut inspiraţia să se ascundă sub masă, aşa a scăpat”, a declarat Cornel Toţa, primarul comunei Banloc. Cutremurul l-a prins la fermă, unde a observant un comportament ciudat al animalelor cu câteva zile înainte. “A scăzut mult producţia de lapte. Am observant ceva ciudat, gongile şi insectele ieşeau din pereţi. Probabil că au mai fost înainte cutremure slabe, pe care noi nu le simțeam. După marele cutremur au urmat aproape o mie de replici”, a mai spus Cornel Toţa (foto).
Deci, omul care s-a bagat sub masa, a scapat. Asta, in ciuda alegatiilor lui Mr. Douglas Copp, care tot cotcodaceste pe internet cu asa-zisul lui triunghi al vietii si care indeamna lumea la prostii. Q.E.D.!!!!!!!!!!!!!
[...]
La Banloc există o staţie meteo care are şi o modernă staţie de seismologie, cu echipament conctat în permanenţă la centrul seismologic din Timişoara şi Bucureşti. „În 1991 nu eram conectaţi niciunde şi nu s-au făcut măsurătorii. De aceea nici nu se ştie exact cât de puternic a fost cutremurul. Oficialii au susţinut că era de 5,7, dar la distrugerile provocate cu sigurnaţă a fost mai mare”, a spus metereologul şef, Gheorghe Toţa.
Iata, asadar, cat de periculoase sunt cutremurele superficiale. Seismul de la 12 iulie 1991 a avut focarul la numai 8 km adancime, exact sub cimitirul comunei Banloc. Oamenii aflati pe biciclete erau trantiti la pamant de violenta socului. Cutremurul a fost resimtit in cea mai mare parte a Serbiei, mai slab in sud-estul Ungariei, in Romania s-a simtit in judetele Timis, Arad, Caras-Severin, Mehedinti, dar si in Hunedoara (mai slab). Cutremurul a fost urmat de sute de replici. Cele mai puternice, cu magnitudini de 5,1 si respectiv de 4,8 grade pe scara Richter,s-au produs in dimineata zilei de 19 iulie, dupa ce pe 18 iulie a avut loc al doilea mare cutremur din Banat din acel an, respectiv seismul generat de falia Cernei in zona Herculane (de magnitudine 5,6).
Voi face ulterior o prezentare sintetica a zonei seismogene Banat, o sursa importanta de cutremure de suprafata, deci cu focare la adancimi foarte mici, de obicei in jur de 10 km.