• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurele din Dobrogea si Marea Neagra

GeoX1

Administrator
Înscris
8 Dec 2012
Mesaje
27.321
Scor reacție
5
In ultimii ani, au revenit in atentia publica mai multe cutremure cu epicentrele situate in partea de sud-est a tarii, in Dobrogea si chiar in interiorul platformei continentale a Marii Negre. Prin urmare, zona Dobrogei nu este chiar atat de aseismica precum parea, la prima vedere.
La baza seismicitatii Dobrogei stau o serie de sisteme de falii crustale, mai mult sau mai putin active, falii care traverseaza Dobrogea de la est spre vest, cu prelungiri atat in domeniul continental al Marii Negre, cat si catre vest, in Muntenia si chiar pana in fata Curburii Carpatilor Orientali. 4 falii importante au jucat un rol major in evolutia tectonica a regiunii Dobrogei. Evident, miscarile tectonice ale acestor falii trebuie puse in legatura cu dinamica blocului tectonic denumit in unele lucrari "MICROPLACA MARII NEGRE". Aceasta microplaca are, se pare, o miscare lenta de deplasare de la sud-est catre nord-vest, fiind impinsa de catre placa Anatoliei, de cea Araba-Iraniana si de cea a Marii Caspice. Totusi, blocul Marii Negre are o dinamica mai complexa, care oricum este la originea declansarii marilor cutremure adanci din zona Vrancea.
In ceea ce priveste seismicitatea Dobrogei si a Marii Negre, trebuie notat ca majoritatea cutremurelor dobrogene si pontice sunt de tip crustal, deci de mica adancime (h=5-60 km); totusi, au mai fost semnalate, ocazional, si cutremure adanci in Marea Neagra, dar de magnitudini mici. Desi inregistrarile seismologice au condus la localizarea multor epicentre in Dobrogea, atat in partea sa nordica, cat si in centrul Dobrogei si in regiunea sudica, cele mai importante cutremure au fost generate in 2 arii epicentrale diferite: zona Dobrogei de Nord si zona litorala din sudul Dobrogei, la sud de Mangalia pana in zona de la est de capul Shabla (Bulgaria).
In Dobrogea de Nord, sistemul tectonic generator al miscarilor seismice este cel legat in principal de falia Sfantu Gheorghe, care urmareste traseul bratului cu acelasi nume al Deltei Dunarii. Falia se prelungeste la vest de Tulcea, catre Braila-Galati si in continuare spre nord-vest, dar si catre est, pe domeniul Marii Negre, spre Insula Serpilor. Falia Sfantu Gheorghe este destul de activa, anual inregistrandu-se numeroase cutremure slabe in lungul acestei fracturi. Cutremurele nord-dobrogene se produc in crusta terestra, adancimile cu cele mai numeroase focare fiind 7-10 km, 14 km, 18-22 km. Magnitudinea maxima a seismelor locale din Dobrogea de Nord nu depaseste 5,4-5,5 grade pe scara Richter, dar din cauza adancimilor focale mici, aceste cutremure se resimt destul de puternic in zona epicentrala (la Tulcea si in imprejurimi). Ultimele miscari seismice mai importante generate de sistemul tectonic nord-dobrogean au avut loc la 11 septembrie 1980, 13 noiembrie 1981, 3 octombrie 2004 si 7 mai 2008.
Seismul din 11 septembrie 1980 s-a produs in zona GALATI-BRAILA, la o adancime de circa 25 km, a avut magnitudinea 4,6 pe scara Richter si a fost resimtit in zona epicentrala cu intensitatea de circa V-VI pe scara Mercalli.
Cutremurul din 13 noiembrie 1981 s-a produs in zona TULCEA-MAHMUDIA-BESTEPE, la o adancime de 11 km, a avut magnitudinea 5,2 pe scara Richter si a fost resimtit la Tulcea cu intensitatea VI-VII pe scara Mercalli.
Cutremurul din 3 octombrie 2004 s-a produs, din nou, in zona TULCEA-MAHMUDIA, la o adancime de circa 22 km, a avut magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter, iar intensitatea in zona epicentrala a fost de VI-VII grade pe scara Mercalli; cutremurul a fost resimtit in estul Moldovei, al Munteniei, precum si in Basarabia, inclusiv la Chisinau.
Seismul din 7 mai 2008 s-a produs in nord-vestul Marii Negre, in apropiere de Insula Serpilor, la o adancime de circa 10 km, si a avut magnitudinea de 5,0-5,2 pe scara Richter; cutremurul a fost resimtit in sudul Ucrainei, in Basarabia la Chisinau, dar si in estul Moldovei si in Dobrogea, la Tulcea, Constanta, precum si in alte localitati din partea de est a Romaniei; totusi, intensitatea seismului pe teritoriul Romaniei a fost mai mica decat a cutremurului din 2004.
In afara de aceste cutremure, in zona Dobrogei de Nord s-au mai produs si alte seisme, dar de mai mica magnitudine (sub 4,5 grade pe scara Richter).

Dobrogea Centrala se caracterizeaza printr-o activitate seismica mai scazuta, definita prin cutremure mai rare si de magnitudini mici, care nu depasesc 4-4,5 grade pe scara Richter; de asemenea, si aceste cutremure sunt de tip crustal, cu adancimi hipocentrale de 5-60 km. O activitate seismica mai pronuntata s-a observat in vecinatatea localitatii Harsova, dar fara sa puna probleme deosebite.
Zona litorala a Dobrogei de sud, cu deosebire aria epicentrala situata la sud de Mangalia, incluzand si litoralul bulgaresc al Marii Negre, s-a remarcat, de-a lungul timpului, prin cutremure care in unele cazuri au fost deosebit de violente, atingand magnitudini de pana la 7-7,5 grade pe scara Richter. Este vorba tot despre seisme crustale, de mica adancime (5-30 km), cu efecte severe in zona epicentrala. Cateodata, in cazul seismelor cu focar submarin (cum au fost cele localizate la est de capul Shabla), s-au produs si valuri seismice tsunami, asa cum s-a intamplat in anul 1901. Cutremurul pontic din 31 martie 1901, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter, s-a produs, se pare, la est de capul Shabla, la o adancime de circa 15 km sub fundul marii. Seismul a avut urmari distrugatoare in zona litorala de la sud de Mangalia, mai multe sate fiind ruinate (intensitate maxima IX-X pe scara Mercalli); de asemenea, in urma cutremurului s-a format un val tsunami cu inaltimea de circa 4 metri, si s-au produs dislocari de maluri si alte fenomene geomorfologice locale. Cutremurul din 1901 a fost resimtit pe o arie destul de larga, nu numai in Bulgaria; in Romania, cutremurul a fost resimtit in toata Dobrogea, in Oltenia si Muntenia (la Bucuresti intensitatea fiind de V-VI grade pe scara Mercalli), precum si in sudul Moldovei. Cutremurul a fost urmat de un mare numar de replici si seisme secundare locale, care s-au produs pe durata mai multor ani, pana in 1905; cele mai puternice replici au atins magnitudini de 5,5-6,0 pe scara Richter si au fost resimtite si in sudul Romaniei, inclusiv la Bucuresti. Dupa anul 1905, activitatea seismica pontica a inceput sa scada, desi seisme slabe si moderate s-au mai semnalat si in anii urmatori.
In cursul secolului 20, cutremure locale moderate s-au mai produs in 1920 si in 1956; seismul din 30 iunie 1956, cu magnitudinea de 5,5 grade pe scara Richter, s-a produs in zona Shabla, la sud de Mangalia, la o adancime de 25 km, si a fost resimtit in nord-estul Bulgariei, in Dobrogea si in sud-estul Munteniei, fara sa produca pagube materiale.
Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la Varna, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.
Structura geotectonica locala este destul de complicata, dar multi seismologi sunt de parere ca la originea seismelor pontice s-ar afla o prelungire a faliei majore IntraMoesice din Campia Romana, dar si o serie de falii locale din zona litorala a Dobrogei de Sud. Oricum, geodinamica zonei este extrem de complexa, miscarea microplacii Marii Negre fiind la originea activitatilor seismice locale din Dobrogea. De-a lungul secolelor si chiar al mileniilor, s-au semnalat si miscari de subsidenta, de ridicare si de coborare a scoartei, precum si seisme uneori extrem de violente, dar la intervale lungi de timp, de mai multe sute de ani.
 
Postare GeoX, 2009:

Cutremurul de ieri din Marea Neagra (cu epicentrul in zona SHABLA-KALIACRA-KAVARNA-MANGALIA) readuce in atentia opiniei publice activitatea seismica din regiunea Dobrogei si din zona Marii Negre. Trebuie totusi remarcat faptul ca aceste cutremure nu sunt o premiera, nu a aparut o noua zona seismica, asa cum sustin unii ziaristi fara minte. Sa mai observam, de asemenea, faptul ca in ultimii 5 ani, in regiunea Dobrogeano-Pontica s-au produs nu mai putin de 3 cutremure de pamant cu magnitudinea strict mai mare de 5,0. Cele 3 cutremure dobrogeano-pontice au fost urmatoarele:
3 octombrie 2004 Dobrogea de Nord zona Tulcea-Mahmudia-Bestepte, adancime 20 km, magnitudine Mw=5,3 si intensitate maxima in zona epicentrala VI-VII pe scara Mercalli, cutremur resimtit de la Tulcea pana la Iasi, precum si in estul Munteniei;
7 mai 2008 Nord-Vestul Marii Negre zona insulei Serpilor-Ucraina, adancime 10 km, magnitudine Ms=5,2 si intensitate maxima V, resimtit la Tulcea, Galati si pana la Iasi;
5 august 2009 zona litorala a Dobrogei de Sud si nord-estul Bulgariei, Shabla-Kaliacra-Mangalia, adancime 1-5 km, magnitudine Ms=5,5 si intensitate maxima VI pe scara Mercalli, seism resimtit pe o arie destul de larga, pana in centrul Munteniei, inclusiv la Bucuresti, unde intensitatea a fost de III-IV grade pe scara Mercalli.
In afara de acestea, numeroase cutremure de magnitudini mici se inregistreaza anual in Dobrogea si in bazinul Marii Negre. De regula, aceste cutremure sunt superficiale (de mica adancime, 5-35 km). Trebuie remarcat ca zona litorala din Sudul Dobrogei si Cadrilater (Nord-Estul Bulgariei) are potentialul de a genera, din cand in cand, si seisme extrem de violente. In antichitate, Callatis-ul (Mangalia de azi) a fost de mai multe ori inundat de valuri seismice uriase (tsunami) formate in urma unor cutremure distrugatoare produse in zona Mangalia-Shabla-Kavarna-Balcik.
Iata, asadar, ca regiunea Dobrogeano-Pontica nu estee tocmai aseismica asa cum credea multa lume. Dobrogea si Marea Neagra prezinta o activitate seismica semnificativa.
 
Foare interesante detaliile postate.
Sper ca la intrebarile de la actualul referndum (Mangalia- Constanta) pentru exploatarea gazelor de sist sa se raspunda si tinind seama de acest istoric, de activitatea seismica din zona si de structura geologica a regiunii.
 
O sa revin cu alte comentarii, cele de mai sus erau postarile facute in forumul vechi cu ocazia seismului din 5 august 2009. Intre timp, zona SHABLA s-a mai miscat si anul asta pe 3 decembrie, cu o magnitudine mai mica e drept (4,9 fata de 5,5).
 
Adevarul este ca multe activitati umane pot induce miscari seismice locale. De exemplu, mineritul sau marile acumulari de apa din zonele barajelor (hidrocentrale). O sa relum in noul forum un topic din cel vechi, legat de acest subiect. De exemplu, la noi sunt frecvente miscarile seismice pe Valea Jiului. Sunt mici, e drept, dar anual sunt cutremure acolo. Unele sunt foarte concentrate chiar in bazinul Petrosani, si se manifesta prin socuri verticale scurte. In ceea ce priveste seismele induse in zonele amenajarilor hidroenergetice, sunt corelatii cu nivelul acumularii de apa.
Revenind la cutremurele dobrogene si pontice, trebuie observat totusi ca seismele mari din zona Shabla nu apar prea des, cam la 500 de ani. Seisme mai mici pot aparea mai des, dupa cum arata si domnul Radulian. Vedeti, zona Shabla-Kavarna a avut activitate foarte slaba in perioada 1956-2009, de aceea faptul ca in ultimii ani, dupa cutremurul de magnitudine 5,5 din 5 august 2009 zona a fost mai activa nu este chiar ceva anormal. Era chiar previzibil ca dupa un cutremur moderat cum a fost cel produs in 2009, zona sa ramana mai sensibila. Asa s-a intamplat si dupa marele cutremur din 1901, si pare a fi o particularitate a acestei zone seismogene, situate intr-un complex de falii crustale locale si regionale. O alta particularitate este producerea de cutremure precursoare, nu neaparat in epicentrul socului principal. Fenomenul s-a regasit si la 1901, si in 2009 , dar si in 2012.
 
GeoX a spus:
Revenind la cutremurele dobrogene si pontice, trebuie observat totusi ca seismele mari din zona Shabla nu apar prea des, cam la 500 de ani. Seisme mai mici pot aparea mai des, dupa cum arata si domnul Radulian.
 
Zona Sabla este o zona cu posibilitate de miscari tectonice ridicata. Problema se poate agrava in momentul in care omul intervine (direct sau indirect) si ma refer aici la exploatarea gazelor de sist.
Personal nu sunt impotriva explatarii insa imi pun problema ce se va intimpla cind se va incepe aceasta exploatare prin metoda de fracturare a stratului.
 
raileanuvirgil a spus:
Zona Sabla este o zona cu posibilitate de miscari tectonice ridicata. Problema se poate agrava in momentul in care omul intervine (direct sau indirect) si ma refer aici la exploatarea gazelor de sist.
Personal nu sunt impotriva explatarii insa imi pun problema ce se va intimpla cind se va incepe aceasta exploatare prin metoda de fracturare a stratului.
 
Intr-adevat, Anghel, din cate stiu s-a inregistrat in Anglia un cutremur de magnitudine 1,8 grade. Oricum, desi exista seismicitate indusa de unele activitati industriale, corelatiile nu sunt usor de dovedit. Mai ales in contextul unei seismicitati ridicate a zonei de interes. O sa explic de ce la un topic special.
 
GeoX a spus:
Intr-adevat, Anghel, din cate stiu s-a inregistrat in Anglia un cutremur de magnitudine 1,8 grade. Oricum, desi exista seismicitate indusa de unele activitati industriale, corelatiile nu sunt usor de dovedit. Mai ales in contextul unei seismicitati ridicate a zonei de interes. O sa explic de ce la un topic special.
 
Sa revenim la cutremurele din Dobrogea si Marea Neagra. Spuneam ca pana in august 2009, activitatea la Shabla a fost destul de slaba, intre 1965 si 2009 nefiind semnalat in zona nici un eveniment cu magnitudinea mai mare de 3,5-4 grade, din cate stiu. Nu e totusi o surpriza faptul ca dupa august 2009 zona a ramas destul de sensibila, cutremure de magnitudini in jur de 4 grade semnalandu-se in noiembrie 2009 si in septembrie 2011. Cutremurul de 4,9 grade din 3 decembrie 2012 a fost cel mai important produs aici dupa cel din 5 august 2009. Interesant e fenomenul de "sensibilizare" seismica dupa un soc principal, chiar si de magnitudine medie (5,5 grade, asa cum a fost la 5 august 2009).
 
GeoX a spus:
Sa revenim la cutremurele din Dobrogea si Marea Neagra. Spuneam ca pana in august 2009, activitatea la Shabla a fost destul de slaba, intre 1965 si 2009 nefiind semnalat in zona nici un eveniment cu magnitudinea mai mare de 3,5-4 grade, din cate stiu.
Nu e totusi o surpriza faptul ca dupa august 2009 zona a ramas destul de sensibila, cutremure de magnitudini in jur de 4 grade semnalandu-se in noiembrie 2009 si in septembrie 2011. Cutremurul de 4,9 grade din 3 decembrie 2012 a fost cel mai important produs aici dupa cel din 5 august 2009. Interesant e fenomenul de "sensibilizare" seismica dupa un soc principal, chiar si de magnitudine medie (5,5 grade, asa cum a fost la 5 august 2009).
 
Legat de cutremurele pontice de langa Shabla, Ion Atanasiu nota, in monografia sa CUTREMURELE DE PAMANT DIN ROMANIA (lucrare publicata in 1961, dar cu informatii foarte consistente privind seismele din diferitele regiuni, date bine sistematizate), ca, in medie, in zona SHABLA-KAVARNA se simt cam 3-4 cutremure mici in fiecare an, local evident.
 
GeoX a spus:
Cercetarile specialistilor au aratat ca seismele pontice cu caracter distrugator, comparabile cu cel din anul 1901, se repeta la intervale medii de 300-500 de ani. In afara de cutremurul din 1901, mai sunt cunoscute seisme pontice foarte puternice in anul 1444 (cu epicentrul la Varna, se pare), in jurul anului 800, in anul 543 s.a.m.d.

Dar oare a fost cutremur la Varna in noiembrie 1444, asa cum apare mentionat in unele cataloage? Pe 10 noiembrie 1444 a avut loc Batalia de la Varna dintre ostile Imperiului Otoman conduse de sultanul Murad al II-lea si cele ale Regatului Poloniei si Ungariei conduse de Vladislav al III si Ioan de Hunedoara. Batalia s-a soldat cu o infrangere grea a cruciatilor care a grabit si caderea Constantinopolului in 1453.
 
Acel ipotetic cutremur parea a fi fost singurul cu epicentru terestru, in rest celelalte seisme pontice majore par a fi avut epicentre submarine, ca in 1901.
 
Cutremurul de azi-noapte din Dobrogea face parte din grupul cutremurelor "chimerice" (Ion Atanasiu, CUTREMURELE DE PAMANT DIN ROMANIA). Aceste seisme au epicentrele in arealul cuprins intre BABADAG, TOPOLOG si COGEALAC. Sursele lor sunt legate de segmentele central-dobrogene ale faliilor Peceneaga-Camena si Capidava-Ovidiu, dar si de unele falii locale transversale. Totusi activitatea seismica central-dobrogeana nu este una intensa: cutremurele cu magnitudini ML de 3,0-4,0 grade apar destul de rar, iar magnitudinea maxima nu depaseste, in general, 4,5 grade. Astfel, cutremurul produs azi-noapte in zona BABADAG-TOPOLOG, cu magnitudinea ML de 3,3 grade, este un eveniment seismic local cu frecventa tipica de aparitie la cativa ani, in general. Deci un eveniment destul de rar. Totusi, anul trecut s-a produs un cutremur cu magnitudinea 3,0 langa PECENEAGA:

Cutremur de magnitudine 3,0 in Nordul Dobrogei-Estul Munteniei

Cutremurul din 8 martie 2015 a avut epicentrul langa PECENEAGA. Pe segmentul central-dobrogean al faliei PC frecventa seismelor este totusi mai mica, de aceea spuneam ca evenimentul de azi-noapte nu este unul cu aparitie anuala.
 
Back
Sus