Cutremurele din nordul Romaniei

[GeoX1]

[No message]

 

[GeoX1]

Exista mai multe zone epicentrale care genereaza seisme locale resimtite in nordul Romaniei. Astazi voi spune cateva cuvinte despre regiunea seismica CRISANA.
Din punct de vedere geografic, aceasta zona cuprinde Campia Crisurilor, partea de Nord-Vest a tarii, de la Oradea, Valea lui Mihai pana la Carei. Cutremurele locale din aceasta zona se coreleaza cu mai multe falii crustale active. Aceste falii sunt asociate, de altfel, si cu alte manifestari, precum apele termale de la Baile Felix ! Seismele sunt de tip crustal, adica avand originea in scoarta terestra. Din punct de vedere al adancimii, seismele din Crisana se grupeaza in 3 zone de frecventa mai mare: 7-10 km, 20 km si 30-35 km. Magnitudinea maxima pare a fi in jur de 6,2 pe scara Richter, dar trebuie observat faptul ca seisme de o astfel de amplitudine apar in zona foarte rar, la intervale de mai multe sute de ani. In secolul 19, totusi, s-au produs 2 cutremure puternice in aceasta zona, cu epicentrele situate in apropierea localitatii Valea lui Mihai, si anume seismele din 1 iulie 1829 si din 15 octombrie 1834, resimtite in toata Campia de Vest, nu doar in judetul Bihor, precum si in cea mai mare parte a Ungariei, deci in Campia Panonica. Ambele seisme au avut, se pare, pre-socuri si au fost urmate de o multime de replici perceptibile, unele destul de puternice (dupa cum se arata in textul reprodus anterior la acest topic). Cele 2 cutremure au atins intensitati maxime de VII grade pe scara Mercalli (in 1829), respectiv de VIII pe scara Mercalli (seismul din 1834). Aceste cutremure sunt "creditate" cu magnitudini de 5,6 si, respectiv, 6,2 grade pe scara Richter. Cutremure de mai mica intensitate (V si VI grade pe scara Mercalli) au mai fost semnalate la Oradea in 1886 si 1906, iar la 25 februarie 1989 s-a produs un seism de magnitudine 4,5 la 20 km adancime in zona Valea lui Mihai. Anterior, la 23 martie 1939, un cutremur de 5,1 grade pe scara Richter si intensitate VI pe scara Mercalli a fost semnalat intre Oradea si Valea lui Mihai, producandu-se la o adancime in jur de 20 km.
In orice caz, seismele din CRISANA sunt totusi rare, prin comparatie cu cele din BANAT si din MARAMURES. Ma refer la evenimente seismice de intensitate medie sau mare, nu la cutremure slabe sau foarte slabe (imperceptibile), care apar mai des totusi. La intervale de mai multe sute de ani, seismele din zona pot atinge intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli, producand distrugeri locale.

 

[Cristivs]

Da, se pare ca asta e topicul unde trebuia zilele trecute sa pun intrebarea. E destul de greu de estimat cam dupa cat timp se activeaza o falie si de ce... Totusi, se poate observa ca atunci cand se activeaza mai puternic una dintre ele, continua si cele din zonele adiacente sa mai miste vreo 5-6 ani destul de serios... Adica, prin 1829 s-a activat puternic falia dintre Valea lui Mihai si Piscolt, i-ar prin 1834 epicentrele au mai migrat spre nord, pe la Livada si Halmeu... Insa, asta abia dupa ce s-a activat acea falie de la Valea lui Mihai care nu mai miscase de peste 600 de ani, in 1223 mai exact... La cat de multe sute de ani sunt intre perioadele in care se activeaza acele falii este imposibil sa stabilim fie si aproximativ un anumit interval de timp care sa sugere o anumita regularitate, in special din cauza lipsei surselor istorice ale vremii, mai ales ca nici nu e o zona asa consacrata seismic si astfel e posibil sa fi fost trecute pe acolo si seisme vrancene mai puternice... Ceea ce e clar si s-a vazut si duminica, e ca vorbim de un sistem de falii care reactioneaza in lant, asa cum s-a intamplat si in perioada 1829-1838... Duminica, am avut un precursor aproape de Salonta si apoi seismele au migrat la nord, culminand cu acel 3,9 mai la nord de SAPANTA.... Mi se par interesante seismele din Campia de Vest pentru ca par sa fie generate de falii care se activeaza aproape exclusiv din activitatile independente, spre deosebire de Vrancea, care reactioneaza de multe ori la tensiunile dinspre est...

 

[nelu1]

Totusi, aceste cutremure nu sunt chiar independente. Iau nastere tensiuni induse pe falii datorita sistemului de placi tectonice care actioneaza pe teritoriul nostru.

Pe teritoriul Romaniei actioneaza 3 placi tectonice:

1. Placa intra-alpina: mobila. Se deplaseaza spre est si sud-est. A condus la formarea muntilor Carpati si a depresiunii colinare a Transilvaniei.

2. Placa est-europeana: patrunde din est spre vest. Formeaza fundamentul podisului Moldovei.

3. Placa Moesica: patrunde spre subcarpatii Meridionali, formeaza fundamentul Campiei Romane si podisului Dobrogei centrale si de sud.

Placa Moesica peste care se suprapune podisul Dobrogei centrale se deplaseaza spre nord-vest si intra in contact cu placa intra-alpina care se deplaseaza spre sudd-est. Contactul are loc dupa un plan inclinat numit plan Benioff. In fata Carpatilor si Subcarpatilor de Curbura s-a format o zona umpluta cu sedimente groase de 1000 de metri ce se taseaza sub propria greutate determinand formarea unei subsidente active (Campia Siretului Inferior).

Consecinte ale deplasarii placilor tectonice: existenta zonei seismice Vrancea; existenta lantului Carpatic si dispunerea curbata a acestuia; Carpatii si Subcarpatii de Curbura se afla in faza de ridicare.

 

[GeoX1]

Estimarea perioadelor de revenire pentru cutremurele mai semnificative din Crisana si Maramures nu este foarte usoara.
Trebuie totusi retinut ca exista niste diferente intre cele doua zone seismice, desi ele au ca trasatura comuna faptul ca evenimentele mai importante par a se grupa in perioade de intensificare a activitatii seismice.
Astfel, in zona Crisana (VALEA LUI MIHAI, Nord ORADEA, judetul Bihor), magnitudinea maxima pare a depasi 5,5 grade, cel putin asa rezulta din evaluarea cutremurelor semnalate in aceasta zona in perioada 1 iulie 1829-15 octombrie 1834. Se estimeaza, astfel, ca cele doua socuri principale din 1829 si 1834 au avut magnitudinile cele mai mari pentru ultiimii 500 sau chiar 1000 de ani, 5,6-6,2 grade (intensitati maxime de VII-VIII, chiar VIII grade pe scara Mercalli). Desigur, in zona ORADEA s-au mai produs si alte cutremure, dar de magnitudini si intensitati mai mici; in secolul al XIX-lea se mai cunosc seismele bihorene din 1816 si 1886 (care au avut intensitati maxime de VI grade pe scara Mercalli, magnitudini estimate 4,2-4,5). In secolul al XX-lea, cele mai importante cutremure din Crisana s-au produs tot in zona VALEA LUI MIHAI (Bihor) la 23 martie 1939 (ML=5,1) si, respectiv, la 25 februarie 1989 (ML=4,5-4,7). Dupa cutremurul din 1989, zona VALEA LUI MIHAI (parte a regiunii seismice Crisana) s-a linistit si nu a mai generat activitati seismice semnificative.
In ceea ce priveste regiunea Maramures, aici magnitudinea maxima este totusi mai mica, fiind estimata la 4,7-5,0 grade (intensitate maxima VII). Cel mai puternic cutremur din secolul al XX-lea a avut loc la 30 martie 1979 in zona SIGHET (ML=4,7). Mai recent, la 4 ianuarie 1999 s-a produs un cutremur semnificativ in zona HALMEU-OAS, judetul Satu Mare, eveniment resimtit inclusiv in Ungaria si Ucraina; cutremurul din 1999 a avut magnitudinea de 4,9 grade si s-a produs la adancimea de 30 km.

 

[GeoX1]

Este foarte interesant ca in nord-vestul Transilvaniei, Crisana si Maramures s-a semnalat o activitate seismica intensificata de la sfarsitul secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea, cu multiple secvente seismice in cam toate epicentrele tipice de acolo. Activitatea a crescut de pe la 1780 si ceva, s-a mentinut destul de ridicata in anii care au urmat, inclusiv cutremurul din zona CLUJ produs in 1786. Au fost secvente multiple in Maramures, pana pe la 1800 si un pic, cutremure repetate in zona ORADEA in 1771 si 1786, cutremurul din Podisul Someselor din 22 ianuarie 1830 s.a.m.d. Eu cred ca aceasta situatie nu a condus la descarcarea sistemelor de falii crustale locale si regionale, ba dimpotriva, au amplificat anumite tensiuni care au condus la producerea, in Crisana, zona VALEA LUI MIHAI (Bihor), a celor mai puternice cutremure cunoscute pentru zona aceeea, la 1 iulie 1829 (creditat cu magnitudinea 6,2) si la 15 octombrie 1834 (magnitudine estimata 5,6).

 

[Lcro77]

1 iulie 1829 (creditat cu magnitudinea 6,2) - in contextul in care atunci erau un nr mic de locuitori / suprafata nu a produs pagube, acum probabil altfel ar fi stat situatia.

Probabil in zona multe constructii nu respecta standardele actuale crezand ca nu sunt afectati de Vrancea, totusi si la ei pot aparea surprize chiar majore cand e vb de un cutremur de suprafata.

 

[GeoX1]

Cutremurele din 1829 si 1834 s-au simtit si in mare parte din Campia Panonica, la noi in toata Campia de Vest, cu maxime de intensitate (VII-VIII si chiar VIII grade pe scara Mercalli) la nord de ORADEA, in zona localitatii VALEA LUI MIHAI (Bihor).