GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Cutremurele produse ieri in Transilvania, zona HATEG-HUNEDOARA, aduc in atentie problema seismicitatii Transilvaniei, cu deosebire a surselor seismice potentiale din Depresiunea Transilvaniei, zona de podis si zonele subcarpatice din interiorul arcului carpatic. Pentru moment discutam despre acestea, facand abstractie de zonele extreme teritorului, respectiv de seismele din Maramures si cele din Crisana (care sunt abordate in topicul Cutremurele din nordul Romaniei).
Multa lume are impresia ca Depresiunea Transilvaniei este aproape aseismica. Aceasta impresie a fost stimulata si de faptul ca in cea mai mare parte a secolului XX nu s-au inregistrat cutremure locale cu magnitudini de peste 4,0 pe scara Richter si cu intensitati epicentrale de cel putin V grade pe scara Mercalli.
Si totusi...istoria nu minte. Sunt destule consemnari in cronici care descriu mai multe cutremure in interiorul Depresiunii Transilvaniei, unele destul de puternice pentru a cauza local pagube semnificative. Pe de alta parte, avand in vedere si tectonica Transilvaniei, respectiv numeroasele linii de falie care segmenteaza crusta terestra si care sunt asociate in unele cazuri si cu descoperirea unor resurse minerare, de gaze naturale s.a.m.d., existenta unui potential seismic natural al Podisului Transilvaniei nu ar trebui sa fie chiar o surpriza.
Este foarte adevarat ca absenta, pe o anumita perioada, destul de lunga, a unor miscari seismice mai semnificative poate crea niste impresii false. Realitatea, demonstrata si de cutremurele de ieri, arata ca exista multiple surse seismogene de importanta locala si in interiorul Depresiunii Transilvaniei.
Daca luam in considerare numai insemnarile istorice, nu si inregistrarile instrumentale, putem identifica cel putin urmatoarele surse seismogene in Transilvania, surse cu activitate mai intensa sau mai slaba, cu frecvente mai mari sau mai mici ale unor cutremure cu magnitudini peste un anumit prag:
1)zona Podisului Tarnavelor (MEDIAS-TARNAVENI-SIGHISOARA): pare a fi la originea celor mai puternice cutremure locale cu epicentrele in Depresiunea Transilvaniei. Frecventa acestor cutremure este insa foarte mica; s-ar parea, din datele disponibile pentru ultimii 1000 de ani, ca in medie cam la 300+/-50 de ani, in zona MEDIAS-SIGHISOARA se produce cate un seism local de intensitate maxima VIII si magnitudine probabila 5,4-5,6. In ultimii 1000 de ani se cunosc 3 astfel de evenimente: cutremurele din 1223, 1523 si 1880. Toate cele 3 cutremure sunt creditate cu intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli. Despre cutremurul din 1223 nu se cunosc foarte multe lucruri, deoarece sursele de informatii sunt foarte vagi. Cutremurul din 19 noiembrie 1523 a afectat puternic orasele MEDIAS si SIGHISOARA, a provocat pagube la SEBES, ALBA IULIA si SIBIU si a fost resimtit in tot centrul Transilvaniei cu intensitati de VII si chiar VIII grade pe scara Mercalli. Ultimul cutremur important a fost cel din 3 octombrie 1880, resimtit mai intens in zona TARNAVENI. Dupa acest cutremur, in Transilvania nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,7-5,0. Sigur ca in perioada instrumentala a seismologiei au fost consemnate cateva evenimente seismice locale in zona Mures-Tarnave, dar de magnitudini foarte mici, chiar sub 4,0 grade pe scara Richter.
2) zona Someselor: CLUJ-DEJ-GHERLA-JIBOU: este cunoscuta mai ales prin seismele din 1786, 1830, 1885 si, mai recent, miscarile seismice din 1994 si 1999. Despre cutremurul din 15 februarie 1786 se stie ca a provocat avarierea a 4 biserici la CLUJ-NAPOCA. Seismul din 22 ianuarie 1830 a fost resimtit mai intens la JIBOU (in judetul Salaj), intensitatea maxima fiind apreciata la aproximativ VI-VII grade pe scara Mercalli. In 1885, in aceeasi zona a avut loc un alt cutremur moderat, resimtit pana la CLUJ. Dupa acest eveniment a urmat o lunga pauza seismica, in care pana in anul 1994 in toata Depresiunea Transilvaniei nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,0 (109 ani!!!). Aceasta liniste seismica transilvaneana se intrerupe brusc in anul 1994; in dupa-amiaza zilei de 10 august 1994, orasele DEJ, GHERLA si JIBOU sunt zguduite pe neasteptate de un cutremur crustal cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter si intensitatea epicentrala de VI-VII pe scara Mercalli; adancimea focarului a fost de circa 10 km. La DEJ, mai multe geamuri au fost sparte si cateva persoane au fost ranite. Un alt cutremur s-a mai produs in aceeasi zona la 21 iulie 1999, magnitudinea acestuia fiind de 4,2 grade pe scara Richter (intensitate V in zona epicentrala). S-ar parea ca dupa 1994, Transilvania ar incepe sa devina usor mai activa dpdv. seismic, nu ?
3) zona HATEG-HUNEDOARA-DEVA: in mod evident, zona a devenit cunoscuta opiniei publice prin secventele seismice din 24-25 martie 2011 (cu soc principal de magnitudine 3,9) si din 8 septembrie 2013, cand de altfel s-a produs si cel mai puternic cutremur local din Depresiunea Transilvaniei in ultimii peste 100 de ani (magnitudine 4,7 grade si arie macroseismica mai intinsa decat a seismului din 1994). Si totusi, producerea de cutremure in zona HATEG-HUNEDOARA nu este chiar o noutate. In monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, Ion Atanasiu s-a referit si la linia de sensibilitate seismica DEVA-HUNEDOARA, notand mai multe secvente seismice locale cu manifestari asemanatoare celor fagarasene, dar evident de mult mai mica amploare; dansul consemna mai multe cutremure din zona Hunedoarei, cu intensitati locale de circa IV grade. De altfel, am gasit si eu alte informatii despre cutremure resimtite in zona HATEG-HUNEDOARA in secolele XVIII si XIX...deci, cum spuneam, cutremurele de acolo nu sunt chiar ceva nou.
Cam astea ar fi sursele seismogene identificate cu mai mare precizie in Depresiunea Transilvaniei. Ar mai fi informatii mai vagi despre cutremure in zona BISTRITEI precum si de cutremure pe la SIBIU. Sa nu uitam insa ca la SIBIU se simt puternic cutremurele fagarasene. Nici influenta Vrancei nu trebuie subestimata, deoarece unele cutremure vrancene majore din trecut au avut urmari severe si in Transillvania (1471, 1738); in viitor se poate repeta asa ceva.
Multa lume are impresia ca Depresiunea Transilvaniei este aproape aseismica. Aceasta impresie a fost stimulata si de faptul ca in cea mai mare parte a secolului XX nu s-au inregistrat cutremure locale cu magnitudini de peste 4,0 pe scara Richter si cu intensitati epicentrale de cel putin V grade pe scara Mercalli.
Si totusi...istoria nu minte. Sunt destule consemnari in cronici care descriu mai multe cutremure in interiorul Depresiunii Transilvaniei, unele destul de puternice pentru a cauza local pagube semnificative. Pe de alta parte, avand in vedere si tectonica Transilvaniei, respectiv numeroasele linii de falie care segmenteaza crusta terestra si care sunt asociate in unele cazuri si cu descoperirea unor resurse minerare, de gaze naturale s.a.m.d., existenta unui potential seismic natural al Podisului Transilvaniei nu ar trebui sa fie chiar o surpriza.
Este foarte adevarat ca absenta, pe o anumita perioada, destul de lunga, a unor miscari seismice mai semnificative poate crea niste impresii false. Realitatea, demonstrata si de cutremurele de ieri, arata ca exista multiple surse seismogene de importanta locala si in interiorul Depresiunii Transilvaniei.
Daca luam in considerare numai insemnarile istorice, nu si inregistrarile instrumentale, putem identifica cel putin urmatoarele surse seismogene in Transilvania, surse cu activitate mai intensa sau mai slaba, cu frecvente mai mari sau mai mici ale unor cutremure cu magnitudini peste un anumit prag:
1)zona Podisului Tarnavelor (MEDIAS-TARNAVENI-SIGHISOARA): pare a fi la originea celor mai puternice cutremure locale cu epicentrele in Depresiunea Transilvaniei. Frecventa acestor cutremure este insa foarte mica; s-ar parea, din datele disponibile pentru ultimii 1000 de ani, ca in medie cam la 300+/-50 de ani, in zona MEDIAS-SIGHISOARA se produce cate un seism local de intensitate maxima VIII si magnitudine probabila 5,4-5,6. In ultimii 1000 de ani se cunosc 3 astfel de evenimente: cutremurele din 1223, 1523 si 1880. Toate cele 3 cutremure sunt creditate cu intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli. Despre cutremurul din 1223 nu se cunosc foarte multe lucruri, deoarece sursele de informatii sunt foarte vagi. Cutremurul din 19 noiembrie 1523 a afectat puternic orasele MEDIAS si SIGHISOARA, a provocat pagube la SEBES, ALBA IULIA si SIBIU si a fost resimtit in tot centrul Transilvaniei cu intensitati de VII si chiar VIII grade pe scara Mercalli. Ultimul cutremur important a fost cel din 3 octombrie 1880, resimtit mai intens in zona TARNAVENI. Dupa acest cutremur, in Transilvania nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,7-5,0. Sigur ca in perioada instrumentala a seismologiei au fost consemnate cateva evenimente seismice locale in zona Mures-Tarnave, dar de magnitudini foarte mici, chiar sub 4,0 grade pe scara Richter.
2) zona Someselor: CLUJ-DEJ-GHERLA-JIBOU: este cunoscuta mai ales prin seismele din 1786, 1830, 1885 si, mai recent, miscarile seismice din 1994 si 1999. Despre cutremurul din 15 februarie 1786 se stie ca a provocat avarierea a 4 biserici la CLUJ-NAPOCA. Seismul din 22 ianuarie 1830 a fost resimtit mai intens la JIBOU (in judetul Salaj), intensitatea maxima fiind apreciata la aproximativ VI-VII grade pe scara Mercalli. In 1885, in aceeasi zona a avut loc un alt cutremur moderat, resimtit pana la CLUJ. Dupa acest eveniment a urmat o lunga pauza seismica, in care pana in anul 1994 in toata Depresiunea Transilvaniei nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea egala sau mai mare de 4,0 (109 ani!!!). Aceasta liniste seismica transilvaneana se intrerupe brusc in anul 1994; in dupa-amiaza zilei de 10 august 1994, orasele DEJ, GHERLA si JIBOU sunt zguduite pe neasteptate de un cutremur crustal cu magnitudinea de 4,5 grade pe scara Richter si intensitatea epicentrala de VI-VII pe scara Mercalli; adancimea focarului a fost de circa 10 km. La DEJ, mai multe geamuri au fost sparte si cateva persoane au fost ranite. Un alt cutremur s-a mai produs in aceeasi zona la 21 iulie 1999, magnitudinea acestuia fiind de 4,2 grade pe scara Richter (intensitate V in zona epicentrala). S-ar parea ca dupa 1994, Transilvania ar incepe sa devina usor mai activa dpdv. seismic, nu ?
3) zona HATEG-HUNEDOARA-DEVA: in mod evident, zona a devenit cunoscuta opiniei publice prin secventele seismice din 24-25 martie 2011 (cu soc principal de magnitudine 3,9) si din 8 septembrie 2013, cand de altfel s-a produs si cel mai puternic cutremur local din Depresiunea Transilvaniei in ultimii peste 100 de ani (magnitudine 4,7 grade si arie macroseismica mai intinsa decat a seismului din 1994). Si totusi, producerea de cutremure in zona HATEG-HUNEDOARA nu este chiar o noutate. In monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, Ion Atanasiu s-a referit si la linia de sensibilitate seismica DEVA-HUNEDOARA, notand mai multe secvente seismice locale cu manifestari asemanatoare celor fagarasene, dar evident de mult mai mica amploare; dansul consemna mai multe cutremure din zona Hunedoarei, cu intensitati locale de circa IV grade. De altfel, am gasit si eu alte informatii despre cutremure resimtite in zona HATEG-HUNEDOARA in secolele XVIII si XIX...deci, cum spuneam, cutremurele de acolo nu sunt chiar ceva nou.
Cam astea ar fi sursele seismogene identificate cu mai mare precizie in Depresiunea Transilvaniei. Ar mai fi informatii mai vagi despre cutremure in zona BISTRITEI precum si de cutremure pe la SIBIU. Sa nu uitam insa ca la SIBIU se simt puternic cutremurele fagarasene. Nici influenta Vrancei nu trebuie subestimata, deoarece unele cutremure vrancene majore din trecut au avut urmari severe si in Transillvania (1471, 1738); in viitor se poate repeta asa ceva.
