Cutremurul "cel mare" din 26 octombrie 1802

[GeoX]

In ziua de 26 octombrie (stil nou) 1802 s-a produs cel mai puternic cutremur cunoscut pe teritoriul Romaniei, eveniment cu acest calificativ valabil pentru o perioada de cel putin 1000 de ani. Seismul a avut epicentrul in regiunea Vrancea, iar adancimea focarului a fost estimata la 140-150 km, datorita ariei macroseismice foarte mari si a diversitatii efectelor observate pe scara larga. Seismul s-a produs la ora locala 12h55min si s-a manifestat foarte violent in numeroase zone din Moldova, Muntenia, dar si in Sudul si centrul Transilvaniei. Magnitudinea estimata ar fi fost de 7,6-7,7 grade pe scara Richter, respectiv 7,9 grade pe scara bazata pe moment seismic; aceste valori depasesc astfel valorile calculate pentru cel mai puternic cutremur vrancean inregistrat instrumental in cursul secolului al XX-lea (cutremurul din 10 noiembrie 1940, pentru care s-au determinat valorile MGR=7,4 si Mw=7,7). Intensitatea maxima a cutremurului ar fi atins X grade pe scara Mercalli, iar la Bucuresti intensitatea a fost apreciata la IX grade, in baza efectelor macroseismice observate.
Seismul a avut o durata de aproximativ 2 minute, in Bucuresti fiind consemnate manifestari de tip "unduire de val", zgomote subterane intense, precum si fenomene geomorfologice constand in crapaturi in sol si tasniri de apa. Fenomene similare au fost observate si in multe alte zone din Muntenia, Moldova, dar chiar si in Sudul Transilvaniei. Conform relatarilor din acea vreme, pamantul se legana "precum barca pe valuri". In Capitala au fost afectate numeroase case, dar cel mai impresionant efect a fost prabusirea partii superioare a Turnului Coltei.



Sursa

Seismul din 14/26 octombrie 1802 a ramas cunoscut in memoria locuitorilor Bucurestiului sub numele de "Cutremurul cel Mare". Miscarea seismica primara (probabil cu caracter multisoc, specific marilor cutremure subcrustale vrancene) a fost urmata de mai multe replici moderate, care au fost resimtite in perioada 26 octombrie-7 noiembrie 1802 (probabil avand magnitudini de pana la 5,5-5,7 grade). Ultima replica mai semnificativa, produsa pe 7 noiembrie 1802, a fost resimtita destul de intens si in Sudul Transilvaniei.
Precedentul cutremur vrancean cu caracter catastrofal a avut loc la 31 mai/11 iunie 1738, magnitudinea acestuia fiind estimata la 7,4-7,5 grade pe scara Richter; caracteristicile macroseismice ale acestuia indica un cutremur cu focar la o adancime mai mica, probabil intre 120-135 km, si cu sursa localizata cel mai probabil in Muntii Buzaului. Un alt cutremur puternic, dar fara caracter catastrofal, a mai avut loc in Vrancea la 6 aprilie 1790 (magnitudine estimata 6,9 pe scara Richter si intensitate maxima VIII). Dupa seismul din 1802 s-au mai produs alte cutremure puternice la 26 noiembrie 1829 (magnitudine estimata 7,0) si, mai ales, la 23 ianuarie 1838 (eveniment cu caracterul celui de la 4 martie 1977, magnitudine estimata 7,3, efecte catastrofale in Bucuresti si in centrul si Nord-Estul Munteniei).
Din punct de vedere al contextului seismic intern si extern, marele cutremur vrancean din 1802 poate fi corelat cu tensiuni globale rezultate din miscarea placii Indo-Australiene, dar si cu instabilitatea seismica vranceana care a fost indusa de cutremurul din 1790. Astfel, la nivel regional, sunt cunoscute marile cutremure din: Nord-Vestul Iranului-zona Tabriz de la 1780, Estul Turciei-zona Erzincan din 1784, Estul Turciei-falia Est-Anatoliana la 1789. In acest context regional s-a produs seismul vrancean de la 6 aprilie 1790, resimtit pe arie larga, inclusiv in Ucraina, dar si in Transilvania; evenimentul a cauzat pagube la Iasi, Bucuresti si Craiova. Un alt cutremur vrancean resimtit intens in Muntenia si Moldova a avut loc la 8 decembrie 1793 (magnitudine estimata 6,3-6,5). Au urmat cutremure moderate in 1794 si 1795, resimtite la Bucuresti. In 1797 s-a produs un megaseism cu tsunami in Oceanul Indian, zona Sumatrei, urmat de un cutremur vrancean moderat produs la 14 martie 1798, resimtit destul de puternic la Bucuresti. Un alt cutremur este mentionat de Ion Atanasiu in 1801.
Cutremurul din 1802 a fost cel mai puternic seism consemnat pe teritoriul tarii in ultimii cel putin 1000 de ani. El s-a produs intr-un context intern si extern tensionat, cu multiple seisme generate de placa Indo-Australiana dar si de subplacile adiacente Marii Negre. In ciuda magnitudinii foarte mari, in Bucuresti nu au fost multe victime deoarece seismul s-a produs la orele pranzului, cand oamenii iesisera din biserici.
Totusi, acest cutremur ramane un eveniment de referinta in istoria dezastrelor care au afectat Capitala.

 

[GeoX]

Din modul de manifestare, reiese ca seismul major din 1802 a avut si el un caracter multi-soc, caracter care se regaseste de fapt la multe dintre cutremurele vrancene mari si chiar la unele moderate (a se vedea manifestarea seismului din 24 septembrie 2016, de exemplu). Dintre cutremurele mai importante, acest caracter multi-soc se regaseste foarte bine la cutremurele din 1977, 1908, 1838, 1802, 1738, 1471, probabil si la multe dintre celelalte cutremure mari. Aria macroseismica a fost larga, mai larga decat in cazul cutremurului din 1940, desi eu cred ca unele descrieri au fost exagerate. O valoare credibila a magnitudinii acestui seism (pe scara Richter) ar fi MGR 7,6-7,7, nu cred ca a depasit aceasta valoare, in ciuda unor speculatii. Atentie, vorbim de magnitudinea pe scara Richter, nu pe scara bazata pe moment sesmic. Cutremurul a fost urmat de mai multe replici moderate care s-au simtit in Muntenia, Moldova si Transilvania pe 26, 27 octombrie si pe 7 noiembrie 1802. Probabil ca aceste replici au avut magnitudini de 5,5-5,7 grade. In general, diferenta dintre magnitudinea socului principal si magnitudinea celei mai puternice replici este in jur de 2 grade sau mai mare chiar pentru cutremurele vrancene puternice.

 

[GeoX]

Conditiile in care s-a produs marele cutremur din 1802 ne arata foarte clar de ce cutremurele vrancene cu magnitudini MGR intre 6,6-7,0 grade nu pot fi neglijate, desi ele nu sunt catastrofale, dar produc unele pagube. Cand aud cate o personalitate declarand, citez, "pe noi nu ne intereseaza cutremurele vrancene de pana in 7,0 grade" ma cuprinde o oarecare melancolie. Bine, dom-ne, esti seismolog si declari sus si tare ca nu te intereseaza cutremurele doar pentru ca au anumite magnitudini ? Nu te intereseaza obiectul muncii ? Cutremurul vrancean din 1790 "l-a anuntat" pe cel mare din 1802, asa ca nu inteleg seninatatea unora in sensul ignorarii unor astfel de cutremure. Iata: cutremur puternic in 1790 urmat de cutremur catastrofal in 1802, cutremur puternic in 1829 urmat de cutremur catastrofal in 1838. E periculos sa ignori cutremure cu magnitudini de 6,6-7,0 grade doar pentru ca nu sunt catastrofale.

 

[GeoX]

Cutremurul cel Mare din 1802 nu a venit de unul singur, el a fost precedat de un cutremur puternic in 1790. Nu mi se pare corecta bagatelizarea unor cutremure de tipul celui din 1790 pe considerente extrem de superficiale potrivit carora "a, nu e catastrofal, pe noi nu ne intereseaza". Un seismolog adevarat nu are voie sa spuna asa ceva! Cutremurele ca cel din 1790 au de obicei un rol foarte important, atunci cand se produc dupa lungi perioade de latenta seismica, de stabilitate relativa in Vrancea.
Este usor de vazut ca toate cutremurele vrancene mai semnificative, cu magnitudini MGR in jur de 6,5 sau mai mari, nu vin singulare, de obicei vin in cadrul unor serii de evenimente grupate in intervale de la cativa ani pana la 10-20 de ani, intervale urmate de lungi perioade de stabilitate relativa, in care se mai produc, destul de rar, cutremure cu magnitudini in jur de 6,0, poate 6,0-6,2 exceptional.
1590-1595-1604-1605-1620-1637; 1681-1690-1701-1711; 1738-1740; 1790-1793-1802; 1829-1838; 1868-1880; 1893-1894-1908-1912; 1940-1945; 1977-1986-1990. Dupa 1990, ne aflam iar intr-o lunga perioada in care se produc numai cutremure moderate, cu magnitudini intre 5,5-6,0 grade. Sa vedem daca se prelungeste dupa 2020, asa cum e probabil sa se intample.
Deci sa rezumam cateva lucruri: cutremurele vrancene cu MGR in jur de 6,5 si peste 6,5 apar in serii grupate in intervale de pana la 15-20 de ani, serii urmate de lungi perioade de stabilitate (in care se produc numai cutremure cu magnitudini intre 5,5 si 6,0).
Cutremurul din 1802 a fost punctul culminant al seriei 1790-1793-1802, si s-a produs la 5 ani dupa megaseismul cu tsunami din Oceanul Indian, zona Sumatra, din 1797.

 

[Luck]

Ultimele doua serii de cutremure puternice au debutat cu cel major, iar perioada dintre serii este de 37-38 de ani. La alte serii, cutremurul major nu a fost primul, Oricum, intre serii sunt 37-40 pana la 50 de ani. Noi acum suntem la 29 de la ultima serie.

 

[GeoX]

Contextul extern si intern in care s-a produs Cutremurul cel Mare este relevant pentru dependenta Vrancei de miscarea placii Indo-Australiene si de cutremurele cu mecanisme de decrosare din Turcia si Iran.
Din punct de vedere al contextului seismic intern si extern, marele cutremur vrancean din 1802 poate fi corelat cu tensiuni globale rezultate din miscarea placii Indo-Australiene, dar si cu instabilitatea seismica vranceana care a fost indusa de cutremurul din 1790. Astfel, la nivel regional, sunt cunoscute marile cutremure din: Nord-Vestul Iranului-zona Tabriz de la 1780, Estul Turciei-zona Erzincan din 1784, Estul Turciei-falia Est-Anatoliana la 1789. In acest context regional s-a produs seismul vrancean de la 6 aprilie 1790, resimtit pe arie larga, inclusiv in Ucraina, dar si in Transilvania; evenimentul a cauzat pagube la Iasi, Bucuresti si Craiova. Un alt cutremur vrancean resimtit intens in Muntenia si Moldova a avut loc la 8 decembrie 1793 (magnitudine estimata 6,3-6,5). Au urmat cutremure moderate in 1794 si 1795, resimtite la Bucuresti. In 1797 s-a produs un megaseism cu tsunami in Oceanul Indian, zona Sumatrei, urmat de un cutremur vrancean moderat produs la 14 martie 1798, resimtit destul de puternic la Bucuresti. Un alt cutremur este mentionat de Ion Atanasiu in 1801.
Este extrem de evident faptul ca Marele Cutremur din 1802 s-a produs pe un cumul de factori seismotectonici interni si externi. In concluzie, cel mai mare cutremur produs in Romania in ultimii cel putin 1000 de ani este un exemplu foarte clar de manifestare a unor influente seismotectonice maximale GLOBALE si REGIONALE.

 

[real32]

Este foarte interesant faptul ca putem evidentia si de aceasta data cele doua valuri (intensificari) seismice aparute in Vrancea dupa megaseismul de subductie din Sumatra, care s-a produs pe 10 februarie 1797. Un prim val de cutremure moderate apare in Vrancea intr-un interval de la ceva mai mult de o luna, pana la putin mai mult de un an, asa cum se mentioneaza in insemnarile lui Ilie Corfus:
.
- 1797, apr(ilie) 30, s-au cutremurat pamantul. (din biblioteca episcopului Dionisie al Buzaului, fata interioara a peretelui prim)

- La leat 1798, martie 15 (mai exact 14, probabil nu a luat in considerare faptul ca anul 1798 este an bisect) duminica la doua ciasuri din zi, s-au cutremurat pamantul , in zilele prea luminatului domn Ioan (corect: Constantin) Gheorghe Hang(erli).

Mai mult chiar, cutremurul din 14 martie 1798 a fost urmat de alte cateva socuri seismice de intensitate ceva mai redusa.

- Sa se stie de cand s-au cutremurat pamantul intr-o sfanta duminica, la doo ceasuri din zi. Foarte cutremur mare , cit sa spariese crestini(i).
Apoi la un ceas iar s-au cutremurat mai binisor in duminica a cincea a sfantului post (Duminica Pastelui a picat in 1798 pe 28 martie, conform calendarului iulian, astfel ca pentru a cincea duminica a Postului Mare regasim (28 - 14) data de 14 martie). Iar cand au fost miercuri, a treia zi, in revarsatul zorilor, iar s-a cutremurat mai incetinel.
Apoi in zio de Pasti, ca la sase ceasuri din zi, iar s-au cutremurat, in zilele prea inaltatului domn Constantin Gheorghe Angearliu voievod, la leat 1798, in luna martie 18 (corect: 28).

(Ilie Corfus, Insemnari de demult)

Cutremurul cel Mare, produs pe 26 octombrie 1802, se incadreaza intr-un al doilea val de intensificari seismice, care a aparut in Vrancea dupa ceva mai mult de cinci ani si opt luni de la megaseismul din nord-vestul insulei Sumatra.

 

[GeoX]

De obicei in al doilea val cutremurele sunt mai mari, oricum apare o crestere de magnitudine, mai mult sau mai putin semnificativa, in functie si de ceea ce a mai fost anterior, nu cu prea mult timp inainte.

 

[real32]

Un argument venit in sprijinul caracterului multisoc al "Cutremurului cel Mare" din 26 octombrie 1802 poate fi si insemnarea dascalului Grigore din Tarnauca:

"Intru anul acesta, 1802, oct(omvrie) 14 (26 octombrie in calendarul gregorian), s-au cutremurat pamantul foarte tare in trei rastimpuri, intr-o miercuri, numai povarnis(e) soarele dup-amiazazi. Eram in Tirnauca dascal."

(Ilie Corfus - Insemnari de demult)

Sigur, nu se poate exclude nici varianta ca autorul insemnarii sa fi simtit succesiunea pachetelor de unde P, S si de suprafata (Rayleigh, Love).