In dimineata zilei de
10 noiembrie 1940, la ora locala 3h39min, a avut loc cel mai puternic cutremur vrancean din secolul XX,eveniment care a atins pe arii largi intensitati care nu au mai fost observate de la precedentul cutremur vrancean catastrofal din
23 ianuarie 1838.
Seismul din
10 noiembrie 1940 a avut epicentrul in partea de nord-est a Muntilor Vrancei (
45,80 grade latitudine Nordica,
26,70 grade longitudine Estica), iar adancimea focarului a fost estimata la cca.
145-150 km.
Vezi atașament 1
In figura de mai sus sunt plasate epicentrele seismelor vrancene moderate din perioada
1902-2013, si este marcat epicentrul cutremurului din
1940, precum si cel al seismului din
1977.
Cutremurul din
10 noiembrie 1940 a avut magnituinea MGR de
7,4 grade pe scara Richter (echivalenta cu magnitudinea moment Mw de
7,7 grade). Intensitatea maxima a cutremurului a atins
IX-X grade pe scara Mercalli in mai multe localitati din judetul Vrancea (in special la PANCIU si COROD). De asemenea, pe o arie larga din Moldova (in special partea centrala si de sud) si Muntenia (in special in zona subcarpatica din nord-estul Munteniei, dar si la BUCURESTI si in alte localitati din sud-estul tarii), cutremurul a atins intensitati mari, de cca.
VIII grade pe scara Mercalli, chiar
VIII-IX grade in nord-estul Munteniei (judetele Prahova si Buzau), inclusiv la Bucuresti.
Cutremurul a fost precedat de o activitate seismica ridicata in cursul anului
1940, cuprinzand mai multe seisme moderate, inclusiv cutremurul de magnitudine
6,2-6,4 produs in dimineata zilei de
22 octombrie 1940 la ora locala 8h37min in Muntii Vrancei, la adancimea de
122-125 km. De asemenea, cutremurul a fost urmat de mai multe replici, dintre care 6 dintre ele au avut magnitudini cuprinse intre
5,0-5,5 grade pe scara Richter; cea mai puternica replica a avut loc in dimineata zilei de
11 noiembrie, la ora locala 8h34min, magnitudinea acesteia fiind de
5,5 grade; replica a fost resimtita la BUCURESTI cu intensitatea de
IV-V grade pe scara Mercalli.
Cutremurul a proviocat distrugeri mari in special in centrul si sudul Moldovei, fiind grav afectate cu deosebire localitatile PANCIU (cu distrugerea a peste 90% dintre cladiri), COROD, FOCSANI, MARASESTI. Efecte severe s-au inregistrat la BARLAD, IASI si GALATI. In nord-estul Munteniei, cutremurul a afectat mai puternic localitati din judetele Prahova si Buzau, dar nici sudul tarii nu a fost ferit. Astfel, la BUCURESTI, in afara de prabusirea blocului Carlton (eveniment care a cauzat moartea a cca.500 de oameni), au fost avariate grav numeroase cladiri importante, intre care Ateneul Roman si Palatul de Justitie; numeroase case au suferit diferite grade de avariere.
Cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice la nivelul solului in zonele subcarpatice, crapaturi, tasari, tasniri de apa. In judetul Covasna s-a format o fractura lunga de cca. 150 de metri, in lungul careia au aparut pungi de noroi.
Cutremurul a fost simtit pe o arie larga nu doar in Romania, dar si in tarile vecine, pana la o distanta foarte mare catre nord-est in Campia Rusa, inclusiv la MOSCOVA unde intensitatea a atins
V grade pe scara Mercalli.
Manifestarile seismului la BUCURESTI sunt prezentate in ziarul Universul-nr. din
12 noiembrie 1940, din care reproducem urmatorul citat:
Ora 3,40 noaptea. Lumea se afla in puterea somnului, cand cutremurul, de o violenta necunoscuta pana acum, a zguduit Capitala din temelii. Cladiri solide, in beton armat, se clatinau ca niste jucarii in bataia vantului. Zgomote infricosatoare, de duduit de motor, intretaiate de mugete ce razbateau din adancul pamantului, insoteau cutremurul. Lumea, trezita din somn de zguduiri puternice, alerga ingrozita nestiind incotro sa apuce. [...] Prin case, mobilele se miscau, scartaind din incheieturi, vitrinele cu sticla si vesela se rasturnau, statuetele se prabuseau pe parchete, ceasornicele-pendule se oprisera din mers. Panica din interiorul locuintelor era sporita de zgomotele de afara. Geamuri se prefaceau in tandari, bucati de zidarie se desprindeau de pe la stresini, cosurile caselor se prabuseau in strada si pe trotuare cu zgomot asurzitor. [...] In zorii zilei, Capitala avea un aspect jalnic. Blocurile de beton s-au indoit din pozitia verticala, pierzandu-si balcoanele prabusite in strada. Zidurile sunt crapate. Case vechi s-au surpat partial. La unele biserici a cazut tencuiala si s-au frant crucile de pe turle. Aproape nu e strada pe care sa nu fie moloz, caramizi si bucati de beton desprinse de la cladiri. Stirea asupra celui mai groaznic dezastru din Capitala-prabusirea blocului Carlton, s-a raspandit cu iuteala fulgerului in tot orasul. [...] Nenorocirea ar fi avut, in Capitala, proportii mult mai mari daca s-ar fi intamplat cutremurul ziua. Prabusirea cosurilor si a zidariilor in timpul circulatiei pietonilor pe strada ar fi provocat desigur victime.
In orasele din sudul Moldovei, in special la BARLAD, GALATI si FOCSANI,in afara de distrugerea caselor, cutremurul a provocat si fenomene geomorfologice, s-au format crapaturi in pamant la FOCSANI si BARLAD, iar in zonele de munte s-au produs si caderi de stanci.
Cutremurul din
10 noiembrie 1940 a fost o premiera pentru Romania moderna prin violenta cu care s-a manifestat, deoarece precedentul cutremur catastrofal (de magnitudine
7,3) avusese loc cu peste 100 de ani inainte, in anul
1838. De asemenea, acest seism a fost depasit in intensitate si magnitudine doar de "Cutremurul cel mare" produs in Vrancea la
26 octombrie 1802, care a avut o magnitudine estimata de
7,6-7,7 grade pe scara Richter. Din
1838 pana in
1940 in regiunea Vrancea nu s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mari de
6,8-7,0 grade pe scara Richter. Cele mai importante dintre acestea s-au produs la
13 noiembrie 1868 (magnitudine cel mult
6,7),
17 august 1893 (magnitudine
6,7),
31 august 1894 (magnitudine
6,8) si
6 octombrie 1908 (magnitudine
6,8); in afara de acestea, s-au mai produs cutremure cu magnitudini mai mici, de
6,0-6,5 grade, care nu au provocat nici un fel de pagube.
