• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurul din 4 martie 1977

In monografia lui Balan am vazut niste desene relevante. Seismograme efective nu. Caracterul multi-soc nu a fost specific doar cutremurului din 1977. Manifestari similare s-au mai observat in 1908, 1838,1802, 1738, chiar si in cazul marelui cutremur de pe vremea lui Stefan cel Mare din 1471. Deci e gresita ideea ca doar cutremurul din 1977 a avut manifestare de tip multi-soc. Care manifestare poate sa fie rezultanta mai multor factori, de fapt. In general, la cutremurele subcrustale apar adesea mai evidente decalajele intre diferitele faze ale undelor seismice. Si cred ca e foarte evident de ce.
 
De fapt, cam la toate cutremurele vrancene mari se manifesta, intr-o mai mare sau mai mica masura, aspectul multi-soc, care are insa cauze multiple. Nu e ceva specific doar cutremurului din 1977. In 1838, de asemenea, manifestarea multi-soc a fost la fel de severa ca in 1977.
 
In 1838, de exemplu, manifestarea a fost leit 1977, izbitor chiar, frapant.
 
Bun. Cine (ce institutie) ar trebui sa detina totusi seismogramele din 1977? Exista un motiv legal pentru care acestea nu sunt publice, nici macar acum, dupa atata timp?
 
PATRU cutremure puternice in estul Turciei au precedat seismul din 1977, in perioada 1966-1976:

1966 VARTO; 1971 BINGOL; 1975 LICE; 1976 VAN-CALDIRAN (cel mai puternic, 24 noiembrie 1976, magnitudine 7,3).

Asa ca cei care tot asteapta un cutremur major in Vrancea...o sa tot astepte pana cand le cresc urechi de iepure. =)) =)) =))
 
In ceea ce priveste contextul intern:

-dupa cutremurul de la VARTO din estul Turciei, s-a produs cutremurul vrancean moderat din 2 octombrie 1966 (ML=5,5);
-pauza de cutremure cu magnitudini peste 5,0 din 1967 pana in 1972, inclusiv;
-dupa cutremurele din estul Turciei din 1971 si Iran 1972, urmeaza cutremurul vrancean din 20 august 1973 (ML=5,6) urmat de un alt seism ceva mai mic la 17 iulie 1974 (ML=5,4). In 1973 s-a mai produs un cutremur de magnitudine 5,1 la foarte mare adacime (174 km) pe 23 octombrie;
-in 1975 s-a produs un cutremur crustal moderat la ODOBESTI (ML=5,1) pe 7 martie, urmat de seismele de la RAMNICU SARAT din 26 mai 1975. Tot in 1975 avem un cutremur mare in estul Turciei la LICE, pe 6 septembrie;
-in 1976, avem cutremurul moderat de magnitudine 5,6 din 1 octombrie, urmat de marele cutremur de la VAN-CALDIRAN din estul Turciei la 24 noiembrie.
 
Care este definitia unui cutremur multisoc ?
(care este mecanismul unui "multisoc" in Vrancea?)
 
Caracterul multi-soc are mai multe cauze, cred. In primul rand, neomogenitatile mediului in care se propaga undele seismice generate la adancimi mari (70-160 km) ar fi una dintre acestea. Pe urma, ruperea efectiva e un proces fizic complex, cu o propagare care prezinta diferente semnificative de la un eveniment la altul, in functie de adancime si de localizare. In al treilea rand, pe inregistrari se vad mai multe faze ale undelor seismice. Din punct de vedere al perceptibilitatii, noi oricum simtim, in cazul seismelor adanci din Vrancea, mai multe faze decalate, in special la cutremurele mari. Adancimea mare este unul dintre factorii care influenteaza acest caracter, fiindca undele se propaga prin medii cu proprietati fizice diferite, trec prin mai multe discontinuitati, sufera reflexii si refractii succesive. Din acest motiv apar trenuri de unde cu decalaje semnificative, ceea ce, in multe cazuri, face sa simtim "mai multe randuri" de miscari. De exemplu, in cazul cutremurului din 1908, se relateaza ca "in 3 minute s-au succedat 3 randuri de zguduiri". Ce vreti mai mult de atat, caracter multi-soc toata ziua. De asta spunea, cam toate cutremurele vrancene puternice au acest caracter multi-soc, mai accentuat sau mai putin evident. Si la 1802 pamanrtul "s-a clatinat in mai multe valuri". Deci e vorba de fapt de o caracteristica mai generala a seismelor adanci din Vrancea, poate si a altor seisme subcrustale, cum sunt cele din Hindu Kush.
 
Cutremurul din 1977 a fost din categoria B, cum am denumit-o in topicul cu tipuri de cutremure vrancene. Un cutremur similar cu acesta, inclusiv ca magnitudine, a mai fost cel din 23 ianuarie 1838. Cutremure mai vechi de acelasi tip ar fi putut fi cele din 1196 si 1411. Ele se produc mai ales in perioada ianuarie-fe-martie (cel tarziu la inceput de martie), ceea ce e foarte interesant si arata caracterul sezonier pe tipuri de seisme vrancene. Sursa acestor cutremure se afla in prelungirea ingusta din nord-estul blocului litosferic, cu adacimi focale intre 70-110 km. Se admite ca magnitudinea maxima a cutremurelor vrancene din aceasta categorie nu poate depasi 7,3 grade pe scara Richter (MGR). Directivitatea neta este spre Muntenia, cu maxime de intensitate in centrul si sudul Munteniei, spre vest pana in zona de campie a Olteniei, dar si ceva spre sud-estul Munteniei. Izoseistele au alungiri mai nete spre sud-vest, comparativ cu directia nord-est, unde intenstatea scade mai repede.
 
Epicentrul cutremurului (determinat din inregistrari instrumentale) a fost localizat in apropierea localitatii ANDREIASU DE JOS din Muntii Vrancei, in partea de nord-est a zonei seismice. Socul principal a avut magnitudnea MGR=7,2 iar cea mai puternica replica s-a produs pe 5 martie 1977, la ora locala 2h00min, magnitudinea acesteia fiind de 4,9 grade; aceasta replica s-a produs la adancimea de 109 km. Socul principal major a fost initiat printr-un proces de rupere declansat la adancimea de 93 km, proces presupus a fi avut o evolutie initial ascendenta si apoi rapid descendenta, cu orientare clara spre sud-vest. Procesul fizic de rupere in zona focala se presupune ca nu a durat mai mult de 13 secunde!!! Ceea ce s-a resimtit a fost efectul propagarii undelor seismice.
 
GeoX a spus:
Caracterul multi-soc are mai multe cauze, cred. In primul rand, neomogenitatile mediului in care se propaga undele seismice generate la adancimi mari (70-160 km) ar fi una dintre acestea. Pe urma, ruperea efectiva e un proces fizic complex, cu o propagare care prezinta diferente semnificative de la un eveniment la altul, in functie de adancime si de localizare. In al treilea rand, pe inregistrari se vad mai multe faze ale undelor seismice. Din punct de vedere al perceptibilitatii, noi oricum simtim, in cazul seismelor adanci din Vrancea, mai multe faze decalate, in special la cutremurele mari. Adancimea mare este unul dintre factorii care influenteaza acest caracter, fiindca undele se propaga prin medii cu proprietati fizice diferite, trec prin mai multe discontinuitati, sufera reflexii si refractii succesive. Din acest motiv apar trenuri de unde cu decalaje semnificative, ceea ce, in multe cazuri, face sa simtim "mai multe randuri" de miscari.
Click pentru a extinde...

In acest caz fenomenele care apar in cazul undelor mecanice la intalnirea unei suprafate de separatie sunt mai complexe decat in cazul propagarii undelor luminoase care intalnesc o astfel de suprafata. Reflexia si refractia undelor luminoase la incidenta oblica pe o suprafata de separatie sunt descrise de ecuatiile lui Fresnel, destul de complicate pentru ca sunt scrise pe doua componente, una perpendiculara si alta paralela cu planul de incidenta. Pentru undele mecanice situatia este mai complicata pentru ca pe langa refexie si refractie mai apare si fenomenul de conversie (transformare) a tipurilor de unda. Sa presupunem ca o unda longitudinala ajunge la suprafata de separatie dintre doua medii cu impedante acustice diferite, sub un anumit unghi de incidenta (incidenta oblica). In acest caz vom avea doua unde reflectate, una longitudinala si una transversala si de cele mai multe ori tot doua unde refractate.
Reflection_at_an_interface.png

Ceva similar se produce si in cazul unei unde incidente transversale. Fenomenele sunt descrise de un set de opt ecuatii numte ecuatiile lui Knott (sau ecuatiile Knott-Zoeppritz). Parca nu ar fi suficient complicat, mai apar si undele de suprafata care in cazul cutremurelor subcrustale sunt rezultate prin conversie din undele de volum la incidenta oblica. Aceasta explica de ce - in cazul seismelor subcrustale - efectele maxime nu apar in zona epicentrala sau propagarea energiei seismice sub forma unor pachete de unde separate in timp.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus