• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Despre predictie

Cred ca este destul de simplu, pentru tensiunile de suprafata.
Foram cat se poate de adanc si punem un generator de unde. Probabil pentru anumite frecvente sonore, pentru ca a genera o unda seismica inseamna exploziv, deci foraj de unica folosinta. Apoi umplem zona cu receptori (microfoane) si emitem la intervale regulate de timp unde sonore. Diferentele de viteza, in timp, ar putea sugera acumulari de tensiune.
 
In principiu da. Ca generator se poate folosi un ciocan pneumatic f. puternic montat pe o
platforma mobila (exista asa ceva) sau o explozie controlata.
Generatorul se amplaseaza in epicentru iar seismometrul la o distanta oarecare bine determinata.
Se stie exact momentul generarii undelor insa problema e adancimea focarului in acest caz chiar la suprafata.
Undele se vor propaga prin alte straturi, “mai de suprafata” decat in cazul unui seism natural.
Se incep masuratorile atunci cand se considera ca nu exista tensiuni in roca. Se repeta periodic masuratorile
cu generatorul si seismometrul amplasati exact in aceleasi pozitii. Cresterea stressului in volumul de roca
considerat va conduce la mici diferente ale vitezei de propagare a undelor.
O metoda “mai naturala” este aceea de a studia seismele produse de focarul propriu-zis, insa cu o conditie
esentiala: localizarea cat mai precisa (hipocentru). Erori de localizare de ordinul Km pot conduce la rezultate eronate,
undele “trecand” prin alte straturi de roca, poate influentate sau nu de tensiunile mecanice acumulate.
Practic trebuiesc eliminate hipocentrele “perturbatoare”. Se alege un volum hipocentral cat mai mic posibil in care frecventa
de generare a seismelor (de magnitudini mici) este maxima si se observa diferentele vis-a-vis de viteza de propagare a
undelor de volum. Daca de ex. dupa un seism de magnitudine mare sau f. mare se considera ca volumul de roca considerat
este “detensionat” – acest moment reprezentand referinta temporala, se continua masuratorile observandu-se ce schimbari
se produc vis-a-vis de viteza de propagare. Referinta spatiala o constituie coordonatele hipocentrului si a observatorului.
F. importanta este localizarea hipocentrului. Toate concluziile ulterioare (nu neaparat in acest caz!) se bazeaza fundamental
pe localizare. Daca “se vrea seismologie” trebuie obligatoriu! dezvoltata o retea cat mai ampla de statii seismice.
Cateva statii nu sunt suficiente. Cateva zeci,..., mai merge. Cu vreo doua sute de statii amplasate inteligent se poate face
o treaba buna in ceea ce priveste localizarea si o data ce exista o localizare precisa se pot face “lucruri” bune.
 
200 de senzori/falie inmultit cu cite falii dunt in Romania, inmultit cu cat o costa un senzor... da o suma mare, banuiesc.

In alta ordine de idei, revedeam interviul lui Marmureanu de dupa seismul din aprilie.
La un moment dat spune ca la seismul din 2004 intre momentul nucleatiei si momentul ruperii a fost o perioada de timp foarte lunga.
Cum se masoara nucleatia? Sau de unde stim ca exista? Ca poate este mai simplu asa decat cu masurarea vitezelor, etc si etc.
 
Exista metode "mai tari" de predictie decat cea bazata pe masurarea variatiei vitezei de propagare, de ex. masurarea inclinatiei scoartei (clinometria).
In principal nucleatia consta in aparitia microfracturilor in focar inaintea socului principal, microfracturi ce genereaza microcutremure sau nanocutremure (cu magnitudini negative!;); deci se pot masura prin metode seismice insa este absolut necesar
ca observatorul sa fie amplasat intr-o zona extrem de linistita d.p.d.v. seismic, cu zgomot de fond extrem de mic. Este cazul
"array-ului" de 9 statii din Bucovina, construit impreuna cu americanii. Acea zona este chiar mai linistita decat MLR.
Putin probabil ca nucleatia sa fie detectata pe baza aparitiei altor precursori, de ex. infrasunete, data fiind adancimea mare a focarului si energia mica implicata in procesul de nucleatie.
Ca tot veni vorba de infrasunete si de costurile mari ce implica realizarea unui observator serios, este de-a dreptul hilara si stupida afirmatia unor asa zisi seismologi care afirma ca fac predictie cu un microfon si o busola amplasate intr-o baraca metalica!:rolleyes:
 
Si ce ar deosebi aceste microcutremure "precursoare" de cele normale zilnice ? Ar putea fi, de exemplu, concentrarea spre o anumita adancime unul dintre aceste criterii ? Sau aparitia intr-un numar semnificativ mai mare decat cel obisnuit ?
 
Cristian a spus:
Exista metode \"mai tari\" de predictie decat cea bazata pe masurarea variatiei vitezei de propagare, de ex. masurarea inclinatiei scoartei (clinometria).
Click pentru a extinde...
Am mai citit pe undeva de chestia asta. Poti sa-mi spuui si mie ce scule se folosesc la asa ceva? Nu de alta, dar banuiesc faptul ca inclusiv mareele terestre schimba inclinarea scoartei.

Cristian a spus:
In principal nucleatia consta in aparitia microfracturilor in focar inaintea socului principal, microfracturi ce genereaza microcutremure sau nanocutremure (cu magnitudini negative!;); deci se pot masura prin metode seismice insa este absolut necesar ca observatorul sa fie amplasat intr-o zona extrem de linistita d.p.d.v. seismic, cu zgomot de fond extrem de mic. Este cazul \"array-ului\" de 9 statii din Bucovina, construit impreuna cu americanii. Acea zona este chiar mai linistita decat MLR.
Click pentru a extinde...
Stateam sa ma intreb de ce puii mei INFP-ul nu vrea sa faca publice microseismele. In spiritul specific, Marmureanu nu se dezminte (ca o paranteza, in interviul de mai sus, cand a fost vorba de avertizarea populatiei, reactia lui a fost categorica "Nu, Nu, Nu...") si face tot posibilul sa pastreze chestiile de finete pentru specialisti, nefacandu-le publice "sa nu se creeze panica".
Si o alta chestiune. Chiar sunt atat de performante "sculele" din Bucovina incat pot sa "prinda" microseisme si nanaoseisme din Vrancea? Chiar as vrea sa vad ce scule sunt si cum sunt montate.

Cristian a spus:
Putin probabil ca nucleatia sa fie detectata pe baza aparitiei altor precursori, de ex. infrasunete, data fiind adancimea mare a focarului si energia mica implicata in procesul de nucleatie.
Ca tot veni vorba de infrasunete si de costurile mari ce implica realizarea unui observator serios, este de-a dreptul hilara si stupida afirmatia unor asa zisi seismologi care afirma ca fac predictie cu un microfon si o busola amplasate intr-o baraca metalica!:rolleyes:
Click pentru a extinde...
Asa zisii sunt cumva cei cu fotosinteza? Si ce vor sa faca cu microfonul? Asculta infrasunetele? Ca banuiesc faptul ca busola masoara variatia campului magnetic...
 
Pai din ce stiu eu cu ajutorul laserelor si GPS-ului de mare precizie , cum se masoara prin alte tari cresterea in inaltime a unui vulcan inainte de eruptie.
Parca citisem , sau am auzit pe la TV (daca nu ma insel chiar Marmureanu a zis-o ) ca inaintea unui cutremur mai mare (acumularea de energie) Transilvania s-ar ridica cu citiva metri si ca la noi ar fi facut expeimente si chiar au fost concludente.
Acum nu stiu poate voi siti mai multe detalii
 
bogda, se masoara cu clinometre, care pot fi de mai multe feluri.
 
Unele studii ar fi relevat, pe o fractura din Covasna, situata la vest de Vrancea, anumite anomalii, activitati seismice si deformari ale scoartei care ar aparea cu numai cateva zile inainte de producerea unor cutremure vrancene cu magnitudini de peste 4,0.
 
Chestia cu busola era o figura de stil. Am legat-o de faptul ca autorii masoara infrasunete "in buricul targului"...
Acum vreun an am vazut si eu la OTV chestia asta si chiar am vrut sa le scriu ca e o tampenie sa masori infrasunetele
(si cu microfoane sa admitem -dar pt. asa ceva exista instalatii dedicate)la marginea bucurestiului unde exista "un ocean"
de infrasunete "perturbatoare" (zgomot "cultural" cum spun americanii).
Si in seismologie, ca si in alte domenii unde semnalele utile sunt extrem de mici, marea problema consta in posibilitatea
eliminarii semnalelor perturbatoare, a zgomotului. Legat de asta, da, array-ul din bucovina utilizeaza "scule" f. performante
capabile sa inregistreze si microcutremure dar acolo zgomotul este extrem de mic, mai mic decat la MLR. O data cu existenta
array-ului, d.p.d.v al zgomotului, MLR si-a "pierdut suprematia". Amplificari de ordinul milioanelor sunt posibile si la MLR
insa zgomotul de fond "acopera" microcutremurele...
Am auzit si eu de studiile facute la Covasna, dar "in trecere". Nu am informatii "direct de la sursa".
Statia de la Covasna nu mai exista de mult, a fost efectiv vandalizata...
Clinometria este o metoda relativ "tare" de predictie dar limitata de caracteristicile seismo-tectonice, geologice, etc. ale zonei respective.
Se utilizeaza pe scara larga.
Masurarea inclinatiei scoartei se poate face prin doua "metode":
-una "extraterestra";), masuratori de pe satelit - GPS.
-una "terestra", cu clinometre, - "dracii":rolleyes: amplasate direct pe pamant, sub pamant sau pe fundul marilor si a oceanelor.
La randul lor, clinometrele s-ar putea imparti in doua mari categorii:
- "long-base"
- borehole (gaura de sonda)
Masuratorile GPS pot ajunge la rezolutii de sutimi de mm. In cadrul INCDFP s-au facut astfel de masuratori.
Masuratorile facute cu clinometre pot realiza rezolutii de ordinul micronilor sau chiar a zecimilor de micron.
Nu intrebati de costul unui astfel de clinometru...:D, e marisor...si nu prea se poate face "acasa"...:rolleyes:, insa se pot
imagina o multitudine de clinometre folosind doua "chestii" existente: gravitatia si un banal laser...:D
 
Un clinometru (tiltmetru) este de fapt un traductor de deplasare - un deplasometru - adaptat sa masoare "deplasari cu o variatie f. lenta a vitezei de deplasare a scoartei" (d.p.d.v gramatical este cam greu de citit, dar este intuitiv)...:rolleyes:
Deci, dupa cum bine stiti,: traductorii seismici se pot clasifica si asa:
- traductori de acceleratie
- traductori de viteza (ce genereaza semnalul observat pe o seismograma)
- traductori de deplasare
Traductorii de deplasare reprezinta de fapt clinometrele, utilizate pe scara larga in seismologie cu aplicabilitate directa in predictie. De ce? Pt. ca placile tectonice se misca. Miscarea lor e generata in adancuri, insa e posibil sa fie perceputa si la suprafata intr-o etapa anterioara producerii socului principal. Inclinatia scoartei poate fi un precursor de termen scurt sau mediu (depinde de caracteristicile seismo-tectonice ale zonei considerate).
Rezolutiile mari de ordinul chiar a micronilor se obtin utilizand clinometre "terestre", direct amplasate pe pamant.
Clinometrele astea se pot imparti d.p.d.v constructiv, global, principial (principiu de functionare) in doua mari categorii:
-long baseline (long base-line sau pipeline, pipe-line)
-borehole (alta notatie bore-hole).
D.p.d.v strict al traductorului propriu-zis s-ar putea clasifica in clinometre electro-magnetice (acelasi tip de traductor ca in cazul sa zicem al unui S-13, - inductie em), clinometre cu traductor capacitiv (variatia capacitatii unui consensator in functie de distanta dintre armaturi, care variatie a capacitatii poate fi usor tradusa prin diferite metode in variatii de tensiune sau variatii de frecventa), clinometre cu traductor piezoelectric (faimosul efect piezoelectric), clinometre cu traductor optic,..., si, cu ceva imaginatie se pot inventa o multitudine de traductori...
Dar pana la tipuri de traductori, sa vedem ce e cu baza asta lunga si cu gaura asta de sonda...
Aparent, "chestia" pare sa se complice, insa nu e asa nici pe departe! Complicatiile apar din alt punct de vedere: "blestematul" de raport semnal/zgomot...Din considerentul ca acest raport semnal/zgomot trebuie sa fie cat mai mare, s-au imaginat cele doua tipuri de clinometre. Fiecare are avantaje si dezavantaje. Alegerea unuia sau altuia depinde de o multitudine de factori practici (nu poti amplasa un clinometru clasic de tip base-line de-a curmezisul faliei San Andreas; mai practic e sa amplasezi doua clinometre de tip bore-hole de o parte si de alta a faliei si sa corelezi "prin soft" rezultatele). Un clinometru clasic de tip base-line consta dintr-un tub luuuung, cat mai lung, umplut total sau partial cu un lichid. La capetele tubului se gasesc amplasati doi senzori, unul "intr-un cap" al tubului, celalalt senzor in celalalt capat al tubului, senzori fie ei em, optici, etc, nu conteaza acum de ce tip sunt. Ori, sa intinzi sute de metri de tub/teava,...,care se dilata, se contracta, se inconvoaie...:rolleyes: e cam..., inutil:).
Daca vrei clinometru "cu baza lunga", o idee e sa inlocuiesti tubul ala cu apa sau alt lichid cu...:D, cu... ceva ce nu se dilata, nu se curbeaza, merge perfect drept in conditiile mecanicii newtoniene... - lumina! O raza laser! Ei, si daca ai "leizaru";), poti face multe cu el...de exemplu poti face un interferometru laser si poti masura deplasari de ordinul nm!
Dar pana la "leizar" sa vedem cum e cu clinometrele "clasice"
 
Dar inainte de a continua, intrebare:
1. Daca deja exista accelerometre si vitezometre bine "puse la punct", calibrate
2. Si daca se stie ca printr-o prima integrare a acceleratiei se ajunge la viteza, si inca printr-o
integrare a vitezei se ajunge la deplasare, de ce mai trebuiesc construite clinometre?
Nu ar fi mai simplu si mai economic sa se integreze prin software semnalul provenit de la un senzor de viteza,
de ex. STS-2, deja amplasat si gata construit?
 
Inca o precizare referitor la cele doua tipuri de clinometre, borehole si long base.
Clinometrele de tip borehole, fiind amplasate la adancimi mari (chiar sute de metri) au avantajul unei mari imunitati la factori perturbatori. Cele de tip long base au rezolutii mai mari (cu cat este mai lung, cu atat si rezolutia este mai mare), insa, fiind amplasati la suprafata solului, imunitatea la factori perturbatori este mai mica. Alegerea unui tip de clinometru depinde de conditiile locatiei respective. Desigur, pot exista ambele tipuri de senzori (observatia este valabila si pentru alte tipuri de senzori, de viteza sau de acceleratie). Un exemplu in acest sens, vis-à-vis de imunitatea la zgomote il prezinta senzorul sistemului de avertizare seismica, senzor amplasat la circa 100m. In acest fel, se poate elimina chiar si bangul sonic produs de un avion cu reactie.
Clinometrele long base cu fluid se pot imparti in 3 categorii:
• Clinometru al carui tub este umplut in totalitate cu fluid (filled tube tiltmeter).
• Clinometru al carui tub este umplut pe jumatate cu fluid (half-filled tube tiltmeter – Michelson, 1919).
• Clinometru cu integrare (tiltmetru Michelson intrerupt la jumatate de un ecran)
Fiind lungi (chiar si 200m!) la un astfel de tip de clinometru se pune si problema incovoierii.
O limitare a rezolutiei este determinata si de faptul ca daca lungimea tiltmetrului este mare comparativ cu lungimea de unda a semnalului, descrierea inclinatiei nu este completa si numai proprietatile medii ale campului de inclinatii se pot recupera. Altfel spus, o lungime prea mare nu conduce la obtinerea unor rezultate utilizabile practic.
Perioada de inclinatie a scoartei poate fi diferita in anumite limite functie de conditiile seismotectonice ale zonei (ore, zile). Acestei perioade ii corespunde o anumita lungime de unda (lung. de unda= perioada/viteza de inclinatie). Lungimea unui clinometru se determina deci in functie de acesti doi parametri.
Problemele aparute se complica si mai mult tinand cont de incovoierea (curbura) tubului unui clinometru long base: “regimurile” de functionare depind si de faptul daca curbura este simetrica sau asimetrica.
De ex., existenta in datele obtinute a unui semnal ce da o informatie despre curbura in cazul clinometrului Michelson poate fi recunoscut numai daca curbura este antisimetrica.
Chiar fara a intra in detalii se poate intui ca masurarea acestui precursor este destul de complicata.
Problemele generate de incovoiere pot fi eliminate prin utilizarea unui clinometru bazat pe interferenta luminii (interferometru), dar desigur, s-ar putea sa existe cazuri concrete cand eliminarea incovoierii nu este un dezavantaj!
In studiile de predictie, alaturi de clinometre se folosesc si strainmetrele. Acestea masoara deformatiile solului numai pe orizontala, in cazul clinometrelor existand si o componenta verticala a semnalului masurat/inregistrat.
Din aceiasi categorie a “prezicatorilor” instrumentali fac parte si extensometrele bazate pe acelasi principiu functional.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus