Despre proprietatea de clusterizare a activitatii seismice subcrustale vrancene

[GeoX1]

Topicul din vechiul forum continua aici.

La modul general vorbind, un cluster este o grupare de obiecte definita pe baza unuia sau a mai multor criterii de (cvasi)-similaritate. In cazul seismicitatii vrancene, studiile efectuate de specialistii romani (dintre care ii pot mentiona pe M.Radulian, O. Bazacliu, E.Popescu) au relevat tendinta de grupare a cutremurelor vrancene subcrustale (intermediare). De fapt, aceasta tendinta se reflecta, intr-o masura semnificativa, si in existenta mai multor tipuri de cutremure vrancene...a se vedea topicul Tipuri de cutremure vrancene
Proprietatea de grupare (clusterizare) a seismicitatii vrancene se manifesta la nivel spatial, dar si temporal. La nivel spatial, distingem mai multe clustere sau grupari de hipocentre/epicentre, distribuite pe directia Nord-Est catre Sud-Vest, nu neaparat linear. Ar fi clusterul mai putin adanc din capatul de nord-est al Vrancei, cu focare la 70-110 km adancime (sursa seismelor de tip , clusterul de cutremure foarte adanci din nordul Vrancei (sursa seismelor de tip A, cluster care in prezent nu mai pare a fi activ, din anumite motive ce tin de starea blocului litosferic in zona sa cea mai profunda din capatul nordic, 150-160 km adancime), clusterul central care include mai multe subclustere de-o parte si de alta a localitatii NEREJU, precum si clusterele de la sud-vest, catre Muntii Buzaului, unul care incepe la GURA TEGHII si unul catre NEHOIU-SIRIU, surse ale cutremurelor de tip C.
Vom continua discutia si zilele urmatoare, dar deocamdata atrag atentia asupra clusterului central de langa NEREJU, in special pe partea adanca de la 145-160 km adancime, unde incepand din 1960 s-au produs 6 cutremure cu magnitudini de 5,5 grade pe scara Richter. Emit urmatoarea ipoteza in legatura cu acest cluster central foarte adanc din Muntii Vrancei: candva, in viitor, in anumite conditii, acest cluster ar putea genera o rupere critica, o manifestare similara marelui cutremur din 1802. Dar nu acum, ci probabil peste mai multe decenii. Este un cluster care nu a dat cutremure semnificative in ultimii cel putin 200 de ani, totusi concentrarea de seisme cu MGR=5,5 in acest cluster adanc din Muntii Vrancei, la h=140-160 km, vezi topicul Despre maxime si minime in activitatea seismica vranceana si semnificatia acestora, arata ca poate fi in pregatire o sursa pentru un viitor cutremur foarte mare, comparabil cu cel de la 1802. Cand se vor intruni acele conditii critice pentru ruperea totala a zonei care defineste acest cluster (probabil peste mai multe decenii, ramane de vazut), atunci acesta va genera un cutremur de teapa celui din 1802. Mai este ceva care sustine acest lucru. Dupa anul 1950, clusterul adanc de la nord de Vrancioaia care a generat marile seisme din 1802 si 1940 pare a-si fi incetat activitatea seismica, dar...se pare ca "centrul" activitatii seismice foarte adanci (cca. 150 km) din Muntii Vrancei (sursa seismelor de tip A) pare a se fi mutat tocmai catre acest cluster central nerupt, cluster format din cutremure foarte adanci de pe langa NEREJU. Vom vedea in continuare cum se va mai comporta acest cluster, fiindca eu cred ca sursa viitoarelor cutremure de tip A s-a deplasat catre zona adanca de pe langa NEREJU. De ce ? Posibil pentru ca in 1940 s-a desprins ceva ca un lambou acolo jos, in capatul nordic al Vrancei, la peste 150 km adancime. Desprinderea a antrenat bucata undeva in jos, cred ca s-a desprins de restul corpului si a "plecat" in jos, sub actiune gravitationala. Blocul litosferic vrancean s-a mai "usurat" cu ocazia asta, dar...centrul seismelor foarte adanci din Muntii Vrancei a tranzitat catre clusterul central. Ca urmare a acestei tranzitii, incepand din 1960 au aparut seisme foarte adanci acolo, de magnitudini deocamdata de numai 5,5 grade. Aceste seisme, desi usoare, benigne ca efecte, sunt totusi relevante pentru ceea ce se intampla in clusterul adanc central. Personal, nu imi doresc sa fiu contemporan cu ruperea totala critica a zonei care defineste in adancime, in interiorul blocului litosferic, acest cluster central.

 

[GeoX1]

GeoX:
Va propun un nou subiect de discutie, foarte interesant, cred eu, in legatura cu seismicitatea subcrustala vranceana. Acesta se refera la proprietatea de clusterizare (grupare) a activitatii seismice subcrustale din Vrancea. Fiindca, intr-adevar, cutremurele subcrustale vrancene nu se produc chiar intamplator, ele evolueaza in cadrul si intre mai multe grupari numite clustere.
La modul general vorbind, un cluster este o grupare de obiecte definita pe baza unuia sau a mai multor criterii de (cvasi)-similaritate. In cazul seismicitatii vrancene, studiile efectuate de specialistii romani (dintre care ii pot mentiona pe M.Radulian, O. Bazacliu, E.Popescu) au relevat tendinta de grupare a cutremurelor vrancene subcrustale (intermediare). De fapt, aceasta tendinta se reflecta, intr-o masura semnificativa, si in existenta mai multor tipuri de cutremure vrancene...a se vedea topicul Tipuri de cutremure vrancene
Proprietatea de grupare (clusterizare) a seismicitatii vrancene se manifesta la nivel spatial, dar si temporal. La nivel spatial, distingem mai multe clustere sau grupari de hipocentre/epicentre, distribuite pe directia Nord-Est catre Sud-Vest, nu neaparat linear. Ar fi clusterul mai putin adanc din capatul de nord-est al Vrancei, cu focare la 70-110 km adancime (sursa seismelor de tip , clusterul de cutremure foarte adanci din nordul Vrancei (sursa seismelor de tip A, cluster care in prezent nu mai pare a fi activ, din anumite motive ce tin de starea blocului litosferic in zona sa cea mai profunda din capatul nordic, 150-160 km adancime), clusterul central care include mai multe subclustere de-o parte si de alta a localitatii NEREJU, precum si clusterele de la sud-vest, catre Muntii Buzaului, unul care incepe la GURA TEGHII si unul catre NEHOIU-SIRIU, surse ale cutremurelor de tip C.
Vom continua discutia si zilele urmatoare, dar deocamdata atrag atentia asupra clusterului central de langa NEREJU, in special pe partea adanca de la 145-160 km adancime, unde incepand din 1960 s-au produs 6 cutremure cu magnitudini de 5,5 grade pe scara Richter. Emit urmatoarea ipoteza in legatura cu acest cluster central foarte adanc din Muntii Vrancei: candva, in viitor, in anumite conditii, acest cluster ar putea genera o rupere critica, o manifestare similara marelui cutremur din 1802. Dar nu acum, ci probabil peste mai multe decenii. Este un cluster care nu a dat cutremure semnificative in ultimii cel putin 200 de ani, totusi concentrarea de seisme cu MGR=5,5 in acest cluster adanc din Muntii Vrancei, la h=140-160 km, vezi topicul Despre maxime si minime in activitatea seismica vranceana si semnificatia acestora, arata ca poate fi in pregatire o sursa pentru un viitor cutremur foarte mare, comparabil cu cel de la 1802. Cand se vor intruni acele conditii critice pentru ruperea totala a zonei care defineste acest cluster (probabil peste mai multe decenii, ramane de vazut), atunci acesta va genera un cutremur de teapa celui din 1802. Mai este ceva care sustine acest lucru. Dupa anul 1950, clusterul adanc de la nord de Vrancioaia care a generat marile seisme din 1802 si 1940 pare a-si fi incetat activitatea seismica, dar...se pare ca "centrul" activitatii seismice foarte adanci (cca. 150 km) din Muntii Vrancei (sursa seismelor de tip A) pare a se fi mutat tocmai catre acest cluster central nerupt, cluster format din cutremure foarte adanci de pe langa NEREJU. Vom vedea in continuare cum se va mai comporta acest cluster, fiindca eu cred ca sursa viitoarelor cutremure de tip A s-a deplasat catre zona adanca de pe langa NEREJU. De ce ? Posibil pentru ca in 1940 s-a desprins ceva ca un lambou acolo jos, in capatul nordic al Vrancei, la peste 150 km adancime. Desprinderea a antrenat bucata undeva in jos, cred ca s-a desprins de restul corpului si a "plecat" in jos, sub actiune gravitationala. Blocul litosferic vrancean s-a mai "usurat" cu ocazia asta, dar...centrul seismelor foarte adanci din Muntii Vrancei a tranzitat catre clusterul central. Ca urmare a acestei tranzitii, incepand din 1960 au aparut seisme foarte adanci acolo, de magnitudini deocamdata de numai 5,5 grade. Aceste seisme, desi usoare, benigne ca efecte, sunt totusi relevante pentru ceea ce se intampla in clusterul adanc central. Personal, nu imi doresc sa fiu contemporan cu ruperea totala critica a zonei care defineste in adancime, in interiorul blocului litosferic, acest cluster central.

takanonanu:

Aham deci exista ... "bisericute" in Vrancea. Niciodata nu mi-au placut "bisericutele".
Eu nu cred in aceasta clusterizare. Primul argument empiric care-mi vine in minte este segmentul foarte mic ( nordul vrancei - muntii buzaului) pe care aceste fenomene se manifesta, improbabil de a se segmenta in grupuri mai mici.
Scuzati-mi curajul, sunt sigur ca un neofit ca mine nu se poate lua la harta cu somitati ca Radulian, Bazacliu sau Popescu dar ... cineva trebuie sa fie Gica Contra, de dragul discutiei.

GeoX:

Clusterizarea este evidenta si din distributia epicentrelor, respectiv a hipocentrelor, si se manifesta foarte pregnant pe directia NE-SV. Variabilitatea inter-cluster urmareste evolutia pe directia NE-SV.

In legatura cu clusterul central adanc, trebuie remarcat seismul din 14 mai 2005 ! Un cutremur foarte interesant, din mai multe puncte de vedere.

cosglow:

poti, te rog, detalia?

"In legatura cu clusterul central adanc, trebuie remarcat seismul din 14 mai 2005 ! Un cutremur foarte interesant, din mai multe puncte de vedere."

multumesc


GeoX:

Cutremurul din 14 mai 2005 s-a produs tocmai pe acest cluster foarte adanc din Muntii Vrancei, la 148 km adancime, si a fost urmat, cateva ore mai tarziu, de o replica in acelasi loc. Am avut mare noroc de fapt, fiindca ambele seisme, atat cel din 27 octombrie 2004, cat si cel din 14 mai 2005, ar fi putut sa aiba magnitudini mai mari. S-a intamplat insa ca in 2003 s-a produs un cutremur major pe Dorsala Carlsberg, zona de divergenta in Oceanul Indian, pe 15 iulie, de magnitudine moment 7,6. Acest cutremur major a directionat tensiunile placii Indiene catre est, nu catre vest, si din acest motiv s-au produs seismele din Iran la Bam, 26 decembrie 2003, si in Pakistan-Kashmir la 8 octombrie 2005. De aceea, reactia din Vrancea de la 27 octombrie 2004 a fost mai slaba, cutremurul din clusterul nord-estic de la 90-110 km adancime ar fi putut avea o magnitudine de 6,4-6,5 grade. De asemenea, perturbatia majora din Oceanul Indian (2004-2005) nu a mai putut induce tensiuni mari si spre Vrancea, astfel incat seismul din clusterul adanc central produs la 14 mai 2005 s-a limitat la o magnitudine de 5,6 grade, altfel putea fi si el semnificativ mai puternic.
Oricum, cutremurul a avut epicentrul tocmai in acest cluster, focarul fiind la 148 km adancime. Seismul s-a simtit la Bucuresti cu intensitatea de V grade pe scara Mercalli, intensitatea maxima fiind de VI grade.
Ramane de observat, pe mai departe, evolutia seismica a clusterului central foarte adanc din Muntii Vrancei. Sper sa nu fiu contemporan cu ruperea majora din acest cluster.

cosglow:

"Sper sa nu fiu contemporan cu ruperea majora din acest cluster."

cred ca vom fi ... fiindca macar vreo 4 - 5 decenii mai prindem...


GeoX:

Depinde cum se comporta mai departe acest cluster. Deocamdata ramane relativ cuminte ...dar in timp lucrurile se pot deteriora. As mai spune ca in seismicitatea foarte adanca din Muntii Vrancei (tipul A de cutremure), tinde sa aiba un rol foarte mare dinamica intrinseca a blocului litosferic, in unele cazuri influenta dinspre estul Turciei se cumuleaza mai greu si are efecte mai putin evidente. Asta e iarasi un aspect interesant.

 

[GeoX1]

E cazul sa mai continuam discutia la acest topic, pornind si de la cutremurul de acum cateva zile.
Cutremurele subcrustale vrancene nu se produc chiar intamplator, cel putin din punct de vedere spatial si chiar temporal. Vorbind de o clusterizare/grupare a epicentrelor/focarelor, si distingem mai multe clustere, in functie de localizare. Aceasta clusterizare este evidenta mai ales pentru cutremurele foarte adanci, dar chiar si pentru seismele mai putin adanci se pot face anumite observatii. Incerc o anumita sinteza.

a) Cutremurele cu focare la adancimi in etajul superior, 70-110 km.

In general, aceste cutremure prezinta o tendinta accentuata de grupare in capatul nordic, nord-estic al blocului litosferic vrancean, pe la nord de NEREJU, la ANDREIASU DE JOS, VRANCIOAIA, PALTIN-NARUJA-BARSESTI. Mai spre centru ramane o mica grupare pe la NEREJU, dar pe masura ce se merge spre sud, sud-vest, cutremurele din acest etaj de adancime devin foarte difuze, foarte imprastiate, de asemenea magnitudinile lor sunt mai mici. Din acest punct de vedere, cutremurul din 10 septembrie 2014, de magnitudine 4,8 si focar la 105-106 km adancine, face parte din categoria seismelor mai difuze, avand epicentrul intre GURA TEGHII si PIETRELE INSIRATE, in Muntii Buzaului. A fost totusi ceva mai mare decat era de asteptat pentru zona aia, in raport cu etajul de adancime. Sa vedem ce va mai fi dupa el.

b)Cutremure cu focare in etaj mijlociu, 115-140 km

Aici am avea: epicentrele de pe centru-est de la VINTILEASCA, seismele de langa NEREJU si cutremurele din Muntii Buzaului, in special cele din grupul GURA TEGHII-LOPATARI (judetul Buzau), dar si ceva evenimente in clusterul de la PIETRELE INSIRATE. Cele mai importante cutremure din clusterul GURA TEGHII-LOPATARI, in ultimii 110 de ani, au fost cele din 1908 si 1986. Cutremure la aceasta adancime mai apar, cu o frecventa ceva mai mica de obicei, si mai la sud-vest, in clusterul NEHOIU-SIRIU. La nord de VRANCIOAIA cutremurele mai adanci de 120 km sunt mult mai putine.

c) Cutremure cu focare in etajul profund, 140-170 km

Aici avem cutremurele din clusterele de SV, mai ales la NEHOIU-SIRIU, dar si pe la GURA TEGHII si la PIETRELE INSIRATE. In clusterul SIRIU-NEHOIU sunt de mentionat cutremurele moderate din 8 noiembrie 1940 si 28 aprilie 1999. Cel mai adanc cutremur vrancean cunoscut a avut loc la 16 mai 1982 in zona SIRIU, la adancimea de 218 km, magnitudinea fiind de 4,5 grade. Pe la PIETRELE INSIRATE am avut, mai recent, un cutremur moderat la 14 mai 2005, cu focar la 148 km adancime. De notat si linia de cutremure foarte adanci din vestul Muntilor Vrancei, care include si o parte din judetul Covasna; cutremurul de magnitudine 4,6 din 24 august 2014 s-a produs la adancimea de 148 km in zona ZAGON, judetul Covasna, mai la nord-vest de PIETRELE INSIRATE. Linia se prelungeste totusi catre nord, pana la nord-vest de NEREJU.


Cutremurele foarte adanci apar, mai ales, in clusterele SIRIU-NEHOIU, PIETRELE INSIRATE, ZAGON (Covasna), dar si la GURA TEGHII. Cutremurele mai putin adanci sunt mai difuze de la centru spre sud-vest, dar mai concentrate la nord-est. Intre clusterele de cutremure foarte adanci se mai strecoara, uneori, seisme mai putin adanci, asa cum a fost cazul cutremurului de acum cateva zile care, repet, a fost ceva mai mare decat era obisnuit pentru zona aia. Inca o chestie: se mai intampla, destul de rar, sa apara evenimente mai putin adanci in zone din extremitatea vestica, asa cum s-a intamplat la 20 august 1973. Oricum, faptul ca adancimea creste mai mult spre vest este destul de evident, iar clusterele de cutremure adanci sunt destul de clare pe jumatatea vestica a ariei vrancene, fie ca vorbim de NEHOIU-SIRIU, GURA TEGHII, PIETRELE INSIRATE, ZAGON-COVASNA...
La nord de VRANCIOAIA cutremurele adanci au cam disparut dupa 1940. E discutabil de ce, cert e ca dupa 1940-1950 zona aia a devenit cam inactiva seismic.