• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Falia Fierbinţi - Intramoesica

USGSistul

New member
Înscris
28 Apr 2009
Mesaje
983
Scor reacție
0
To GeoX and Friends

Am gasit doua documente care se refera la falia Intramoesica, falie care trece foarte aproape de Bucuresti. Acum 1 sau 2 ani a fost un eveniment seismic similar cu cel de sambata ca Intensitate generat insa de falia aceasta. Este o falie cam uitata sau evitata in discutii. Canva, am auzit o discutie intre ing structuristi care afirmau ca la cutremurul din 1940 ar fi \"lucrat\" si falia aceasta. Eu nu sustin asta, nu am cum, dar poate vom dezvolta un subiect interesant pe aceasta tema. In ori ce caz, este o falie activa, si totusi considearata periculoasa.
 
Scoala initiala de stiinta seismelor era bazata pe geologi si geografi.
Ei au identificat pe unde au putut falii mai mari sau mai mici.
Know-howul preluat din tarile cu seisme crustale ii invatase ca acolo unde se rupe dedesubt ceva, deasupra este efectul maxim, asupra mediului sau asupra cladirilor. Dar la campie era altfel, nu se vedeau falii, mai nimic, precum la altii, desi avarii erau.
Vrancea ii punea in dificultate, deoarece de la un moment dat se observase ca este o cauza pe undeva pe acolo, la curbura, dar efectele erau in multe alte locuri. Pe baza unor cutremure mici se trasasera asa-numitele linii de sensibilitate seismica, sau culminatii, locuri in care se observau efecte mai puternice, dar nu ruperi de teren. La un moment dat au ajuns sa declare chiar ca Vrancea are o vasta regiune hipocentrala, care coincide cumva cu cea cu efecte puternice asupra oamenilor, reliefului si constructiilor, cam tot sud-estul tarii, desi toti tare isi mai doreau si niste falii, pe care le trasau mental dinspre Focsani spre Galati si Marea Neagra. Noi de ce sa nu fi avut ?
De abia in 1940 Prof. Demetrescu a declarat acest focar din regiunea Putna ca fiind profund si determinat instrumental in coordonate geografice adevarata zona epicentrala in depresiunea Vrancei si a declarat ca acolo au fost si acolo vor fi intotdeauna epicentrele cutremurelor Vrancene.
Asta i-a enervat pe toti, deoarece omul era matematician si astronom si nu facea geologie de teren etc.
S-au chinuit sa il combata chiar in 1940...1941, academic desigur, iar eu cred ca pana in 1977 se mentineau teoriile vechi. Desigur ca intre timp au preluat harta lui de izoseiste din 1940 si au pus-o ca harta de zonare pentru proiectarea antiseismica, dar au tot taiat cate un grad pe ici pe colo, pana in 1977.
Cartea Prof. Atanasiu din 1961, scrisa in 1949, desigur ca definea cutremurele moldavice, dar chiar si el era inca nedumerit cu privire la radiatia diferita a miscarii si diferentele in efectele la suprafata. Cutremurele moldavice mari erau cele de Vrancea care se simteau la mari distante desi oscilatiile puternice (inclusiv cu avarii) ramaneau inscrise in teritoriul nostru istoric.
Inregistrarea unica de la INCERC de la 4 martie 1977 a clarificat nivelul mult mai ridicat al acceleratiilor (de cateva ori mai mari fata de ce ne dadeau seismologii epocii) si faptul ca datorita compozitiei spectrale si stratelor aluvionare neogene adanci, mai ales cele din sud-est , se produc efecte diferite, iar la distante mari de Vrancea efectele sunt relativ mai reduse asupra cladirilor joase si rigide si mai puternice asupra celor inalte si zvelte. De atunci, specialistii in inginerie seismica din Romania nu se mai lasa pe mana seismologilor in culegerea de date la miscari puternice, avem reteaua noastra de strong-motion, deoarece nu ne putem juca cu rezistenta cladirilor. Seismologii studiaza linistiti seismicitatea de fond, dar nu raspund de cladiri. Pot scrie orice si pot face orice harti, este stiinta si raspund doar de stiinta, care se poate modifica zilnic in privinta ideilor. Daca pot sa inregistreze si cutremurele mari, in parametrii ingineresti, OK, sa fie cat mai multe, in cat mai multe locuri. Desi pe ei ii farmeca mai multa alte chestii, din stiinta lor. Daca vor sa faca harti pentru noi, dupa experienta precedenta cu zonarea si microzonarea, verificam pana la ultima virgula daca asa ceva este ce scrie pe coperta dansilor si de unde au datele. Fiecare are un limbaj si abordari diverse, pot fi si termeni comuni, dar fizica este ceva si ingineria altceva.
Noi, ca ingineri romani nu ne putem permite insa sa pierdem, la o adica, inregistrari ale marilor cutremure care sunt doar de 3 ori pe secol si dau singurele date de calibrare reala pentru coduri si in harti de zonare sau microzonare. Deci desi nu ne vedeti mereu la cutremure mici, retelele noastre stau in asteptare si inregistreaza parametrii cu care dezbat modificarile de coduri din timp in timp. Daca unii sau altii nu vom mai avea bani sa intretinem aparatele din tara, putem rata cutremurul care va fi nu prea departat in timp, ca asa e Vrancea...Ar fi pacat, deoarece aceste date nu ni le poate da nici UE nici USA, trebuie sa le captam aici.
 
:(:)clapping::green: esti tare sever! respectele mele pt cum pui problema
 
Multumesc si eu, sever .
Foarte frumos raspuns. Practic ai spus ... totul!
[attachment=3036:200906/post_1636_1245664543_e5cceb6953911cf376797e783595a955.attach][attachment=3038:200906/post_1636_1245664684_9de87023a0d8beeb0eef11c16b366635.attach][attachment=3036:200906/post_1636_1245664543_e5cceb6953911cf376797e783595a955.attach]
 
Un document posibil interesant care se refera la tectonica si constructiile hidroenergetice de la noi.
 
Si inca un document de analizat:
Evoluţia unor parametri ai activităţii seismice, în relaţie cu producerea cutremurelor puternice din regiunea Vrancea.
 
Falia IntraMoesica ar avea urmatorul \"traseu\": porneste din zona Podisului Anatolian, traverseaza bazinul sud-vestic al Marii Negre, intra in Bulgaria prin zona capului Shabla-Kaliacra, intra in Romania pe la Silistra, urmareste directia Calarasi-Ploiesti, de unde s-ar ramifica in doua: o parte spre zona Curburii, cealalta spre Carpatii Meridionali (zona Fagaras-Campulung).
Trei regiuni epicentrale prezinta activitate seismica in corelatie cu aceasta falie importanta: z
1. zona litoralului Marii Negre de la sud de Mangalia si la est de linia Shabla-Kavarna-Balcik: zona generatoare de seisme crustale (h=5-35 km), in general slabe sau moderate, dar care, la intervale de ordinul mai multor sute de ani, este capabila sa produca seisme distrugatoare (M=7-7,5);
2. Estul Munteniei-arealul PLOIESTI-URZICENI-POGOANELE-SLOBOZIA SI LEHLIU (Valea Ialomitei pana la zona subcarpatica din nord-estul Munteniei) :zona generatoare de cutremure frecvente, de mica magnitudine (1-3) in fiecare an, la adancimi de ordinul 5-60 km. Din cand in cand, s-au observat si seisme de magnitudini medii (5-5,4);
3. zona Fagaras-Campulung: zona in care se produc cutremure crustale (h=5-40 km) semnificative (cel putin o data pe secol atingand magnitudini de ordinul 6,5).

Desi in lungul faliei IntraMoesice se produc, anual, numeroase cutremure crustale, de magnitudini mici (M=1-3), se pare totusi ca exista si perioade de intensificare a activitatii seismice, care alterneaza cu perioade mai calme din punct de vedere al nivelului seismicitatii, in toate cele 3 zone epicentrale influentate de aceasta falie.
O astfel de perioada activa a fost consemnata in secolul trecut in intervalul 1950-1970. In cei 20 de ani s-au produs 5 seisme cu magnitudinea Mw > 4,5 in lungul acestei falii, rezultand o medie de un seism la 4 ani ! Cele 5 cutremure au fost urmatoarele:

30.06.1956 01:50 UTC Shabla-Kavarna 25 km Mw=5,5
04.01.1960 12:51 UTC Urziceni-Pogoanele 40 km Mw=5,4
10.06.1966 09:12 UTC Campulung Muscel 32 km Mw=4,6
27.02.1967 21:00 UTC Urziceni-Ploiesti 42 km Mw=5,0
12.04.1969 20:38 UTC Campunlung Muscel 8 km Mw=5,2

Observam ca in aceasta perioada de intensificare a activitatii seismice pe FALIA INTRAMOESICA, s-au produs cutremure in toate cele 3 zone epicentrale traversate de aceasta falie: litoralul Marii Negre, Campia Romana (Estul Munteniei) si Fagaras-Campulung.

Comportamentul acestei falii crustale ramane unul foarte interesant.
 
Legat de activitatea seismica asociata cu falia IntraMoesica, as mai face niste observatii. Desi in fiecare an se inregistreaza seisme slabe in lungul acestei falii (M=1-3), se pare ca exista perioade cu activitate mai ridicata alternand cu perioade cu activitate seismica mai slaba generata de aceasta falie.
Astfel, perioadele 1900-1920 si 1950-1970 par a fi fost caracterizate printr-o activitate mai ridicata a faliei IntraMoesice. In perioada 1900-1920 s-au produs cutremurele Shabla 1901 (cu replici pana la 1905), 1915 si 1920, respectiv Fagaras 1916. In perioada 1950-1970 s-au produs, de asemenea, cutremurul de la Shabla din 1956, cele din Campia Romana din 1960 si 1967, respectiv Fagaras in 1966 si 1969.

Aceste elemente, coroborate cu seismul Shabla din 5 august 2009 (si cu cresterea numarului de seisme locale fagarasene mici din 2009) faptul ca in 2009 ar incepe o noua perioada de crestere a activitatii seismice a faliei IntraMoesice, perioada care ar urma sa se intinda pana in jurul anului 2030. Ar fi de asteptat ca aceasta perioada sa includa un cutremur vrancean puternic, de magnitudine M > 6,7 (inainte de anul 2024), precum si un seism fagarasean. In ceea ce priveste seismul fagarasean, daca se va produce inainte de cel din Vrancea, nu va fi atat de puternic (M ~ 5,5); daca seismul fagarasean se va produce dupa cel din Vrancea, atunci va fi mai puternic (M > 5,9-6,0).
 
Back
Sus