Falii importante in Romania

[GeoX]

Incepem cu falia Intra-Moesica, in contextul cutremurului de azi-noapte:



https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0264817216302070

Este interesant ca pe segmentul median din Estul Munteniei nu se produc, de obicei, cutremure importante. Cel mai puternic cutremur s-a produs la 4 ianuarie 1960 si a avut magnitudinea ML 5,4, cu o adancime focala de 41 km. In schimb, problemele apar mai ales la capete, spre Campulung si in zona Shabla-Marea Neagra. Se prespune ca din cauza cutremurelor mari din Vrancea, segmentul median al IM se tot descarca periodic si nu apuca sa se acumuleze tensiuni foarte mari in intervale de timp la scara vietii noastre. Ce se poate intampla la cateva mii de ani, sigur e o alta poveste. In figura se vede si falia Peceneaga-Camena, a carei terminatie vranceana a generat cutremurul de 5,7 grade de la 22 noiembrie 2014, cu focar, atentie, tot la 41 km adancime ca si in cazul celui din 1960.

 

[GeoX]

Faliile aflate la originea cutremurelor din zona Galati:



https://link.springer.com/article/10...328-016-0161-9

An unusual seismic swarm started on September 23, 2013, close to Galati city, in Izvoarele region (Romania), and lasted until November 12, 2013. 406 earthquakes were recorded during several phases of seismic activity. The strongest events?a magnitude 3.9 earthquake, occurred on September 29, and two ML 3.8 shocks, occurred on October 3 and 4, respectively, were accompanied by specific seismicity bursts. The seismogenic region of the swarm is situated between two main crustal faults, which builds up the primary fault system, oriented SE?NW: New Trotus Fault (at the limit between North Dobrogea and Scythian Platform) to the North and east, and Peceneaga Camena fault (which separates North Dobrogea block from the Moesian Platform) to the South. The epicentral zone belongs to a complex tectonic area, in which a secondary fault system?lying NE?SW, perpendicular to the primary system?is also present. The focal mechanisms show normal faulting, with an important strike-slip component, one of the nodal planes being oriented roughly in a NE?SW direction. The objective of this study is to investigate the seismic swarm recorded in a new seismic area of Romania, near the town Galati in Izvoarele region. We show detailed hypocentral location, focal mechanisms and the correlation between seismicity and tectonic structures.

 

[GeoX]

http://users.clas.ufl.edu/rrusso/carpathians_1.html

Falia care a generat secventa seismica din 1993 din zona Sinaia.



In mai-iunie 1993 s-a produs o secventa de cutremure crustale in zona Busteni-Sinaia, pe o falie paralela cu IM. Soc principal cu ML 5,1, mai multe pre-socuri si sute de replici.
Falia Sinaia pare a deriva din Intra-Moesica! O ramura o ia spre Sinaia, cealalta ramura o ia spre Campulung Muscel!

 

[GeoX]

Falia IM este totusi o falie importanta, cu rol destul de activ in tectonica tarii, in seismicitatea din centru si est, dinspre Dobrogea-Marea Neagra spre Muntenia si pana in Carpatii Meridionali, Sinaia si Campulung Muscel.



https://www.researchgate.net/publication/324588004_CRUSTAL_SEISMICITY_AND_ACTIVE_FAULT_SYST EM_IN_THE_SE_OF_ROMANIA/figures?lo=1

 

[GeoX]

https://www.researchgate.net/publica...chanism_and_Co rrelation_with_the_Most_Active_Seismic_Zones_in_So uth-Eastern_Part_of_Romania/figures?lo=1

 

[GeoX]

Principalele falii cu orientare dinspre Sud-Est (Dobrogea-Marea Neagra) catre Nord-Vest (Curbura Carpatilor si Fagaras-Campulung):



Sursa: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0040195105003550

 

[GeoX]

Corelarea activitatii seismice crustale din Vrancea si sudul Moldovei cu fracturile crustale locale si regionale:



Sursa: Subduction in the Remnant Carpathian Flysch Basin

Se observa astfel ca seismele din zona Adjud, sunt legate clar de intersectia faliei Trotusului cu prelungirea spre nord a faliei Peceneaga-Camena.
Falia Siretului este la originea unora dintre cutremurele produse la marginea estica a Carpatilor Orientali (seisme relativ slabe insa, cu magnitudini care nu depasesc 3,9-4 grade).
In schimb, cutremurele de pe flancul vestic al Carpatilor Orientali sunt legate de asa-numita Linie Pericarpatica.

 

[GeoX]

O sa discutam aici mai in detaliu despre faliile mai importante din Romania, de exemplu falia Intra-Moesica (IM), falia Sf.Gheorghe, falia Peceneaga-Camena (PC), falia Capidava-Ovidiu (CO), falia Lovistei, falia Carpatilor Orientali etc.. Pana atunci, avem aici o harta interesanta cu dinamica scoartei terestre in Romania:



http://www.constructii-neamt.ro/wp-content/uploads/2014/03/zone-seismice-romania.jpg

De notat comportamentul seismic diferentiat al segmentelor dobrogene ale faliilor PC si CO, fata de cel al segmentelor vrancene, deci ale extensiilor vrancene ale celor doua falii.
Extensia vranceana a faliei Peceneaga-Camena prezinta o intensificare semnificativa a activitatii seismice in zona MARASESTI-PANCIU, ca rezultat al proceselor geodinamice adanci din Vrancea. Rezultatul: producerea seismelor crustale cu magnitudini de 5,5-5,7 grade din 10 iunie 1734, 1 martie 1894 si 22 noiembrie 2014. Pentru comparatie, segmentele dobrogene ale faliei PC nu genereaza seisme locale cu magnitudini mai mari de 4,0-4,5 grade. Deci o diferenta semnificativa in seismicitatea generata de faliile respective.
De asemenea, extensia vranceana a faliei Capidava-Ovidiu genereaza o parte dintre cutremurele de la RAMNICU SARAT, cu magnitudini maxime de 5,2-5,6 grade, in timp ce segmentele dobrogene ale faliei CO genereaza cutremure in general foarte slabe, adica microseisme si cutremure cu magnitudini de pana la 3,5-4,0 grade, destul de rare totusi.

Cred ca este clar ca procesele geodinamice ADANCI din zona Vrancea stimuleaza semnificativ activitatea seismica asociata extensiilor vrancene ale faliilor PC si CO, in timp ce segmentele dobrogene ale acelorasi falii au activitate seismica mult mai redusa.

Inca o dovada ca de fapt cauzele cutremurelor subcrustale din Vrancea influenteaza si cauzele cutremurelor crustale, nu invers.

 

[GeoX]

In schimb, falia Intra-Moesica merge spre Carpatii Meridonali, in zona Fagaras-Campulung. Acolo pare a exista un "joc" al mai multor falii: terminatia faliei IM, falia Lovistei, falia Cozia, falia Oltului, falia Sud-Transilvana. Totusi, aceste tensiuni sunt si ele stimulate foarte bine de cutremurele vrancene din Muntii Buzaului.

 

[GeoX]

Subliniez din nou acest fapt foarte important si interesant:

-segmentele central-dobrogene ale faliilor PC si CO au activitate seismica slaba, cu frecventa scazuta a cutremurelor perceptibile. Cutremurele comparabile cu cel din noaptea de 23-24 aprilie 2016 (ML=3,3) sunt destul de rare, iar cele cu magnitudini de maxim 4-4,5 grade sunt oricum mult mai rare pe sectoarele central-dobrogene;
-extensia vranceana de la RAMNICU SARAT a faliei CO este responsabila pentru o buna parte dintre cutremurele crustale din sub-zona RAMNICU SARAT, cu magnitudini maxime de 5,2-5,4 grade. Cutremurele mici sunt, de asemenea, mult mai frecvente pe aceasta extensie comparativ cu cele de pe segmentul central-dobrogean;
-extensia vranceana de la MARASESTI-PANCIU a faliei PC este responsabila pentru cutremurele de la MARASESTI, cu magnitudini maxime de 5,6-5,8 grade. Cutremurele mici de pe segmentul MARASESTI sunt oricum mult mai frecvente fata de cele de pe segmentul central-dobrogeaan al faliei PC.

Deci faptul evident este ca extensiile vrancene ale faliilor PC si CO sunt mult mai active seismic fata de segmentele central-dobrogene. Asta ne arata ca PROCESELE GEODINAMICE ADANCI DIN VRANCEA INFLUENTEAZA SEISMICITATEA CRUSTALA.

 

[GeoX]

Faptul ca faliile Peceneaga-Camena si Capidava-Ovidiu au activitati seismice foarte slabe pe segmentele lor central-dobrogene (desi sunt mult mai active extensiile lor vrancene) nu inseamna ca nu sunt falii importante. E vorba totusi de fracturi cu rol semnificativ in dinamica geotectonica a Dobrogei, cu functii relevante pe termen lung in evolutia tectonicii Dobrogei. Doar ca tensiunile se amplifica semnificativ numai pe segmentele vrancene ale celor doua falii, si asta demonstreaza, in mod evident, faptul ca procesele interne din blocul litosferic paleo-subdus si in curs de desprindere sunt cele care influenteaza si dinamica fenomenelor din crusta terestra. E aberant sa crezi ca un cutremur crustal poate provoca un seism subcrustal. Sa nu uitam totusi si la ce temperaturi se produc fenomenele subcrustale.
O sa mai discutam aici despre aceste falii, dar si despre Intra-Moesica, despre falia Lovistei si alte falii importante de la noi (prin importante intelegand mai ales contextul tectonic local si regional, nu neaparat amploarea seismicitatii).

 

[GeoX]

Mai e de notat cvasi-paralelismul faliilor PC si CO.
Aici vedeti faliile paralele dobrogene si legatura lor cu Dorsala Andrusov din Marea Neagra:



http://ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S1040618208003558-gr1.jpg

 

[GeoX]

Falia Sinaia:

http://www.mantleplumes.org/Carpathians.html



Orientarea este cea tipica, SE-NV, la fel ca in cazul faliilor Peceneaga-Camena si Capidava-Ovidiu. Falia Sinaia a dat cutremurele din zona BUSTENI-SINAIA din mai-iunie 1993.

 

[GeoX]

Legat de activitatea seismica a faliilor cu orientate SE-NV din partea de Sud-Est a tarii se mai pot face alte cateva observatii:

1) falia Sfantu Gheorghe a fost activa in 2004, prin cutremurul cu magnitudinea ML 5,1 produs la 3 octombrie 2004 in zona TULCEA-BESTEPE, cu foarte putin timp inaintea cutremurului vrancean din 27 octombrie 2004 (MGR 6,0);
2) falia Intra-Moesica a fost activa in 2009, prin cutremurul produs pe segmentul SHABLA, in Marea Neagra, la 5 august 2009 (ML 5,5), dupa cutremurul vrancean moderat din 25 aprilie 2009 (ML 5,7). Un alt cutremur moderat, cu magnitudinea ML 4,9 grade, s-a produs tot la Est de SHABLA pe 3 decembrie 2012, la 2 zile dupa cutremurul vrancean de magnitudine 4,8 produs in zona ANDREIASU DE JOS pe 1 decembrie 2012;
3) falia Peceneaga-Camena a fost activa in 2014 prin extensia sa vranceana care a produs cutremurul moderat de la 22 noiembrie 2014, cu epicentrul in zona MARASESTI-PANCIU (ML 5,7). Acesta a avut loc dupa seismul vrancean moderat cu magnitudinea 5,6 produs la 6 octombrie 2013, care a fost precedat de secventa seismica din zona Galati, pe falia perpendiculara pe Sf.G. si PC;
4) Ce se intampla cu falia Capidava-Ovidiu si, mai ales, cu extensia sa vranceana din zona RAMNICU SARAT ? Sigur, e greu de spus. Ma refer la seisme cu magnitudini ML > 4,5, fiindca la RM. SARAT a mai fost un cutremur cu magnitudinea ML 4,3 in decembrie 2009, destul de slab totusi. Pe de alta parte, extensia vranceana a faliei CO, asociata cu unele falii tangente la Curbura, a generat secventele de cutremure de la RAMNICU SARAT din 21 februarie 1983 (ML 4,7 soc principal), 27 aprilie 1986 (ML 5,1 soc principal) si 1 septembrie 1991 (ML 4,8 soc principal). Deci se pare ca extensia vranceana a faliei Capidava-Ovidiu a miscat repetat inaintea cutremurului din 1986 si dupa cutremurul din 1990. Asta ar explica de ce nu prea misca acum falia Capidava-Ovidiu (extensia vranceana).

 

[GeoX]

https://www.researchgate.net/figure...ault-with-Uncertain-Location-4_fig5_322525644

 

[GeoX]

Pornind de la harta de mai sus, am evidentiat faliile care par a fi responsabile de cutremurele fagarasene mai puternice:



Ar fi asa:

-terminatia nord-vestica a faliei Intra-Moesica, care ar ajunge la Nord de Campulung Muscel;
-falia Lovistei, care e dispusa de la Vest de Valea Oltului (pe la Obarsia Lotrului) spre Est, prin zona Brezoi-Caineni-Depresiunea Lovistei-Cumpana/Piscu Negru (coada lacului Vidraru) si mai departe la Est pana la jonctiunea cu IM la Nord de Campulung Muscel;
-falia Sud-Transilvana;
-falia Bihor-Olt.

 

[GeoX]

Avem aici un studiu interesant despre faliile din Fagaras-Campulung, cu accentul pe rolul Intra-Moesicei:

http://biozoojournals.ro/oscsn/cont/...-01_Stelea.pdf

Este mentionata falia Scara, diferita de falia Lovistei, si care trece prin zona lacului Vidraru, in prelungirea faliei Intra-Moesice:



Deci in zona seismica Fagaras-Campulung avem de fapt un mozaic de falii: prelungirea Intra-Moesicei cu falia Scara care trece pe langa barajul Vidraru, falia Cozia-Lovistei, falia Sud-Transilvana. Aceste falii se misca sub influenta Vrancei, si de asta FC este a doua zona seismica a tarii, foarte bine corelata cu Vrancea.

 

[GeoX]

Un studiu interesant despre falia Intra-Moesica:

http://www.geodin.ro/SCG/studii2006/Art01.pdf

 

[GeoX]

Faliile dobrogene si pre-dobrogene importante: Peceneaga-Camena, Capidava-Ovidiu si Intra-Moesica:



https://www.researchgate.net/figure/...fig1_228490180

Nu apare aici falia Sf.Gheorghe din Dobrogea de Nord, aflata la originea cutremurelor dIn zona Tulcea. Oricum, extensiile spre Marea Neagra ale acestor falii par a fi originea seismeior din ultimele zile. Cutremurul de ieri ar fi putut fi generat de o falie corelata cu extensia pontica a faliei Capidava-Ovidiu.

 

[GeoX]

Cutremurul din 4 decembrie 2019 (ML 4,2) pare a fi avut originea legata de un sistem de falii: prelungirile pontice ale faliilor Capidava-Ovidiu, Palazu (care par a se uni intr-o singura fractura principala undeva la Est de CONSTANTA) si falia Lacul Rosu din Marea Neagra, cu orientare N-S, deci perpendiculara pe CO.



https://www.researchgate.net/publica...g/figures?lo=1