Faliile crustale din Romania

[GeoX1]

Aici vom discuta despre faliile crustale din Romania si corelatiile acestora cu dinamica subplacilor tectonice, respectiv cu seismicitatea Romaniei.
Pentru inceput, in contextul cutremurului de magnitudine 3,9-4,2 produs azi-noapte in Vrancea-Sudul Moldovei, zona ADJUD-SASCUT, sa vedem configuratia tectonica regionala.

Sursa:Crustal properties from S-wave and gravity data along a seismic refraction profile in Romania; V. Raileanu, A. Bala, F. Hauser, C. Prodehl,
W. Fielitz

Cutremurul de azi s-a produs, in mod evident, la intersectia faliei Trotusului cu prelungirea spre nord a faliei dobrogene Peceneaga-Camena. Falia paralela cu falia Trotusului, la nord de aceasta, se numeste falia Bistritei; ea trece pe langa Bacau si a generat si ea cutremure, de magnitudini relativ mici insa.

 

[GeoX1]

Corelarea activitatii seismice crustale din Vrancea si sudul Moldovei cu fracturile crustale locale si regionale:

Sursa: Subduction in the Remnant Carpathian Flysch Basin

Se observa astfel ca seismele din zona Adjud, asa cum a fost cel produs sambata dimineata (mb=4,2), sunt legate clar de intersectia faliei Trotusului cu prelungirea spre nord a faliei Peceneaga-Camena.
Falia Siretului este la originea unora dintre cutremurele produse la marginea estica a Carpatilor Orientali (seisme relativ slabe insa, cu magnitudini care nu depasesc 3,9-4 grade).
In schimb, cutremurele de pe flancul vestic al Carpatilor Orientali sunt legate de asa-numita Linie Pericarpatica.

 

[GeoX1]

Falia dobrogeana Peceanaga-Camena a fost destul de activa in ultimii ani. Nu vorbesc numai de cutremurul vrancean crustal din 22 noiembrie 2014, care s-a produs de fapt pe o extensie Nord-Vestica a faliei PC. Acum vreun an sau doi a mai fost un cutremur crustal cu magnitudinea 3 langa Peceneaga. Cutremurul de azi-noapte s-a produs, se pare, pe un segment central-dobrogean al acestei falii.

 

[GeoX1]

O sa discutam aici mai in detaliu despre faliile mai importante din Romania, de exemplu falia Intra-Moesica (IM), falia Sf.Gheorghe, falia Peceneaga-Camena (PC), falia Capidava-Ovidiu (CO), falia Lovistei, falia Carpatilor Orientali etc.. Pana atunci, avem aici o harta interesanta cu dinamica scoartei terestre in Romania:

http://www.constructii-neamt.ro/wp-content/uploads/2014/03/zone-seismice-romania.jpg

De notat comportamentul seismic diferentiat al segmentelor dobrogene ale faliilor PC si CO, fata de cel al segmentelor vrancene, deci ale extensiilor vrancene ale celor doua falii.
Extensia vranceana a faliei Peceneaga-Camena prezinta o intensificare semnificativa a activitatii seismice in zona MARASESTI-PANCIU, ca rezultat al proceselor geodinamice adanci din Vrancea. Rezultatul: producerea seismelor crustale cu magnitudini de 5,5-5,7 grade din 10 iunie 1734, 1 martie 1894 si 22 noiembrie 2014. Pentru comparatie, segmentele dobrogene ale faliei PC nu genereaza seisme locale cu magnitudini mai mari de 4,0-4,5 grade. Deci o diferenta semnificativa in seismicitatea generata de faliile respective.
De asemenea, extensia vranceana a faliei Capidava-Ovidiu genereaza o parte dintre cutremurele de la RAMNICU SARAT, cu magnitudini maxime de 5,2-5,6 grade, in timp ce segmentele dobrogene ale faliei CO genereaza cutremure in general foarte slabe, adica microseisme si cutremure cu magnitudini de pana la 3,5-4,0 grade, destul de rare totusi.

Cred ca este clar ca procesele geodinamice ADANCI din zona Vrancea stimuleaza semnificativ activitatea seismica asociata extensiilor vrancene ale faliilor PC si CO, in timp ce segmentele dobrogene ale acelorasi falii au activitate seismica mult mai redusa.

Inca o dovada ca de fapt cauzele cutremurelor subcrustale din Vrancea influenteaza si cauzele cutremurelor crustale, nu invers !!! E o prostie sa sustii ca seismele crustale provoaca seisme adanci.

 

[GeoX1]

In schimb, falia Intra-Moesica merge spre Carpatii Meridonali, in zona Fagaras-Campulung. Acolo pare a exista un "joc" al mai multor falii: terminatia faliei IM, falia Lovistei, falia Cozia, falia Oltului, falia Sud-Transilvana. Totusi, aceste tensiuni sunt si ele stimulate foarte bine de cutremurele vrancene din Muntii Buzaului.

 

[GeoX1]

Subliniez din nou acest fapt foarte important si interesant:

-segmentele central-dobrogene ale faliilor PC si CO au activitate seismica slaba, cu frecventa scazuta a cutremurelor perceptibile. Cutremurele comparabile cu cel din noaptea de 23-24 aprilie 2016 (ML=3,3) sunt destul de rare, iar cele cu magnitudini de maxim 4-4,5 grade sunt oricum mult mai rare pe sectoarele central-dobrogene;
-extensia vranceana de la RAMNICU SARAT a faliei CO este responsabila pentru o buna parte dintre cutremurele crustale din sub-zona RAMNICU SARAT, cu magnitudini maxime de 5,2-5,4 grade. Cutremurele mici sunt, de asemenea, mult mai frecvente pe aceasta extensie comparativ cu cele de pe segmentul central-dobrogean;
-extensia vranceana de la MARASESTI-PANCIU a faliei PC este responsabila pentru cutremurele de la MARASESTI, cu magnitudini maxime de 5,6-5,8 grade. Cutremurele mici de pe segmentul MARASESTI sunt oricum mult mai frecvente fata de cele de pe segmentul central-dobrogeaan al faliei PC.

Deci faptul evident este ca extensiile vrancene ale faliilor PC si CO sunt mult mai active seismic fata de segmentele central-dobrogene. Asta ne arata ca PROCESELE GEODINAMICE ADANCI DIN VRANCEA INFLUENTEAZA SEISMICITATEA CRUSTALA, nu invers!!!!!

 

[GeoX1]

Faptul ca faliile Peceneaga-Camena si Capidava-Ovidiu au activitati seismice foarte slabe pe segmentele lor central-dobrogene (desi sunt mult mai active extensiile lor vrancene) nu inseamna ca nu sunt falii importante. E vorba totusi de fracturi cu rol semnificativ in dinamica geotectonica a Dobrogei, cu functii relevante pe termen lung in evolutia tectonicii Dobrogei. Doar ca tensiunile se amplifica semnificativ numai pe segmentele vrancene ale celor doua falii, si asta demonstreaza, in mod evident, faptul ca procesele interne din blocul litosferic paleo-subdus si in curs de desprindere sunt cele care influenteaza si dinamica fenomenelor din crusta terestra. E aberant sa crezi ca un cutremur crustal poate provoca un seism subcrustal. Sa nu uitam totusi si la ce temperaturi se produc fenomenele subcrustale.
O sa mai discutam aici despre aceste falii, dar si despre Intra-Moesica, despre falia Lovistei si alte falii importante de la noi (prin importante intelegand mai ales contextul tectonic local si regional, nu neaparat amploarea seismicitatii).

 

[GeoX1]

Mai e de notat cvasi-paralelismul faliilor PC si CO.
Aici vedeti faliile paralele dobrogene si legatura lor cu Dorsala Andrusov din Marea Neagra:

Paralelismul faliilor arata ceva.

 

[GeoX1]

Falia Sinaia:

http://www.mantleplumes.org/Carpathians.html

Aceasta falie este, de asemenea, aproape paralela cu Intra-Moesica!!! Remarcabil acest paralelism. Orientarea este cea tipica, SE-NV, la fel ca in cazul faliilor Peceneaga-Camena si Capidava-Ovidiu. Falia Sinaia a dat cutremurele din zona BUSTENI-SINAIA din mai-iunie 1993.

 

[GeoX1]

Legat de activitatea seismica a faliilor cu orientate SE-NV din partea de Sud-Est a tarii se mai pot face alte cateva observatii:

1) falia Sfantu Gheorghe a fost activa in 2004, prin cutremurul cu magnitudinea ML 5,1 produs la 3 octombrie 2004 in zona TULCEA-BESTEPE, cu foarte putin timp inaintea cutremurului vrancean din 27 octombrie 2004 (MGR 6,0);
2) falia Intra-Moesica a fost activa in 2009, prin cutremurul produs pe segmentul SHABLA, in Marea Neagra, la 5 august 2009 (ML 5,5), dupa cutremurul vrancean moderat din 25 aprilie 2009 (ML 5,7). Un alt cutremur moderat, cu magnitudinea ML 4,9 grade, s-a produs tot la Est de SHABLA pe 3 decembrie 2012, la 2 zile dupa cutremurul vrancean de magnitudine 4,8 produs in zona ANDREIASU DE JOS pe 1 decembrie 2012;
3) falia Peceneaga-Camena a fost activa in 2014 prin extensia sa vranceana care a produs cutremurul moderat de la 22 noiembrie 2014, cu epicentrul in zona MARASESTI-PANCIU (ML 5,7). Acesta a avut loc dupa seismul vrancean moderat cu magnitudinea 5,6 produs la 6 octombrie 2013, care a fost precedat de secventa seismica din zona Galati, pe falia perpendiculara pe Sf.G. si PC;
4) Ce se intampla cu falia Capidava-Ovidiu si, mai ales, cu extensia sa vranceana din zona RAMNICU SARAT ? Sigur, e greu de spus. Ma refer la seisme cu magnitudini ML > 4,5, fiindca la RM. SARAT a mai fost un cutremur cu magnitudinea ML 4,3 in decembrie 2009, destul de slab totusi. Pe de alta parte, extensia vranceana a faliei CO, asociata cu unele falii tangente la Curbura, a generat secventele de cutremure de la RAMNICU SARAT din 21 februarie 1983 (ML 4,7 soc principal), 27 aprilie 1986 (ML 5,1 soc principal) si 1 septembrie 1991 (ML 4,8 soc principal). Deci se pare ca extensia vranceana a faliei Capidava-Ovidiu a miscat repetat inaintea cutremurului din 1986 si dupa cutremurul din 1990. Asta ar explica de ce nu prea misca acum falia Capidava-Ovidiu (extensia vranceana).

 

[GeoX1]

Deci: IM a miscat, Sf.G. a miscat si ea, a miscat si extensia vranceana a faliei PC, singura care nu misca e extensia vranceana a faliei CO. Probabil si fiindca a miscat in 1983, 1986 si 1991, in contextul cutremurelor vrancene puternice din 1986 si 1990.