GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 6
Dupa cum am vazut si in ultimele zile, in imprejurimile municipiului Ramnicu Sarat, din judetul Buzau, se manifesta din cand in cand o activitate seismica care, la prima vedere, e diferita de cea din zona Vrancea. Totusi, se impun niste precizari suplimentare, fiindca aceasta zona, prin caracteristicile sale, a atras, de-a lungul timpului, atentia asupra unor aspecte destul de interesante, zic eu.
In primul rand, zona Ramnicu Sarat este totusi incadrata, din punct de vedere al regionalizarii seismice a teritoriului, in regiunea seismogena VRANCEA. Este cunoscut faptul ca in regiunea VRANCEA se produc nu numai cutremure subcrustale, intermediare (la adancimi de 60-220 km), ci si seisme de tip intracrustal, deci cu originea in scoarta terestra, la adancimi mai mici de 60 km. Studiile seismologice au aratat ca activitatea seismica de tip crustal, de mica adancime, apare cu frecventa mai mare in exteriorul Curburii Carpatice, prin urmare la est de zona epicentrala a seismelor de mare adancime, fiind distribuita pe aliniamentul Marasesti-Focsani-Ramnicu Sarat-Buzau. S-a observat o concentrare mai mare de epicentre in anumite puncte, desi activitatea seismica este destul de raspandita in toata Campia Siretului Inferior. Cutremure superficiale se produc insa si in zona de munte, atat in Muntii Vrancei, cat si in Muntii Buzaului.
Focarele seismice din zona Ramnicu Sarat se distribuie pe o raza de maxim 15-20 km in jurul municipiului respectiv, in jurul punctului de coordonate geografice 45,4Nord 27,0Est. Activitatea seismica din zona Ramnicu Sarat (subliniez din nou, parte a regiunii seismogene VRANCEA !!!!!!) se coreleaza cu un sistem de falii crustale active, una dintre ele fiind, se pare, o prelungire catre Nord-Vest a unei importante fracturi din zona Dobrogei. Cutremurele de la Ramnicu Sarat sunt de tip crustal, ele producandu-se la adancimi de 5-60 km; totusi, intervalul de adancime de maxima frecventa pentru focarele seismelor mai semnificative de la Ramnicu Sarat este cel cuprins intre 15-40 km, aici fiind situate majoritatea focarelor generatoare de seisme mai importante (cele cu magnitudinea peste 4,0).
Localizarea acestei arii epicentrale cu caracter local este interesanta fiindca, in conformitate cu o serie de studii, pozitia acesteia se suprapune cu zona unde ipotetica microplaca a Marii Negre preseaza, in adancime, asupra blocului litosferic vrancean provenit din fosta zona de subductie. Practic, arealul Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani ar corespunde cu marginea de Nord-Vest a microplacii Marii Negre, care, dupa cum se presupune, impinge lent catre Curbura Carpatilor Orientali, generand tensiuni in blocul litosferic vrancean. Aceasta ipoteza ar explica, de altfel, si existenta unei anumite corelatii intre activitatea seismica crustala de la Ramnicu Sarat si activitatea seismica vranceana de mare adancime. Va intrebati: cum poate sa existe vreo legatura intre seismele adanci din Carpatii Curburii si seismele crustale de la Ramnicu Sarat ??? Evident, aceasta corelatie este destul de complexa. Nu e obligatoriu ca orice cutremur de la Ramnicu Sarat sa preceada sau sa urmeze unor activitati seismice subcrustale vrancene importante. Au existat destule cutremure locale la Ramnicu Sarat care s-au produs in perioade lipsite de cutremure intermediare vrancene puternice. Deci corelatia nu trebuie judecata in termeni absoluti, si, repet, nu trebuie neaparat sa tragem concluzia ca urmeaza un cutremur mare in Vrancea numai fiindca s-au produs niste seisme la Ramnicu Sarat. Totusi, s-a constatat ca in perioada care preceda producerea unor cutremure intermediare importante in Vrancea, incepe sa creasca progresiv activitatea seismica in zona Ramnicu Sarat. De asemenea, dupa producerea unor cutremure adanci importante in Vrancea, la Ramnicu Sarat se manifesta, adesea, intensificari ale activitatii seismice locale, intensificari cauzate de reactivarea faliilor locale de catre miscarea seismica de profunzime produsa in zona Vrancea; practic, cutremurul din Vrancea \"induce\" o activitate seismica secundara in zona Ramnicu Sarat. Acest lucru a fost evident si in cazul ultimelor cutremure vrancene mai importante, in speta cele din mai 1990 si din octombrie 2004. In acest din urma caz, chiar in primele ore dupa socul din 27 octombrie de la 23h34min, la Ramnicu Sarat au aparut secvente de evenimente seismice minore de tip superficial, relativ slabe ca magnitudine, dar cu o frecventa ridicata intr-un interval de numai 2 ore !!! Cat priveste explicatia faptului ca in perioada care preceda producerea unor seisme vrancene mai puternice (cu luni sau pana la 2-3 ani inainte) incepe sa se intensifice activitatea seismica locala de la Ramnicu Sarat, aceasta ar fi ca tensiunile de profunzime din Vrancea \"se transmit\", cumva, si la nivelul crustei terestre, care sufera un proces de \"sensibilizare\" seismica prin reactivarea faliilor locale.
Magnitudinea maxima a cutremurelor locale din zona Ramnicu Sarat este de 5,2-5,4 grade pe scara Richter, si in acest caz seismele pot atinge o intensitate maxima de VI grade pe scara Mercalli in zona epicentrala. Fiind cutremure crustale, de adancime mica, intensitatea lor scade repede cu cresterea distantei fata de epicentru. Totusi, unele cutremure locale de la Ramnicu Sarat produse la adancimi de 30-40 km au putut fi simtite si la Bucuresti. Un exemplu in acest sens este cutremurul de la 1 septembrie 1991, ora 4h16min, de magnitudine 4,8, produs in zona Ramnicu Sarat la o adancime de 34 km in scoarta terestra si resimtit la Bucuresti cu intensitatea de III grade.
O particularitate interesanta a cutremurelor de la Ramnicu Sarat este aceea ca seismele mai importante (de magnitudine peste 4,5) sunt adesea precedate de seisme slabe care apar in numar mai mare cu putin timp inainte de socul principal; de asemenea, cutremurele sunt urmate de un numar destul de mare de replici, care se concentreaza cu deosebire in primele 24-48 de ore dupa socul principal. De regula, cutremurele de la Ramnicu Sarat apar in secventa, adica se pot produce 2-3 cutremure de magnitudine apropiata in interval de cateva minute, ore, zile, saptamani sau luni. De exemplu, la cateva minute dupa seismul din 27 aprilie 1986 (epicentru Ramnicu Sarat, magnitudine M=5,1 si adancime focala 18 km) s-a produs, tot in zona Ramnicu Sarat, un al doilea cutremur de magnitudine 4,5. Si in 1991 a urmat un al doilea cutremur la 2 ore dupa primul soc, cel de-al doilea cutremur avand magnitudinea 4,0.
Desi seismele locale de la Ramnicu Sarat nu au magnitudini prea mari, ele sunt luate totusi in consideratie pentru hazardul seismic local al orasului, fiindca din cauza adancimii relativ mici la care se produc, pot fi resimtite destul de puternic in zona epicentrala.
In orice caz, caracteristicile seismelor locale de la Ramnicu Sarat sunt extrem de interesante si justifica atentia acordata acestei zone. Sa mai repet, in incheiere, ca aceste cutremure de la Ramnicu Sarat fac parte, din punct de vedere al localizarii, din regiunea epicentrala Vrancea, care prezinta nu doar activitate seismica de mare adancime, ci si activitate generata in scoarta terestra, la adancimi relativ mici.
In primul rand, zona Ramnicu Sarat este totusi incadrata, din punct de vedere al regionalizarii seismice a teritoriului, in regiunea seismogena VRANCEA. Este cunoscut faptul ca in regiunea VRANCEA se produc nu numai cutremure subcrustale, intermediare (la adancimi de 60-220 km), ci si seisme de tip intracrustal, deci cu originea in scoarta terestra, la adancimi mai mici de 60 km. Studiile seismologice au aratat ca activitatea seismica de tip crustal, de mica adancime, apare cu frecventa mai mare in exteriorul Curburii Carpatice, prin urmare la est de zona epicentrala a seismelor de mare adancime, fiind distribuita pe aliniamentul Marasesti-Focsani-Ramnicu Sarat-Buzau. S-a observat o concentrare mai mare de epicentre in anumite puncte, desi activitatea seismica este destul de raspandita in toata Campia Siretului Inferior. Cutremure superficiale se produc insa si in zona de munte, atat in Muntii Vrancei, cat si in Muntii Buzaului.
Focarele seismice din zona Ramnicu Sarat se distribuie pe o raza de maxim 15-20 km in jurul municipiului respectiv, in jurul punctului de coordonate geografice 45,4Nord 27,0Est. Activitatea seismica din zona Ramnicu Sarat (subliniez din nou, parte a regiunii seismogene VRANCEA !!!!!!) se coreleaza cu un sistem de falii crustale active, una dintre ele fiind, se pare, o prelungire catre Nord-Vest a unei importante fracturi din zona Dobrogei. Cutremurele de la Ramnicu Sarat sunt de tip crustal, ele producandu-se la adancimi de 5-60 km; totusi, intervalul de adancime de maxima frecventa pentru focarele seismelor mai semnificative de la Ramnicu Sarat este cel cuprins intre 15-40 km, aici fiind situate majoritatea focarelor generatoare de seisme mai importante (cele cu magnitudinea peste 4,0).
Localizarea acestei arii epicentrale cu caracter local este interesanta fiindca, in conformitate cu o serie de studii, pozitia acesteia se suprapune cu zona unde ipotetica microplaca a Marii Negre preseaza, in adancime, asupra blocului litosferic vrancean provenit din fosta zona de subductie. Practic, arealul Buzau-Ramnicu Sarat-Focsani ar corespunde cu marginea de Nord-Vest a microplacii Marii Negre, care, dupa cum se presupune, impinge lent catre Curbura Carpatilor Orientali, generand tensiuni in blocul litosferic vrancean. Aceasta ipoteza ar explica, de altfel, si existenta unei anumite corelatii intre activitatea seismica crustala de la Ramnicu Sarat si activitatea seismica vranceana de mare adancime. Va intrebati: cum poate sa existe vreo legatura intre seismele adanci din Carpatii Curburii si seismele crustale de la Ramnicu Sarat ??? Evident, aceasta corelatie este destul de complexa. Nu e obligatoriu ca orice cutremur de la Ramnicu Sarat sa preceada sau sa urmeze unor activitati seismice subcrustale vrancene importante. Au existat destule cutremure locale la Ramnicu Sarat care s-au produs in perioade lipsite de cutremure intermediare vrancene puternice. Deci corelatia nu trebuie judecata in termeni absoluti, si, repet, nu trebuie neaparat sa tragem concluzia ca urmeaza un cutremur mare in Vrancea numai fiindca s-au produs niste seisme la Ramnicu Sarat. Totusi, s-a constatat ca in perioada care preceda producerea unor cutremure intermediare importante in Vrancea, incepe sa creasca progresiv activitatea seismica in zona Ramnicu Sarat. De asemenea, dupa producerea unor cutremure adanci importante in Vrancea, la Ramnicu Sarat se manifesta, adesea, intensificari ale activitatii seismice locale, intensificari cauzate de reactivarea faliilor locale de catre miscarea seismica de profunzime produsa in zona Vrancea; practic, cutremurul din Vrancea \"induce\" o activitate seismica secundara in zona Ramnicu Sarat. Acest lucru a fost evident si in cazul ultimelor cutremure vrancene mai importante, in speta cele din mai 1990 si din octombrie 2004. In acest din urma caz, chiar in primele ore dupa socul din 27 octombrie de la 23h34min, la Ramnicu Sarat au aparut secvente de evenimente seismice minore de tip superficial, relativ slabe ca magnitudine, dar cu o frecventa ridicata intr-un interval de numai 2 ore !!! Cat priveste explicatia faptului ca in perioada care preceda producerea unor seisme vrancene mai puternice (cu luni sau pana la 2-3 ani inainte) incepe sa se intensifice activitatea seismica locala de la Ramnicu Sarat, aceasta ar fi ca tensiunile de profunzime din Vrancea \"se transmit\", cumva, si la nivelul crustei terestre, care sufera un proces de \"sensibilizare\" seismica prin reactivarea faliilor locale.
Magnitudinea maxima a cutremurelor locale din zona Ramnicu Sarat este de 5,2-5,4 grade pe scara Richter, si in acest caz seismele pot atinge o intensitate maxima de VI grade pe scara Mercalli in zona epicentrala. Fiind cutremure crustale, de adancime mica, intensitatea lor scade repede cu cresterea distantei fata de epicentru. Totusi, unele cutremure locale de la Ramnicu Sarat produse la adancimi de 30-40 km au putut fi simtite si la Bucuresti. Un exemplu in acest sens este cutremurul de la 1 septembrie 1991, ora 4h16min, de magnitudine 4,8, produs in zona Ramnicu Sarat la o adancime de 34 km in scoarta terestra si resimtit la Bucuresti cu intensitatea de III grade.
O particularitate interesanta a cutremurelor de la Ramnicu Sarat este aceea ca seismele mai importante (de magnitudine peste 4,5) sunt adesea precedate de seisme slabe care apar in numar mai mare cu putin timp inainte de socul principal; de asemenea, cutremurele sunt urmate de un numar destul de mare de replici, care se concentreaza cu deosebire in primele 24-48 de ore dupa socul principal. De regula, cutremurele de la Ramnicu Sarat apar in secventa, adica se pot produce 2-3 cutremure de magnitudine apropiata in interval de cateva minute, ore, zile, saptamani sau luni. De exemplu, la cateva minute dupa seismul din 27 aprilie 1986 (epicentru Ramnicu Sarat, magnitudine M=5,1 si adancime focala 18 km) s-a produs, tot in zona Ramnicu Sarat, un al doilea cutremur de magnitudine 4,5. Si in 1991 a urmat un al doilea cutremur la 2 ore dupa primul soc, cel de-al doilea cutremur avand magnitudinea 4,0.
Desi seismele locale de la Ramnicu Sarat nu au magnitudini prea mari, ele sunt luate totusi in consideratie pentru hazardul seismic local al orasului, fiindca din cauza adancimii relativ mici la care se produc, pot fi resimtite destul de puternic in zona epicentrala.
In orice caz, caracteristicile seismelor locale de la Ramnicu Sarat sunt extrem de interesante si justifica atentia acordata acestei zone. Sa mai repet, in incheiere, ca aceste cutremure de la Ramnicu Sarat fac parte, din punct de vedere al localizarii, din regiunea epicentrala Vrancea, care prezinta nu doar activitate seismica de mare adancime, ci si activitate generata in scoarta terestra, la adancimi relativ mici.