• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Imagini, schite, figuri

GeoX1

GeoX1

Administrator
Înscris
8 Dec 2012
Mesaje
27.321
Scor reacție
6
Voi plasa intr-un topic sepat mesajele in care atasez imagini referitoare la seismicitatea Romaniei (figuri, schite, etc.). In timp, o sa incerc sa pun aici toate figurile pe care le-am mai atasat (am pus mai demult unele la Chat-online, dar m-am gandit sa nu mai amestecam :whistling::hypocrite::unsure::hypocrite:).
Incep atasand o figura care reprezinta un stadiu in procesul delaminarii si situatia actuala (ipotetica) din zona Vrancea.
Dupa cum am mai spus si altadata, e interesant faptul ca hipocentrele cutremurelor intermediare (subcrustale) vrancene (60 km < h < 220 km) sunt foarte grupate si izolate, intr-un volum foarte compact si cvasivertical. Aceasta izolare a zonei seismogene, impreuna cu persistenta si stabilitatea in timp a activitatii seismice cu mecanisme de focar mereu aceleasi (la scara temporala mare) constituie una dintre cele mai interesante caracteristici ale zonei seismice Vrancea, particularitate remarcata chiar si de celebrul seismolog american Ch. Richter, imediat dupa cutremurul din 1977.
 
O figura reprezentand scene de la cutremurul din 11/23 ianuarie 1838. Este cam mica, din pacate una mai mare nu am. :unsure::whistling::hypocrite:
 
Seismograme ale cutremurului vrancean din 14 mai 2005 (Ms=5,6 si adancime h=148 km). Remarcam ca diferenta de timpi de sosire intre unda P la Vrancioaia si unda S la Bucuresti a fost de 29 de secunde.
Acest seism, produs la ora 4h53min timp local (in Romania) a fost urmat si de o replica, produsa cateva ore mai tarziu, la 9h36min (Ms=4,6 si adancime h=147 km).
 
Seismicitatea Romaniei in intervalul 1000-2004 (distributia spatiala a epicentrelor care au generat cutremure resimtite in Romania). Cercurile negre reprezinta cutremure crustale, de mica adancime (h < 60 km), iar cercurile albe reprezinta cutremure subcrustale, de mare adancime (60 km < h < 220 km), cu originea in zona Vrancea (la Curbura Carpatilor).
 
Aceasta harta sintetizeaza activitatea seismica din Carpatii de Sud-Est si zonele adiacente din ultimii 200 de ani. Vedeti cat de ingusta este zona in care se manifesta cutremurele intermediare (subcrustale) din Vrancea, spre deosebire de larga dispersare geografica a epicentrelor cutremurelor normale (crustale), de mica adancime (lucru care rezulta, de altfel, si din harta anterioara).
 
O alta sectiune Est-Vest prin zona de la Curbura Carpatilor (Vrancea) arata o anumita ingrosare a crustei terestre tocmai in zona muntilor de la curbura, zona care corespunde cu aria epicentrala a cutremurelor vrancene adanci. Astfel, discontinuitatea Mohorovici ajunge pana la aproximativ 54 km adancime in zona Curburii, dar catre Transilvania scoarta terestra se subtiaza oarecum. Discontinuitatea Moho separa crusta de manta.
In al doilea rand, analizand distributia hipocentrelor cutremurelor vrancene, se remarca faptul ca seismele apar cel mai concentrate mai jos de 110 km adancime, concentrarea maxima fiind aproximativ in intervalul de adancime 110-165 km. De altfel, se pare ca seismele vrancene puternice generate in acest interval au mecanisme fizice un pic diferite fata de cele ale cutremurelor vrancene generate in sectorul \"superior\", in intervalul de adancime 70-110 km. Acest lucru ar explica si diferentele de manifestare intre cutremurele generate in partea de sus, respectiv in partea de jos a volumului litosferic vrancean.
 
Izoseistele cutremurului din 1977, extinse la nivel european.
 
Izoseistele cutremurului din 1802. Bucurestiul apare pe izoseista de intensitate IX.
 
Harta cu epicentrele cutremurelor din Romania si din tarile vecine. Cercurile rosii au diametrele mai mari sau mai mici in functie de intensitatea maxima.
 
Distributia efectelor cutremurului din 1977 pe teritoriul Romaniei.
 
In figura atasata avem o alta reprezentare a blocurilor tectonice care, prin miscarile si interactiunile lor, influenteaza seismicitatea Romaniei, in principal cea din zona epicentrala Vrancea. Dupa cum reiese din figure, 4 blocuri tectonice converg spre zona Vrancea: Blocul Balcanic (care este de fapt Microplaca Moesica), Microplaca Marii Negre, Placa EuroAsiatica prin sectorul sau Est-European (Platforma Rusa) si Blocul Alpino-Carpato-Dinaric (referit in unele lucrari drept Blocul Dacia-Tisza sau, mai frecvent, Sub-placa Transilvano-Panonica sau Intra-Alpina). Blocul Balcanic este impins, de undeva din spate, de Placa majora Africana, si este influentat intr-o mai mica masura de Sub-placa Turca (Anatoliana). Presiunea majora asupra Microplacii Marii Negre este data, in principal, de Placa Arabiei, care are o miscare puternica de la sud catre nord, frecandu-se de de Sub-placa Iraniana, dar si de cea Anatoliana. La est de Marea Neagra ar mai fi si Microplaca Sud-Caspica, dar in esenta influenta majora asupra Microplacii Marii Negre este determinata totusi de PLACA ARABIEI! Aceasta Placa a Arabiei, daca este impinsa foarte puternic din spate de catre Placa majora INDIANA, poate \"jena\" si subplacile cu care mai vine in contact, ceea ce ar putea explica de ce, in anii care preced seismele vrancene majore, se produc cutremure semnificative si in Turcia centrala si de est, uneori si in Iran.
 
Harta tectonica pentru partea de sud-est a Romaniei. Sunt evidentiate liniile de falie, precum si o serie de epicentre de seisme crustale (de mica adancime) care sunt generate de aceste falii.
 
Imaginea atasata reprezinta o harta tectonica a regiunii alpino-carpatice. Ceea ce este de interes e convergenta mai multor blocuri tectonice in zona de Curbura a Carpatilor Orientali (Vrancea). Totusi, mai frapant e faptul ca in Vrancea activitatea seismica e mult mai intensa si mai concentrata la adancime (cutremure subcrustale sau intermediare), in timp ce in zona Alpilor sau in zona balcanica seismele mai importante sunt exclusiv crustale (cu adancimi de maxim 60 km). Prin urmare, in acest context, Vrancea \"apare\" ca ceva cu totul singular, ceva aparte, foarte deosebit.
 
Schema din figura atasata contine un model sintetic al sursei seismului vrancean din 31 august 1986, cu extensia spatiala a zonei de rupere si pozitia primei asperitati de la care a inceput ruptura. Sunt notate estimarile dimensiunilor suprafetei afectate de procesul de rupere.
 
Figura atasata prezinta localizarea hipocentrelor cutremurelor vrancene din 1940,1977, 1986 si 1990, cu evidentierea extinderii zonelor focale si a suprafetelor de faliere. In acest model, seismul din 1940 apare ca fiind generat la 150 km, in timp ce seismul din 1977 ar consta din 2 socuri consecutive aparute unul la 87 km adancime, celalalt la circa 110 km adancime. Stelutzele albastre reprezinta asperitatile care au generat respectivele socuri, iar punctele rosii mici reprezinta cutremurele vrancene slabe (M=3,0-5,0) produse in intervalul 1990-2002. Conform acestui model, zona focala a viitorului cutremur major ar trebui sa fie cuprinsa intre cea a cutremurului din 1940 si cea a seismului din 1977. Cazul cel mai rau ar fi acela in care zona focala a viitorului cutremur ar fi una foarte extinsa, in sensul suprapunerii si cu cea a cutremurului din 1986. Desigur, e o alta ipoteza, alaturi de cea vehiculata in articolul din 2006.
 
Figura atasata prezinta alte sectiuni tomografice prin adancurile Vrancioaiei. Prima sectiune (NNE-SSV) este mai detaliata, in timp ce a doua sectiune (E-V) e mai \"limitata\". In prima sectiune sunt reprezentate si falii importante din crusta terestra, anume falia IntraMoesica si falia Trotusului, falii care, in conformitate cu rezultatele unor cercetari relativ recente, ar delimita terminatia blocului Marii Negre, aflat in deplasare lenta spre Curbura Carpatilor. Mai e de observat zona de viteza scazuta a undelor seismice, anume cea de la circa 40-60 km adancime. Se presupune ca aceasta \"misterioasa\" zona corespunde cu localizarea discontinuitatii Mohorovici in regiunea Vrancei (zona de separatie intre crusta terestra si manta). Tot in aceasta figura sunt reprezentate hipocentrele cutremurelor vrancene intermediare (h > 60 km). Ceea ce e oarecum interesant de notat este faptul ca, pentru partea superioara a blocului litosferic, la adancimi de 80-110 km, majoritatea hipocentrelor sunt concentrate mai mult spre zona de Nord-Est a Vrancei. Lucru care reiese si din coordonatele geografice ale epicentrelor cutremurelor semnificative (M > 6,0); epicentrele acestora tind sa se situeze in partea de nord sau de nord-est a regiunii Vrancea, deci chiar la nord de Vrancioaia. In schimb, hipocentrele cutremurelor generate in zona inferioara a blocului litosferic (120-160 km adancime) tind sa fie mai concentrate spre zona centrala si chiar un pic catre sud-vestul zonei Vrancea. Si acest lucru a fost demonstrat, de asemenea, de coordonatele geografice ale cutremurelor produse la aceste adancimi. O anumita \"gaura\" se vede undeva intre 110-140 km adancime, cumva catre \"mijlocul\" zonei hipocentrale. Intrebarea e: Ce semnificatie are aceasta \"gaura\" ???? :whistling::unsure::unsure::unsure:
 
Daca ne uitam din nou la cele 2 poze atasata la ultimele 2 mesaje din acest topic (figura cu zonele focale ale seismelor din 1940, 1977 si 1986 si, respectiv, ultima figura cu distributia hipocentrelor cutremurelor de magnitudine peste 3,0 produse in Vrancea dupa 1990) se vede ceva interesant. In figura cu seismele din 1940, 1977 si 1986 apare o zona centrala care sistematic a fost \"ocolita\" de seismele mari, si apare oarecum inconjurata, cel putin partial, de zonele de rupere ale celor 3 cutremure puternice. De remarcat e si faptul ca seismul din 1986 a fost localizat la marginea de SV a zonei Vrancea, anume in Muntii Buzaului. In ultima figura, tot in centrul sectiunii apare o zona \"goala\", tot intre 110-140+/cativa km, dar care zona \"goala\" este delimitata, la margini, de hipocentre de cutremure (M > 3,0). Respectiva zona \"goala\" pare a se suprapune, ca pozitie, cu cea care apare in figura anterioara (delimitata de focarele cutremurelor din 1940, 1977 si 1986). Sa fie oare o coincidenta aceasta suprapunere ? Ce semnificatie ar putea avea acea zona \"goala\" ?? :whistling::whistling:
 
Principalele linii de falie care sunt orientate spre zona Curburii carpatice apar reprezentate in figura atasata. Remarcam, astfel, falia Trotusului orientata transversal prin sudul Moldovei, falia Peceneaga-Camena, falia Capidava-Ovidiu (aceste 2 falii provenind dinspre Dobrogea), falia IntraMoesica precum si falia Sinaia (care a generat activitatea seismica crustala din zona Busteni-Sinaia din mai-iunie 1993). Stelutzele rosii reprezinta epicentrele cutremurelor vrancene adanci (intermediare), deci subcrustale. Se considera ca blocul delimitat de falia IntraMoesica si , respectiv, falia Trotusului reprezinta, de fapt, terminatia microplacii Marii Negre. Se pare ca aceasta microplaca a Marii Negre nu este foarte omogena, ci pare a fi segmentata de anumite fracturi interne. :whistling::whistling::unsure::whistling:
 
Harta din figura prezinta, in culori diferite, zonele seismogene cu nivelul lor de risc din regiunea mediteraneana, inclusiv Romania. Cu cat nuanta de rosu e mai intensa, cu atat sursa seismica este mai periculoasa. Astfel, zona Vrancea precum si Turcia (vest, nord si est) apar cu nivelul cel mai ridicat de periculozitate. De fapt, nuantele ar corespunde unor nivele maxime asteptate ale acceleratiilor miscarii pamantului pentru respectivele zone.
 
O alta imagine interesanta, dar, precum vedeti, bazata pe modelul mai vechi in care seismul din 1940 este dat cu o adancime de 150 km. Nu imi este foarte clar pe se bazeaza noua \"varianta\" publicata in 2006, dar nu cred totusi ca premiza mai veche care pornea de la faptul ca seismul din 1940 a fost totusi cel foarte adanc trebuie neaparat aruncata la cos. Bine spunea totusi EarthQuake mai demult, ca la cat de des se schimba ipotezele si modelele, nu mai crede in nimic...:unsure::biggrin::unsure::harhar:
Oricum, zic ca este interesanta si aceasta figura. Punctele galbene reprezinta socurile componente ale multi-socului din 1977, precum si replicile acestuia. Zona verde reprezinta zona de rupere pentru cutremurul din 1986, incluzand hipocentrul socului principal si focarele replicilor, distribuite in interiorul zonei rupte. Cutremurul din 1940 apare ca foarte adanc aici, la 150 km. Zona rupta in 1990 este reprezentata cu rosu (cele 2 socuri principale si replicile acestora). Ceea ce este frapant in cazul seismelor vrancene importante (cu magnitudini peste 6,7) e faptul ca, daca se compara zonele de ruptura ale acestora cu zonele de faliere ale unor seisme de magnitudini identice dar de tip crustal (de exemplu, din Turcia sau California), ar rezulta ca in cazul seismelor adanci din zona Vrancea, rupturile sunt mai putin extinse pe orizontala fata de cazul celor crustale.
Din figura se vede si ca in 1977 procesul a inceput undeva la marginea de nord-est a zonei Vrancea si a evoluat progresiv catre sud-vest, ultima componenta a multi-socului fiind localizata cel mai aproape de Bucuresti, mai exact langa Patarlagele, la peste 60 km sud-vest fata de punctul primei ruperi. In 1990, zona de rupere a fost destul de restransa, iar activitatea de replici a fost foarte concentrata in jurul adancimii de 80 km. In cazul seismului din 1986, ruptura a fost initiata la marginea de sud-vest a zonei Vrancea, in Muntii Buzaului de fapt. Cutremurul din 1940 apare, in aceasta figura, destul de izolat si foarte adanc, fata de celelalte. Spuneam ca acesta a fost modelul mai vechi, dar nu cred ca se va renunta totusi la el, fiindca dificultatile de localizare mai sigura a hipocentrului cutremurului din 1940 nu fac foarte sigure nici noile ipoteze. Adica, ma intreb eu, cu ce ar fi mai sigura ipoteza din noiembrie 2006 fata de modelul mai vechi ? :sad::whistling::whistling:
Nu in ultimul rand, pe sectiunea SV-NE se observa o zona cu mai putine cutremure intre 110-140+/cativa km adancime, zona delimitata in ambele parti de cutremure produse la acele adancimi. Conform acestui model, acea zona \"goala\" ar reprezenta zona de rupere a viitorului cutremur. Modelul mai vechi pleaca totusi de la premiza ca un cutremur major ar trebui sa se produca acolo unde activitatea a fost mai scazuta decat in zonele adiacente. Ramane de vazut ce se va confirma si ce se va infirma...
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus