Multe n-ar mai fi de spus, imaginile sunt cred suficient de sugestive.
Doar:
Fig.6 - seismometru centrat, "adus la zero". In aceasta situatie practica, functionala, atat elongatia pozitiva cat si cea negativa a miscarii sunt egale, semnalul "este centrat" si,
in situatia prezentata in ultima figura bine ar fi sa nu se ajunga, insa...
Prelucrarile ulterioare ale semnalului generat de seismometru se refera la:
-amplificare
-filtrare
Amplificarea globala pe intreg lantul de inregistrare ideal ar trebui sa fie aceeasi pt. "n" statii. Periodic se fac calibrari datorita
decalibrarii in timp a componentelor electronice. Temperatura are un rol important in decalibrarea intregului lant de inregistrare (dilatari si
contractii ale componentelor seismometrului, schimbarea chiar si f. mica a valorii rezistoarelor aferente amplificatoarelor operationale, si,
dupa cum bine se stie, semiconductorii sunt f. sensibili la variatii de temperatura)
Filtrarea semnalului rejecteaza atat semnalele perturbatoare (de ex. "brumul" de 50 Hz indus electromagnetic), sau a semnalelor chiar daca "utile"
d.p.d.v. seismic dar nedorite intr-un caz particular (eliminarea semnalelor datorite teleseismelor cand se doreste numai inregistrarea cutremurelor locale)
Concluzia: nici un seismometru nu poate prelua fidel miscarea solului datorita INERTIEI. Ideal ar fi ca aceasta inertie sa fie zero. De aceea s-au imaginat senzori capacitivi, piezoelectrici, senzori cu elemente active cu masa cat mai mica, dar in final, d.p.d.v.practic importanta este stabilirea unui standard de inregistrare, chiar daca imperfect.
Daca seismo-METRUL masoara, seismo-GRAFUL scrie. Seismograful este d.p.d.v fizic si functional inversul seismometrului.
In sistemele moderne locul seismografului este luat de un calculator, un monitor si un soft adecvat.
