GeoX
Administrator
- Înscris
- 29 Apr 2018
- Mesaje
- 9.706
- Scor reacție
- 2.345
Continuarea discutiilor pe tema seismelor importante din trecut.
Una dintre sursele documentare: CAVALERII APOCALIPSULUI, autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder, aparuta la Editura Silex in anul 1993
GeoX (postare din vechiul forum):
Cutremurul vrancean din 29 august 1471
Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi referindu-se la "marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si Ardeal" ?. Cronicarii notau: "In acelasi an (6979=1471), luna august, ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit...si chiar in toata lumea, pe vremea cand sedea domnul la pranz" ?. Diferite izvoare istorice contemporane precizeaza ca "in Brasovul transilvanean...in ziua decapitarii Sf. Ioan (29 august), la ora 11 inainte de pranz a fost un groaznic cutremur de s-au naruit aproape toate casele din oras si au cazut cosurile si acoperisurile, si chiar o mare parte a zidurilor orasului au cazut, incat oamenii inspaimantati au crezut ca soseste ziua judecatii de apoi. Pe alocurea, in oras si langa s-a despicat pamantul si a esit din gaurile negre ceva foarte urat mirositor" ?. Un martor ocular amintea intr-o scrisoare ca "in ziua decapitarii Sf. Ioan Botezatorul, intre orele 10 si 11, a avut loc la Brasov un cutremur atat de mare de-a miscat intr-o parte si-n alta toate cladirile, muntii si vaile, cu duduit infricosator; multe case fura rasturnate..." ? Cutremurul de la aceasta ora a fost resimtit foarte puternic in Moldova pana la Cetatea Alba de pe Nistru, pana la Caffa in Crimeea, iar palatul voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet. in mai multe locuri din Tara Romaneasca, dar si din Moldova si chiar in sudul Ardealului "s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa cu pucioasa si alte murdarii" ?. De asemenea, "se mai spune ca undeva in Moldova, un sat intreg de oameni, cladiri si animale s.a. a fost inghitit de pamant" ? (probabil ca efect al alunecarilor de teren declansate de cutremur). "La aceeasi ora s-au miscat teribil muntii si dealurile din Turda, Bistrita, in intreaga Secuime, in toata Tara Romaneasca, Moldova si Salaj" ?. Conform surselor citate, timp de 5 zile au continuat sa fie resimtite cutremure de mai mica amploare, in special in Moldova si Muntenia, dar acestea nu au mai avut aceeasi intensitate ca "zguduirea profunda din 29 august" ?. Pagubele provocate de aceste violent cutremur vrancean au fost foarte mari in toate cele 3 provincii istorice romanesti.
Dupa cum am mai amintit, cele mai violente seisme din veacul al XVIII-lea, de origine vranceana, au avut loc in 1701, 1738 si 1790 , cu efecte distrugatoare. Astfel, cronicarii Tartler, Cserei, Vass si Boros semnaleaza seismul din noaptea de 31 mai/11 iunie spre 1/12 iunie 1701, intre orele 12 si 2, resimtit nu numai in intreaga Transilvanie, dar si in regiunile invecinate. Astfel, Tartler afirma ca acest "puternic cutremur de pamant" a produs insemnate pagube la Brasov, in Tara Romaneasca, Moldova si chiar in Podolia, unde s-au ruinat numeroase cladiri. Seismul s-a caracterizat prin 3 socuri intense, consecutive, cand la Brasov s-au daramat cladiri, bolte ale bisericilor si o portiune de 15 stanjeni din zidul orasului spre Tampa, langa Bastionul Panzarilor; in Tara Romaneasca, acelasi izvor (sursa istorica) afirma ca multe manastiri au fost serios avariate. Mentiunea cronicarului Cserei "ca peste tot in Transilvania au avut loc groaznice cutremure de pamant" este completata prin afirmatiile din jurnalul lui Lazlo Vass din Taga (Cluj) ce descrie pagubele provocate prin fisurarea cladirilor de piatra in orase si de cele ale analistului Janos Boros din Tarcesti (Harghita), inregistrand spaima provocata de socurile seismice in randul locuitorilor din regiunea Odorheiului.
Impresionant prin amploarea sa a fost, insa, marele cutremur vrancean din 31 mai/11 iunie 1738, inspre amiaza, resimtit cu o deosebita intensitate pe intreg teritoriul tarii noastre, precum si in Balcani. Asupra acestui seism, cu urmari dezastruoase, exista suficiente marturii provenind atat din Tara Romaneasca, cat si din Moldova si Transilvania. Astfel, cronicarul Constantin Dapontes relateaza ca in acest groaznic cutremur, la Bucuresti "palatul domnului (<Curtea Veche>) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat case; la tara, cateva manastiri au avut aceeasi soarta, iar altele s-au crapat. In imprejurimile Buzaului, pamantul s-a intredeschis si a aruncat apa amestecata cu nisip si un fel de metal......La Valeni (=De Munte) s-a facut o crapatura adanca care a inghitit 3 femei...A tinut mai multe zile in sir (!) (<este vorba despre post-seisme sau replici>), dar zguduiturile n-au fost asa de puternice ca prima. S-a facut simtit un sfert de ora (!) la Nis unde se afla tabara imperiala otomana, la Nicopolis si in alte districte ale Dunarii. Fortarete au fost partial daramate; moschei s-au prabusit; la Nicopolis, mai cu seama, au fost distruse patru la numar. La Iasi, orasul nu a fost crutat..., iar cutremurul a bantuit si in Transilvania, si cu asa mare violenta, incat multe case si alte cladiri s-au prabusit. Intr-un loc in apropierea Bucurestiului pamantul s-a cascat si s-a facut o groapa adanca". In concluzie, cronicarul afirma ca "acest cutremur a fost asa de puternic incat foarte putine persoane tin minte sa mai fi vazut vreunul la fel de foarte multa vreme. A umplut pe toata lumea cu groaza si spaima". Mai multe insemnari facute in limba greaca pe manuscrise si carti vechi, tot din Tara Romaneasca, mai releva ca in acea miercuri de 31 mai "la 5 ceasuri din zi <ora 11>, pe cand domnea Constantin voda <Mavrocordat>, s-a intamplat un cutremur ingrozitor...cand a crapat clopotnita bisericii si s-au daramat 3 coloane de la foisor si s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni", iar "din cutremur clopotele singure se trageau si omul abia putea sta in picioare", seismul incepand "cu un urlet groaznic; la partea muntelui a fost si mai strasnic si atunci multe izvoratoare de fantani s-au inchis si-au rasuflat la o alta diastima de loc". O alta insemnare anonima contemporana aminteste ca in acea zi de pomina cand s-a cutremurat pamantul foarte tare "...multe bolte si ziduri ale manastirilor si ale caselor au crapat. Inca unile au si cazut aici in Bucuresti. Iar afara multe biserici si bolte s-au surpat si pamantul pe alocurea s-a despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa"; anonimul bucurestean mai noteaza si post-seismele din aceeasi zi. Cutremurul este mentionat si intr-o insemnare de pe o carte a manastirii Hurez, aratandu-se ca "s-au facut cutremur foarte mare, cat s-au croit (=surpat) turla bisericii paraclisului de aici din Hurez, pe 3 locuri...si au crapat amvonul si bolta sandramalii de la vale. Inca si sfanta biserica cea marei s-au croit turla cea mare si amvonul cel mic dinainte si s-au surpat cosurile tuturor chiliilor de la varfu si s-au miscat foisoarele". La fel popa Ilie de la manastirea Viforata a amintit sesmul de "la 6 ceasuri din zi" (=ora 12). Pentru Moldova, Ioan Neculce atesta ca "in 31 de dzile a lui mai...s-au facut un cutremur mare, de au cadzut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alta manastire la Focsani"; in Cronica Ghiculestilor se dau mai multe amanunte despre "groaznicul cutremur intamplat in Moldova...care a tinut 20 (!) de minute, spre marea uimire si spaima a oamenilor, cu toate ca cei mai multi erau la camp. S-au daramat pridvoarele manastirii Golia si toate manastirile din Iasi au crapat, unele mai mult, altele mai putin, iar sobele din cele mai multe case s-au prabusit. La fel s-a intamplat ba chiar si mai mult si in Tara de Jos, atat la manastiri cat si la alte cladiri. In multe parti ale tarii pamantul a crapat si au tasnit izvoare de apa"...Alte 3 insemnari anonime contemporane repeta, in mare, evenimentele stiute si insista asupra avarierii manastirii Golia, la Iasi crapandu-se pamantul, de unde "au esit apa si nisip". Potrivit afirmatiilor carturarului Peter Apor, la Curbura Carpatilor, in regiunea cheilor Buzaului, intre Crasna si Siriu, "din ambele parti s-au rupt pietre care cazand in apa Buzaului au stavilit apa, facandu-se ca o mare, acoperind chiar varful copacilor inalti. Din pricina cutremurului in Moldova s-au prabusit 11 manastiri, una avand chiar un turn nou facut si prin naruirea sa au fost ingropati sub daramaturi 15 zidari". In sfarsit, pentru resimtirea cutremurului si in Transilvania, dispunem mai intai de relatarile amanuntite ale cronicarului Tartler, apoi de notele lui Jozsef Gyarfas din Trei Scaune si de alte insemnari contemporane, unele si romanesti. Una dintre acestea, scrisa in Scheii Brasovului, istorisea ca "in valeatu 1738 s-au cutremurat pamantul in luna lui maiu in 31 de zile la amiaza si foarte tare si s-au dus spre rasarit si iar s-au intors indarapt. Si plopii se clatina ca de vant si au clatinat casele. Si au facut pamantul mare dudet (=duduit, zgomot). Thomas Tartler consemneaza ca la 11 iunie (st.n.) 1738 "intre orele 11 si 12 inainte de masa s-a produs un cutremur de pamant atat de groaznic ce nu s-a mai pomenit. Toata Transilvania, Tara Romaneasca etc....au fost zguduite, multe cladiri s-au ruinat. In Scaunul Rupea multe turnuri s-au naruit; in Sibiu au sunat clopotele ca si la noi in Tara Barsei, la Rotbav, Codlea si Bod. La Brasov aproape toate casele au avut de suferit", Poarta Romaneasca <Poarta Ecaterinei> dinspre Schei fiind "stricata", ca si zidul cetatii din apropiere si turnul tamplarilor care "s-a prabusit" cu totul. La Prejmer s-a daramat o portiune din zidul deasupra intrarii in biserica-cetate. Insemnari anonime precizeaza ca in timpul cutremurului la Medias "au cazut tiglele de pe turnul bisericii", iar "la Sibiu turnul <Sfatului> s-a clatinat atat de mult incat unul din clopotele mici a inceput sa sune singur". In sfarsit, in sud-estul Transilvaniei, dupa cum povesteste cronicarul Gyarfas, groaznicul cutremur a facut sa sune clopotele bisericilor din Letfalau (Covasna), iar "pamantul s-a crapat si de-a lungul cursurilor de apa, a tasnit de un cot un lichid amestecat cu namol albastriu".
Ultimul mare seism din secolul al XVIII-lea -cu o arie destul de larga de raspandire- a avut loc marti 26 martie/6 aprilie 1790, desi n-a cunoscut intensitatea celui din 1738. Cateva consemnari anonime, precum si alte marturii din Tara Romaneasca, amintesc -in variante asemanatoare- ca "la leatu 1790, marti 26...saara (!), la 2 ceasuri din noapte <ora 21>, in saptamana cea luminata <dupa Paste>, s-au cutremurat pamantu insa au facut chituri groaznice de tare ce s-au cutremuratu...". Intr-o scrisoare din Craiova din 28 martie 1790, un oarecare Toder Mihail povesteste ca "a treia zi dupa Pasti sara la 7 ciasuri, 45 minotarii <minute>...s-au cutremurat pamantul foarte tare cat m-am spariat, catu socoteam ca va sa cada casele peste minte" tinand "15 minotarii" (1). Sesimul s-a resimtit si in Moldova unde intr-o insemnare facuta pe un Evangheliar de la biserica Adormirea din Targu Neamt, se afirma ca "s-au cutremuratu pamantul marti sara, in saptamana cea luminata la doa ceasuri si jumatate din noapte, marti in 26 letu 7298 iar de la Hristos 1790". Mai intense au fost socurile seismului in Transilvania, cauzand multe pagube. Intr-un calendar brasovean din 1791 s-a inserat faptul ca "in 1790 la 6 aprilie (st.n.), martea Pastelui seara dupa ora noua s-au simtit doua zguduituri consecutive. Acest cutremur s-a raspandit intr-o mare parte a Transilvaniei si pana in Tara Romaneasca". Din notele unui alt anonim brasovean rezulta ca "in anul 1790, la 6 aprilie, in jurul orei 9 seara, aici la Brasov a fost un cutremur deosebit de puternic si din aceasta cauza multe cladiri au fost avariate. Mai ales la Bod, unde turnul bisericii s-a prabusit, toate clopotele au crapat" si sub daramaturi au fost ingropati paznicul lacasului cu doi copii ai sai. "Bolta Bisericii <Negre> a fost tare crapata si mai ales deasupra altarului"; cutremurul s-a resimtit la Odorhei si la Sibiu. In acest din urma oras, agitatia seismica a fost consemnata si in presa locala, in "Der Kriegsbote", unde se afirma ca a avut mult de suferit si orasul Craiova din Oltenia. In rubrica meteorologica a ziarului "Siebenburgische Quartalschrift" se afirma ca seismul "care la noi a fost simtit la 6 aprilie a avut o arie mare de raspandire, astfel ca socul s-a simtit din estul Europei, la Constantinopol, pana spre nord". De asemenea, fizionomia seismului si aria sa larga de raspandire au fost prezentate in "Gazette de France" din 21 mai 1790 si in alte ziare europene, consemand, in rezumat, urmatoarele: "la 6 aprilie, ora 9 si 29 minute seara, s-a produs in Banat, in toata Transilvania, in Volinia, in Ucraina, la Constantinopol si pana in Crimeea, un violent cutremur de pamant ale carui zguduiri durara aproape 5 minute, cu un zgomot asemanator cu acela a o mie de pusti. Atmosfera era linistita; s-au produs si cateva zguduiri si peste noapte. De la Dobno in Volinia, extrema de nord a tarilor scuturate de cutremur s-a intins la Apus pana la Brody si Lemberg in Galitia, mai la sud la Sibiu si Jupanek in Banat si pana la Constantinopol, limita meridionala. La est, de la Dobno..., Kiev, Nemirov (Podolia),...pana la Bender (=Tighina), Oceakov, Kerson in Crimeea -care fu scuturata in toata intinderea sa. In interiorul acestui "circuit" au fost cuprinse orasele Roman, Iasi, Kameniec <Podolsk> si Bucuresti, unde s-a rasturnat o casa si s-au vatamat foarte multe altele...Directia acestor socuri a fost de la sud spre nord".
Iata asadar ceea ce au adunat istoricii Cernovodeaunu si Binder despre cele 3 cutremure vrancene majore din secolul al XVIII-lea, seisme care au avut probabil magnitudini cuprinse intre 7,0-7,5 pe scara Richter. De notat aria larga de raspandire a efectelor macroseismice, deci cele 3 cutremure mari s-au resimtit pe arii foarte intinse, trasatura specifica marilor cutremure vrancene. Un alt lucru, demn de interes, este faptul ca si Transilvania a fost zguduita, si a inregistrat efecte mai mult sau mai putin severe. Acelasi lucru s-a vazut si la Cutremurul cel Mare din anul 1802. Deci, desi efectele cele mai grave sunt in Muntenia si Moldova, acest lucru NU INSEAMNA ca Transilvania scapa complet nezguduita. Nici pomeneala de asa ceva ! Cutremurele vrancene se simt si in Transilvania. Deci este eronat sa se spuna ca seismele nu se simt in Transilvania. Cu totul eronat.
Una dintre sursele documentare: CAVALERII APOCALIPSULUI, autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder, aparuta la Editura Silex in anul 1993
GeoX (postare din vechiul forum):
Cutremurul vrancean din 29 august 1471
Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi referindu-se la "marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si Ardeal" ?. Cronicarii notau: "In acelasi an (6979=1471), luna august, ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit...si chiar in toata lumea, pe vremea cand sedea domnul la pranz" ?. Diferite izvoare istorice contemporane precizeaza ca "in Brasovul transilvanean...in ziua decapitarii Sf. Ioan (29 august), la ora 11 inainte de pranz a fost un groaznic cutremur de s-au naruit aproape toate casele din oras si au cazut cosurile si acoperisurile, si chiar o mare parte a zidurilor orasului au cazut, incat oamenii inspaimantati au crezut ca soseste ziua judecatii de apoi. Pe alocurea, in oras si langa s-a despicat pamantul si a esit din gaurile negre ceva foarte urat mirositor" ?. Un martor ocular amintea intr-o scrisoare ca "in ziua decapitarii Sf. Ioan Botezatorul, intre orele 10 si 11, a avut loc la Brasov un cutremur atat de mare de-a miscat intr-o parte si-n alta toate cladirile, muntii si vaile, cu duduit infricosator; multe case fura rasturnate..." ? Cutremurul de la aceasta ora a fost resimtit foarte puternic in Moldova pana la Cetatea Alba de pe Nistru, pana la Caffa in Crimeea, iar palatul voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet. in mai multe locuri din Tara Romaneasca, dar si din Moldova si chiar in sudul Ardealului "s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa cu pucioasa si alte murdarii" ?. De asemenea, "se mai spune ca undeva in Moldova, un sat intreg de oameni, cladiri si animale s.a. a fost inghitit de pamant" ? (probabil ca efect al alunecarilor de teren declansate de cutremur). "La aceeasi ora s-au miscat teribil muntii si dealurile din Turda, Bistrita, in intreaga Secuime, in toata Tara Romaneasca, Moldova si Salaj" ?. Conform surselor citate, timp de 5 zile au continuat sa fie resimtite cutremure de mai mica amploare, in special in Moldova si Muntenia, dar acestea nu au mai avut aceeasi intensitate ca "zguduirea profunda din 29 august" ?. Pagubele provocate de aceste violent cutremur vrancean au fost foarte mari in toate cele 3 provincii istorice romanesti.
Dupa cum am mai amintit, cele mai violente seisme din veacul al XVIII-lea, de origine vranceana, au avut loc in 1701, 1738 si 1790 , cu efecte distrugatoare. Astfel, cronicarii Tartler, Cserei, Vass si Boros semnaleaza seismul din noaptea de 31 mai/11 iunie spre 1/12 iunie 1701, intre orele 12 si 2, resimtit nu numai in intreaga Transilvanie, dar si in regiunile invecinate. Astfel, Tartler afirma ca acest "puternic cutremur de pamant" a produs insemnate pagube la Brasov, in Tara Romaneasca, Moldova si chiar in Podolia, unde s-au ruinat numeroase cladiri. Seismul s-a caracterizat prin 3 socuri intense, consecutive, cand la Brasov s-au daramat cladiri, bolte ale bisericilor si o portiune de 15 stanjeni din zidul orasului spre Tampa, langa Bastionul Panzarilor; in Tara Romaneasca, acelasi izvor (sursa istorica) afirma ca multe manastiri au fost serios avariate. Mentiunea cronicarului Cserei "ca peste tot in Transilvania au avut loc groaznice cutremure de pamant" este completata prin afirmatiile din jurnalul lui Lazlo Vass din Taga (Cluj) ce descrie pagubele provocate prin fisurarea cladirilor de piatra in orase si de cele ale analistului Janos Boros din Tarcesti (Harghita), inregistrand spaima provocata de socurile seismice in randul locuitorilor din regiunea Odorheiului.
Impresionant prin amploarea sa a fost, insa, marele cutremur vrancean din 31 mai/11 iunie 1738, inspre amiaza, resimtit cu o deosebita intensitate pe intreg teritoriul tarii noastre, precum si in Balcani. Asupra acestui seism, cu urmari dezastruoase, exista suficiente marturii provenind atat din Tara Romaneasca, cat si din Moldova si Transilvania. Astfel, cronicarul Constantin Dapontes relateaza ca in acest groaznic cutremur, la Bucuresti "palatul domnului (<Curtea Veche>) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat case; la tara, cateva manastiri au avut aceeasi soarta, iar altele s-au crapat. In imprejurimile Buzaului, pamantul s-a intredeschis si a aruncat apa amestecata cu nisip si un fel de metal......La Valeni (=De Munte) s-a facut o crapatura adanca care a inghitit 3 femei...A tinut mai multe zile in sir (!) (<este vorba despre post-seisme sau replici>), dar zguduiturile n-au fost asa de puternice ca prima. S-a facut simtit un sfert de ora (!) la Nis unde se afla tabara imperiala otomana, la Nicopolis si in alte districte ale Dunarii. Fortarete au fost partial daramate; moschei s-au prabusit; la Nicopolis, mai cu seama, au fost distruse patru la numar. La Iasi, orasul nu a fost crutat..., iar cutremurul a bantuit si in Transilvania, si cu asa mare violenta, incat multe case si alte cladiri s-au prabusit. Intr-un loc in apropierea Bucurestiului pamantul s-a cascat si s-a facut o groapa adanca". In concluzie, cronicarul afirma ca "acest cutremur a fost asa de puternic incat foarte putine persoane tin minte sa mai fi vazut vreunul la fel de foarte multa vreme. A umplut pe toata lumea cu groaza si spaima". Mai multe insemnari facute in limba greaca pe manuscrise si carti vechi, tot din Tara Romaneasca, mai releva ca in acea miercuri de 31 mai "la 5 ceasuri din zi <ora 11>, pe cand domnea Constantin voda <Mavrocordat>, s-a intamplat un cutremur ingrozitor...cand a crapat clopotnita bisericii si s-au daramat 3 coloane de la foisor si s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni", iar "din cutremur clopotele singure se trageau si omul abia putea sta in picioare", seismul incepand "cu un urlet groaznic; la partea muntelui a fost si mai strasnic si atunci multe izvoratoare de fantani s-au inchis si-au rasuflat la o alta diastima de loc". O alta insemnare anonima contemporana aminteste ca in acea zi de pomina cand s-a cutremurat pamantul foarte tare "...multe bolte si ziduri ale manastirilor si ale caselor au crapat. Inca unile au si cazut aici in Bucuresti. Iar afara multe biserici si bolte s-au surpat si pamantul pe alocurea s-a despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa"; anonimul bucurestean mai noteaza si post-seismele din aceeasi zi. Cutremurul este mentionat si intr-o insemnare de pe o carte a manastirii Hurez, aratandu-se ca "s-au facut cutremur foarte mare, cat s-au croit (=surpat) turla bisericii paraclisului de aici din Hurez, pe 3 locuri...si au crapat amvonul si bolta sandramalii de la vale. Inca si sfanta biserica cea marei s-au croit turla cea mare si amvonul cel mic dinainte si s-au surpat cosurile tuturor chiliilor de la varfu si s-au miscat foisoarele". La fel popa Ilie de la manastirea Viforata a amintit sesmul de "la 6 ceasuri din zi" (=ora 12). Pentru Moldova, Ioan Neculce atesta ca "in 31 de dzile a lui mai...s-au facut un cutremur mare, de au cadzut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alta manastire la Focsani"; in Cronica Ghiculestilor se dau mai multe amanunte despre "groaznicul cutremur intamplat in Moldova...care a tinut 20 (!) de minute, spre marea uimire si spaima a oamenilor, cu toate ca cei mai multi erau la camp. S-au daramat pridvoarele manastirii Golia si toate manastirile din Iasi au crapat, unele mai mult, altele mai putin, iar sobele din cele mai multe case s-au prabusit. La fel s-a intamplat ba chiar si mai mult si in Tara de Jos, atat la manastiri cat si la alte cladiri. In multe parti ale tarii pamantul a crapat si au tasnit izvoare de apa"...Alte 3 insemnari anonime contemporane repeta, in mare, evenimentele stiute si insista asupra avarierii manastirii Golia, la Iasi crapandu-se pamantul, de unde "au esit apa si nisip". Potrivit afirmatiilor carturarului Peter Apor, la Curbura Carpatilor, in regiunea cheilor Buzaului, intre Crasna si Siriu, "din ambele parti s-au rupt pietre care cazand in apa Buzaului au stavilit apa, facandu-se ca o mare, acoperind chiar varful copacilor inalti. Din pricina cutremurului in Moldova s-au prabusit 11 manastiri, una avand chiar un turn nou facut si prin naruirea sa au fost ingropati sub daramaturi 15 zidari". In sfarsit, pentru resimtirea cutremurului si in Transilvania, dispunem mai intai de relatarile amanuntite ale cronicarului Tartler, apoi de notele lui Jozsef Gyarfas din Trei Scaune si de alte insemnari contemporane, unele si romanesti. Una dintre acestea, scrisa in Scheii Brasovului, istorisea ca "in valeatu 1738 s-au cutremurat pamantul in luna lui maiu in 31 de zile la amiaza si foarte tare si s-au dus spre rasarit si iar s-au intors indarapt. Si plopii se clatina ca de vant si au clatinat casele. Si au facut pamantul mare dudet (=duduit, zgomot). Thomas Tartler consemneaza ca la 11 iunie (st.n.) 1738 "intre orele 11 si 12 inainte de masa s-a produs un cutremur de pamant atat de groaznic ce nu s-a mai pomenit. Toata Transilvania, Tara Romaneasca etc....au fost zguduite, multe cladiri s-au ruinat. In Scaunul Rupea multe turnuri s-au naruit; in Sibiu au sunat clopotele ca si la noi in Tara Barsei, la Rotbav, Codlea si Bod. La Brasov aproape toate casele au avut de suferit", Poarta Romaneasca <Poarta Ecaterinei> dinspre Schei fiind "stricata", ca si zidul cetatii din apropiere si turnul tamplarilor care "s-a prabusit" cu totul. La Prejmer s-a daramat o portiune din zidul deasupra intrarii in biserica-cetate. Insemnari anonime precizeaza ca in timpul cutremurului la Medias "au cazut tiglele de pe turnul bisericii", iar "la Sibiu turnul <Sfatului> s-a clatinat atat de mult incat unul din clopotele mici a inceput sa sune singur". In sfarsit, in sud-estul Transilvaniei, dupa cum povesteste cronicarul Gyarfas, groaznicul cutremur a facut sa sune clopotele bisericilor din Letfalau (Covasna), iar "pamantul s-a crapat si de-a lungul cursurilor de apa, a tasnit de un cot un lichid amestecat cu namol albastriu".
Ultimul mare seism din secolul al XVIII-lea -cu o arie destul de larga de raspandire- a avut loc marti 26 martie/6 aprilie 1790, desi n-a cunoscut intensitatea celui din 1738. Cateva consemnari anonime, precum si alte marturii din Tara Romaneasca, amintesc -in variante asemanatoare- ca "la leatu 1790, marti 26...saara (!), la 2 ceasuri din noapte <ora 21>, in saptamana cea luminata <dupa Paste>, s-au cutremurat pamantu insa au facut chituri groaznice de tare ce s-au cutremuratu...". Intr-o scrisoare din Craiova din 28 martie 1790, un oarecare Toder Mihail povesteste ca "a treia zi dupa Pasti sara la 7 ciasuri, 45 minotarii <minute>...s-au cutremurat pamantul foarte tare cat m-am spariat, catu socoteam ca va sa cada casele peste minte" tinand "15 minotarii" (1). Sesimul s-a resimtit si in Moldova unde intr-o insemnare facuta pe un Evangheliar de la biserica Adormirea din Targu Neamt, se afirma ca "s-au cutremuratu pamantul marti sara, in saptamana cea luminata la doa ceasuri si jumatate din noapte, marti in 26 letu 7298 iar de la Hristos 1790". Mai intense au fost socurile seismului in Transilvania, cauzand multe pagube. Intr-un calendar brasovean din 1791 s-a inserat faptul ca "in 1790 la 6 aprilie (st.n.), martea Pastelui seara dupa ora noua s-au simtit doua zguduituri consecutive. Acest cutremur s-a raspandit intr-o mare parte a Transilvaniei si pana in Tara Romaneasca". Din notele unui alt anonim brasovean rezulta ca "in anul 1790, la 6 aprilie, in jurul orei 9 seara, aici la Brasov a fost un cutremur deosebit de puternic si din aceasta cauza multe cladiri au fost avariate. Mai ales la Bod, unde turnul bisericii s-a prabusit, toate clopotele au crapat" si sub daramaturi au fost ingropati paznicul lacasului cu doi copii ai sai. "Bolta Bisericii <Negre> a fost tare crapata si mai ales deasupra altarului"; cutremurul s-a resimtit la Odorhei si la Sibiu. In acest din urma oras, agitatia seismica a fost consemnata si in presa locala, in "Der Kriegsbote", unde se afirma ca a avut mult de suferit si orasul Craiova din Oltenia. In rubrica meteorologica a ziarului "Siebenburgische Quartalschrift" se afirma ca seismul "care la noi a fost simtit la 6 aprilie a avut o arie mare de raspandire, astfel ca socul s-a simtit din estul Europei, la Constantinopol, pana spre nord". De asemenea, fizionomia seismului si aria sa larga de raspandire au fost prezentate in "Gazette de France" din 21 mai 1790 si in alte ziare europene, consemand, in rezumat, urmatoarele: "la 6 aprilie, ora 9 si 29 minute seara, s-a produs in Banat, in toata Transilvania, in Volinia, in Ucraina, la Constantinopol si pana in Crimeea, un violent cutremur de pamant ale carui zguduiri durara aproape 5 minute, cu un zgomot asemanator cu acela a o mie de pusti. Atmosfera era linistita; s-au produs si cateva zguduiri si peste noapte. De la Dobno in Volinia, extrema de nord a tarilor scuturate de cutremur s-a intins la Apus pana la Brody si Lemberg in Galitia, mai la sud la Sibiu si Jupanek in Banat si pana la Constantinopol, limita meridionala. La est, de la Dobno..., Kiev, Nemirov (Podolia),...pana la Bender (=Tighina), Oceakov, Kerson in Crimeea -care fu scuturata in toata intinderea sa. In interiorul acestui "circuit" au fost cuprinse orasele Roman, Iasi, Kameniec <Podolsk> si Bucuresti, unde s-a rasturnat o casa si s-au vatamat foarte multe altele...Directia acestor socuri a fost de la sud spre nord".
Iata asadar ceea ce au adunat istoricii Cernovodeaunu si Binder despre cele 3 cutremure vrancene majore din secolul al XVIII-lea, seisme care au avut probabil magnitudini cuprinse intre 7,0-7,5 pe scara Richter. De notat aria larga de raspandire a efectelor macroseismice, deci cele 3 cutremure mari s-au resimtit pe arii foarte intinse, trasatura specifica marilor cutremure vrancene. Un alt lucru, demn de interes, este faptul ca si Transilvania a fost zguduita, si a inregistrat efecte mai mult sau mai putin severe. Acelasi lucru s-a vazut si la Cutremurul cel Mare din anul 1802. Deci, desi efectele cele mai grave sunt in Muntenia si Moldova, acest lucru NU INSEAMNA ca Transilvania scapa complet nezguduita. Nici pomeneala de asa ceva ! Cutremurele vrancene se simt si in Transilvania. Deci este eronat sa se spuna ca seismele nu se simt in Transilvania. Cu totul eronat.
