-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Cauzele fizice ale periodicitatii cutremurelor vrancene. Consecinte
- Autor subiect GeoX1
- Dată creare
Arhi Tect a spus:
Evident ca "anotimpurile" la adancimea de 150 de km - daca ar exista - ar trebui sa fie complet diferite fata de cele cunoscute de noi de la suprafata Pamantului. Cunoastem foarte bine cum se incalzeste suprafata Pamantului prin asa numitul efect de sera. Radiatia solara din domeniul vizibil si partial din ultraviolet (fotoni) reuseste sa strabata atmosfera si sa incalzeasca Pamantul. Acesta incalzindu-se emite o radiatie termica in domeniul infrarosu care poate fi estimata cu ajutorul legii Stefan-Boltzmann. Dar radiatia in infrarosu, cu lungime de unda mult mai mica nu mai reuseste sa strabata atmosfera producand o incalzire suplimentara (efectul de sera).
Dar Soarele nu emite numai fotoni ci si neutrini care sunt la fel de numerosi ca si fotonii. Neutrinul a fost prezis in mod teoretic in 1930 de catre Pauli si pus in evidenta in 1956 prin experimentul Cowan-Reines. Sunt emisi in interiorul Soarelui si se deplaseaza cu viteza luminii. Interactioneaza foarte putin cu materia participand doar la procesele intermediate de interactiunea slaba (dezintegrarea radioactiva). Ei bine, acesti misteriosi neutrini emisi de Soare ar putea sa influenteze (foarte putin) anumite constante radioactive. Caldura interna a Pamantului provine in buna parte din energia eliberata de dezintegrarea radioactiva (238U, 232Th, 235U, 40K) fara de care probabil interiorul lui ca s-ar fi racit in 4.5 miliarde de ani.
Astfel variatia fluxului de neutrini ar putea produce o mica variatie sezoniera a temperaturii din adancurile Pamantului. Daca ne amintim ca periheliul este pe 5 ianuarie si afeliul pe 4 iulie ar rezulta ca iarna interiorul Pamantului ar fi ceva mai cald si vara ceva mai rece. Un astfel de efect termic ar explica foarte bine multe din regularitatile seismicitatii vrancene.
Arhi Tect a spus:
La interior ar fi tocmai invers fata de anotimpurile nostre din emisfera nordica pentru ca Pamantul este la periheliu (punctul cel mai apropiat de Soare) pe 5 ianuarie. Se pare ca asta s-a si observat din masurarea constantelor radioactive care ar putea fi ceva mai mari in ianuarie decat in iulie.
O astfel de variatie ar explica bine anumite caracteristici ale seismicitatii din Vrancea. Aceata regularitate sezoniera poate fi observata cel mai bine in cazul cutremurelor cu directivitate clara spre Moldova care se produc in general in august:
- cutremurul din 31 august 1986 produs langa Gura Teghii cu directivitate clara spre Moldova. La Chisinau au fost distruse patru blocuri.
- cutremurul din 31 august 1894 care a afectat malurile Prutului si despre care cunoastem din cartea lui Atanasiu ca a fost puternic resimtit in sudul Moldovei.
- cutremurul din 9 august 1679 care a afectat cetatea Sucevei
- cutremurul din 29 august 1471 cunoscut din cronicile Moldovei care la deranjat pe Stefan cel mare si a produs pagube insemnate la manastirea Neamtului.
In acest sens, ar fi fost foarte util sa interpretam informatiile istorice despre ce a comis Vrancea in vremurile "Micii glaciatiuni din secolele XVI-XVIII". Evident, atunci radiatia solara a inregistrat un minim de lunga durata si ar fi trebuit sa se vada si influente de necontestat asupra Vrancei. Si se pare ca exact aceasta perioada a fost foarta activa seismic, culminand cu ceea ce ar putea fi incununarea seismica a Micii glaciatiuni: 1738 si 1802. Bine, in general epocile glaciare incarca mult scoarta, datorita calotelor, dar topirea brusca a calotelor este si mai rea.real32 a spus:
Dar nu dispunem decat de prea putine consemnari interpretabile fara dubii.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
In orice caz, caracterul cvasi-sezonier al cutremurelor vrancene, in special al celor mari, este frapant. Sigur, mai apar si unele exceptii, dar:
29 august 1471
15 august 1569
10 august 1590
9 august 1679
19 august 1681
17 august 1893
31 august 1894
31 august 1986
24 noiembrie 1516
8 noiembrie 1620
26 octombrie 1802
26 noiembrie 1829
13 noiembrie 1868
6 octombrie 1908
10 noiembrie 1940
nu mai sunt simple coincidente, sunt elemente frapante.
Datele sunt pe stil nou.
29 august 1471
15 august 1569
10 august 1590
9 august 1679
19 august 1681
17 august 1893
31 august 1894
31 august 1986
24 noiembrie 1516
8 noiembrie 1620
26 octombrie 1802
26 noiembrie 1829
13 noiembrie 1868
6 octombrie 1908
10 noiembrie 1940
nu mai sunt simple coincidente, sunt elemente frapante.
Datele sunt pe stil nou.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Spuneam ca, ori de cate ori sunt intrebati, domnii de la INFP declara sus si tare ca nu exista nici o periodicitate in aparitia cutremurelor vrancene, asta desi tot onorificul invoca 64 de ani intre 1738 si 1802, mai mare contradictie nici ca se putea. In discursul public, marii nostri specialisti abordeaza problema periodicitatii seismelor mari din Vrancea intr-un mod foarte simplist, in acceptiunea ca doua cutremure de magnitudini peste 7,0 (sau de aceeasi magnitudine, oricum) trebuie sa vina la acelasi numar de ani. Nu e asa, si nu toata lumea e proasta sa creada asta.
Orice elev de clasa a V-a poate observa ca, de fapt, sunt mai multe elemente de periodicitate in aparitia cutremurelor vrancene, ba chiar mai mult decat atat, aparitia este aproape sezoniera. In sfarsit, domnii cu pricina prefera sa trateze lucrurile simplist in relatia cu publicul, crezand poate ca nimeni nu isi va pune intrebari. Ghinion pentru domniile lor, ce sa-i faci. :devil::devil::devil::banana:banana:banana
Oricum, nu pot sa cred ca ditamai fizicienii de la INFP nu studiaza si cauzele acestor elemente de periodicitate. Chiar nu vreau sa cred, ar fi mai mare rusinea. Dumnealor stau prost cu comunicarea cu publicul, mai nou au blocat accesul la datele privind seismele zilnice din tara, nu isi mai actualizeaza nici baza de date EIDA, ca merge asa si in Romania.
In sfarsit, e clar ca in ciuda superficialitatii manifestate de cei de la INFP, exista clare elemente de periodiciate in succesiunea unor tipuri de cutremure vrancene. Ce cauzeaza aceste elemente, inclusiv caracterul cvasi-sezonier, e o chestiune nu tocmai usor de explicat. S-ar putea ca nici macar baietii de la INFP sa nu fie capabili sa o faca.
Orice elev de clasa a V-a poate observa ca, de fapt, sunt mai multe elemente de periodicitate in aparitia cutremurelor vrancene, ba chiar mai mult decat atat, aparitia este aproape sezoniera. In sfarsit, domnii cu pricina prefera sa trateze lucrurile simplist in relatia cu publicul, crezand poate ca nimeni nu isi va pune intrebari. Ghinion pentru domniile lor, ce sa-i faci. :devil::devil::devil::banana:banana:banana
Oricum, nu pot sa cred ca ditamai fizicienii de la INFP nu studiaza si cauzele acestor elemente de periodicitate. Chiar nu vreau sa cred, ar fi mai mare rusinea. Dumnealor stau prost cu comunicarea cu publicul, mai nou au blocat accesul la datele privind seismele zilnice din tara, nu isi mai actualizeaza nici baza de date EIDA, ca merge asa si in Romania.
In sfarsit, e clar ca in ciuda superficialitatii manifestate de cei de la INFP, exista clare elemente de periodiciate in succesiunea unor tipuri de cutremure vrancene. Ce cauzeaza aceste elemente, inclusiv caracterul cvasi-sezonier, e o chestiune nu tocmai usor de explicat. S-ar putea ca nici macar baietii de la INFP sa nu fie capabili sa o faca.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
De fapt, ar avea o paine serios de mancat aici domnii de la INFP, ce spun eu paine, un cozonac sadea, ce mai calea-valea! :banana:banana:banana:banana:banana Fiindca ar putea face descoperiri interesante...numai sa si vrea. Nu cred ca mai exista o alta zona seismica in lume care sa imbine atat de clar elemente de periodicitate pe termen lung cu aparitia cvasi-sezoniera a evenimentelor vrancene puternice. Asa ceva este cu adevarat remarcabil.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Fiindca ne apropiem de luna august, reiau lista seismelor vrancene semnificative produse in aceasta luna in ultimii 600 de ani:
29 august 1471
15 august 1569
10 august 1590
9 august 1679
19 august 1681
17 august 1893
31 august 1894
31 august 1986
Dupa cum vedem, luna august e chiar o luna de top in aparitia seismelor vrancene puternice (MGR > 6,5-6,7). Se detaseaza, prin magnitudine (MGR=7,4), marele cutremur de pe vremea lui Stefan cel Mare din 29 august 1471.
29 august 1471
15 august 1569
10 august 1590
9 august 1679
19 august 1681
17 august 1893
31 august 1894
31 august 1986
Dupa cum vedem, luna august e chiar o luna de top in aparitia seismelor vrancene puternice (MGR > 6,5-6,7). Se detaseaza, prin magnitudine (MGR=7,4), marele cutremur de pe vremea lui Stefan cel Mare din 29 august 1471.
GeoX a spus:
Dintre acestea cutremurele din 1471, 1679, 1893, 1894 si 1986 au avut o directivitate clara spre Moldova si putem presupune ca au avut epicentrele in Muntii Buzaului dupa modelul celui din 1986. Pentru cutremurele din 17 august 1893 si 31 august 1894 putem gasi hartile izoseistelor in cartea lui Ion Atanasiu - Cutremurele de pamant din Romania. Dar ar putea exista si cutremure de august care sa fie directionate spre Muntenia sau aiba o comportare simetrica.
Probabil pura coincidenta, dar destul de improbabila cit sa imi sara in ochi: din astea 8 cutremure de august (intinse pe jumatate de mileniu), nici macar unul nu s-a produs in prima jumatate a secolului respectiv. De fapt toate sint grupate cam in ultima treime a secolului. Intrebare pentru experti: coincidenta chioara, sau se mai poate corela si asta cu ceva fenomene astronomice sau de alta natura?
Cam mult pentru o simpla coincidenta! Exceptie: secolul XVIII, in care toate obiceiurile par a fi fost inversate, respectiv cutremurul de Buzau a fost in preajma anilor 40 (1738), in perioada preferata de cele foarte adanci, dar totodata si in iunie, in perioada preferata de cele de mica adancime. Si a avut si o magnitudine si directivitate iesite din comun. Eu presupun ca o influenta externa majora sau o circumstanta interna singulara a dat peste cap regularitatile in secolul XVIII si asta ar fi condus pana la urma si la apoteoza de la 1802.fl0rin a spus:
Daca mi se permite, vin cu o mentiune legata de discutiile mele legate de rolurilor valorilor energetice asupra zonei Vrancea.
Observati intervalul de aproximativ 70x4 ani intre cutremurul din 24 noiembrie 1516, MGR~7,3 si adancime estimata 150 km si cutremurul cel mare din 1802, primul fiind ultimul cutremur de tip A de >7,0 MGR inaintea celui din 1802... Eu cred ca intervalul asta enorm intre cele doua seisme si-a pus amprenta asupra magnitudinii seismului din 1802, dar, in acelasi timp s-a pastrat, cu substrat, daca mi se poate permite sa ma exprim asa metaforic si intervalul clasic de aproximativ 70 de ani intre seismele importante de tip A, iar acest seism urias din 1802 se pare ca a descarcat energia uriasa care presa zona Vrancea prin faptul ca a urmat o pauza de 102 ani fara seisme de 7,0+, dar, in primul rand a reusit si sa dubleze intervalul de 70 de ani intre el(seismul din 1802) si urmatorul seism de peste 7,0+ de tip A(seismul din 1940). Ce concluzie putem trage de aici? Pai, dupa cum spunea si GeoX: nu avem cum sa absolutizam rolul de inarcare-eliberare al energiei vrancene, deoarece trebuie sa tinem cont ca, desi in functie de anumite seisme care trec bine de 7,0, Vrancea se elibereaza suficient cat pentru a nu mai da seisme care sa treaca de 7,0 intr-un timp indelungat, sau se incarca intr-un timp indelungat pentru un seism urias(vezi intervalul de 286 de ani intre seismul din 1516 si seismul din 1802), totusi, in acelasi timp Vrancea respecta (doar ca in format de inmultire) si intervalul ei clasic de recurenta intre seismele de acelasi tip... S-ar parea ca si seismul din 1940 a descarcat suficienta energie cat sa nu mai vina un seism de 7,0+ la aproximativ 70 de ani dupa acesta, sigur, aceasta prelungire fiind favorizata pentru generatia noastra si de seismul de pe Dorsala Carlsberg din 2003... 2015 ar cam fi ultimul an pentru seism de tip A de 7,0+ si se pare ca vom scapa de un astfel de seism pentru inca cel putin 70 de ani! Seismele astea de tip A de 7,0+ MGR vin ori la ~70 de ani, ori la ~70xN ani(N=1,2,3,4), or, seismele alea din 1600 si ceva pe care mi le-a aratat real erau de tip B si C, pentru ca doar seismele de tip B si C in jur 7,0 MGR pot alterna la intervale de 4-8-13 ani(asa cum a fost in cazul prezentat de real sau in perioada 1977-1990). Vrancea tine cont simultan si de rolul de incarcare-eliberare al energiei acumulate prin tensiuni ce se acumuleaza prin decalarea timpului de recurenta intre seismele de acelasi tip, cauzale acestor acumulari fiind, desigur, gravitationale, termice, dar si externe, dar si de rolul intervalului clasic de recurenta intre seismele de acelasi tip si influentele externe pe termen scurt, asa cum a fost in 1977, cand am avut nu cu mult timp in urma 3 seisme de 6,7+ in estul Turciei, sau seismul din 1797 din Sumatra, care a grabit, daca mai era nevoie, procesul de eliberare al acelei energii uriase ce se acumulase in Vrancea pana in 1802 ... Deci, vedeti, ca nu sunt chiar asa batut in cap sa fac calcule energetice clasice care sa faca abstractie si de legaturile evidente ale Vrancei si cu intervalul de recurenta intre seismele de acelasi tip, de potentialul de baleiere scurta ca timp doar intre anumite tipuri de seisme(B si C in cazul de fata), dar si de influentele externe care au un rol foarte important in acumularea de tensiune vranceana...
Observati intervalul de aproximativ 70x4 ani intre cutremurul din 24 noiembrie 1516, MGR~7,3 si adancime estimata 150 km si cutremurul cel mare din 1802, primul fiind ultimul cutremur de tip A de >7,0 MGR inaintea celui din 1802... Eu cred ca intervalul asta enorm intre cele doua seisme si-a pus amprenta asupra magnitudinii seismului din 1802, dar, in acelasi timp s-a pastrat, cu substrat, daca mi se poate permite sa ma exprim asa metaforic si intervalul clasic de aproximativ 70 de ani intre seismele importante de tip A, iar acest seism urias din 1802 se pare ca a descarcat energia uriasa care presa zona Vrancea prin faptul ca a urmat o pauza de 102 ani fara seisme de 7,0+, dar, in primul rand a reusit si sa dubleze intervalul de 70 de ani intre el(seismul din 1802) si urmatorul seism de peste 7,0+ de tip A(seismul din 1940). Ce concluzie putem trage de aici? Pai, dupa cum spunea si GeoX: nu avem cum sa absolutizam rolul de inarcare-eliberare al energiei vrancene, deoarece trebuie sa tinem cont ca, desi in functie de anumite seisme care trec bine de 7,0, Vrancea se elibereaza suficient cat pentru a nu mai da seisme care sa treaca de 7,0 intr-un timp indelungat, sau se incarca intr-un timp indelungat pentru un seism urias(vezi intervalul de 286 de ani intre seismul din 1516 si seismul din 1802), totusi, in acelasi timp Vrancea respecta (doar ca in format de inmultire) si intervalul ei clasic de recurenta intre seismele de acelasi tip... S-ar parea ca si seismul din 1940 a descarcat suficienta energie cat sa nu mai vina un seism de 7,0+ la aproximativ 70 de ani dupa acesta, sigur, aceasta prelungire fiind favorizata pentru generatia noastra si de seismul de pe Dorsala Carlsberg din 2003... 2015 ar cam fi ultimul an pentru seism de tip A de 7,0+ si se pare ca vom scapa de un astfel de seism pentru inca cel putin 70 de ani! Seismele astea de tip A de 7,0+ MGR vin ori la ~70 de ani, ori la ~70xN ani(N=1,2,3,4), or, seismele alea din 1600 si ceva pe care mi le-a aratat real erau de tip B si C, pentru ca doar seismele de tip B si C in jur 7,0 MGR pot alterna la intervale de 4-8-13 ani(asa cum a fost in cazul prezentat de real sau in perioada 1977-1990). Vrancea tine cont simultan si de rolul de incarcare-eliberare al energiei acumulate prin tensiuni ce se acumuleaza prin decalarea timpului de recurenta intre seismele de acelasi tip, cauzale acestor acumulari fiind, desigur, gravitationale, termice, dar si externe, dar si de rolul intervalului clasic de recurenta intre seismele de acelasi tip si influentele externe pe termen scurt, asa cum a fost in 1977, cand am avut nu cu mult timp in urma 3 seisme de 6,7+ in estul Turciei, sau seismul din 1797 din Sumatra, care a grabit, daca mai era nevoie, procesul de eliberare al acelei energii uriase ce se acumulase in Vrancea pana in 1802 ... Deci, vedeti, ca nu sunt chiar asa batut in cap sa fac calcule energetice clasice care sa faca abstractie si de legaturile evidente ale Vrancei si cu intervalul de recurenta intre seismele de acelasi tip, de potentialul de baleiere scurta ca timp doar intre anumite tipuri de seisme(B si C in cazul de fata), dar si de influentele externe care au un rol foarte important in acumularea de tensiune vranceana...
Pai cele din 1571 (~7,1), 1595 (~7,1), 1605 ~7,1), 1620 (~7,5, posibil totusi sa fie de tip C), 1701 (~7,1), 1740 (???) si 1790 (7,1) nu au fost tot de tip "A"? Nu cred ca pragul de 7,0 MGR (sau cat o fi in Mw) este atat de definitoriu. Acest prag este pur subiectiv/uman, fiind legat de distrugeri la cladiri facute de specia Homo Sapiens, dar Vrancea nu stie calculele noastre. Plus ca nu poti avea 100% incredere in valori de magnitudine estimate pentru un fenomen petrecut in urma cu trei secole...Cristivs a spus:
fl0rin a spus:
Nu cred ca este o coincidenta. In Vrancea cam orice ai vrea sa studiezi vei avea sansa sa descoperi lucruri cat se poate de interesante.
Cutremurele din august apar in ultima treime a secolului
29 august 1471
15 august 1569
10 august 1590
9 august 1679
19 august 1681
17 august 1893
31 august 1894
31 august 1986
iar cele mari din octombrie si noiembrie vin in general in prima jumatate a secolui
10 octombrie 1446
24 noiembrie 1516
8 noiembrie 1620
26 octombrie 1802
26 noiembrie 1829
6 octombrie 1908
11 noiembrie 1940
Cele scrise cu caractere aldine au fost urmate de cutremure in Fagaras cea ce ne face sa intuim ca ar putea fi o diferenta si intre seismele cu epicentrul in Muntii Buzaului. Spre exemplu intre cutremurul din 6 octombrie 1908 si cel din 31 august 1986.