Clima şi seismele în România

[Una]

dar cite astfel de manifestari ale vremii au fost, fara sa fie nici un cutremur?

poi, da... . un seism ar putea fi precedat de astfel de fenomene meteo dar e cert ca nu orice furtuna este urmata de un seism.

 

[dukku]

Intre o eclipsa de soare si o schimbare brusca a circulatiei maselor de aer exista o explicatie stiintifica .
In cazul cutremurelor nu as vedea decat ceva influente datorate unor valuri de natura seismica ce se nasc pe ocean care duc la modificarea cantitatii de apa ce se evapora si duce la formarea de nori in acea zona. De aici posibil sa rezulte o modificare a zonelor ciclon si anticilon (zonele de presiune mare si de depresiune).

 

[Alex]

Putem insa corela seismele cu fenomene meteo neobisnuite, acestea fiind consecinta ionizarii atmosferice puternice observate cu putin timp inainte, in timpul si dupa un cutremur.

Ma refer la fenomenele luminoase observate si in 1986, si in 1977, descrise de martori ca fulgere, lumini pe cer, lumini difuze la orizont, agomote asemanatoare tunetelor, etc.

Cu putin timp inainte de seisme puternice din alte tari au fost observate fenomene asemanatoare aurorei boreale. de ex:

iar daca mai cautati pe youtube mai gasiti o groaza de filmari cu astfel de lumini.

 

[anda1]

Putem insa corela seismele cu fenomene meteo neobisnuite, acestea fiind consecinta ionizarii atmosferice puternice observate cu putin timp inainte, in timpul si dupa un cutremur.

eu cred ca e posibil ca aceste fenomene de ionizare produse datorita proceselor tectonice sa fie confundate cu fenomene meteorologice, de unde si impresia multora ca ar fi o legatura intre cutremure si vreme.

 

[Sihast]

Putem insa corela seismele cu fenomene meteo neobisnuite, acestea fiind consecinta ionizarii atmosferice puternice observate cu putin timp inainte, in timpul si dupa un cutremur.

eu cred ca e posibil ca aceste fenomene de ionizare produse datorita proceselor tectonice sa fie confundate cu fenomene meteorologice, de unde si impresia multora ca ar fi o legatura intre cutremure si vreme.

In vechime se considera ca seismele sunt determinate de mase de aer deplasate in adancimea pamantului.

Lucretius Carus, a pus problema cauzelor cutremurelor in poemul sau De Rerum Natura.
Este un text de esentza epicureica si totodata prezentarea cea mai detaliata a invatztaurii antice atomistice.
Se presupune ca fizica epicureica era la moartea poetului inca o teorie incompleta, fiind publicata postum de Cicero.
In cartea 6 a poemului, autorul dezbate interactziunea dintre Pamant si Cer, fenomene ce creaza in mod misterios panica la oameni, ca urmare acestia cautand refugiu in credintza in zei.

Lucretius cauta printr-o metoda nefundamentata pe religie, sa alunge teama oamenilor fatza de acest fenomen si sa demonteze mitul.
El evidentziaza impreuna cu intemperiile si fenomenele atmosferice in general, considerand la inceputul prelegerii sale, seismele ca veriga de legatura, urmate de vulcanism, de nivelul de inundare a Nilului, de diversele fenomene de emanatzii de vapori din pamant, de fenomenele exceptzionale termice si hidrologice si in final, adaugand actziunea magnetismului.

In categoria catastrofelor cosmice intra si mariile epidemii, cartea 6 incheiindu-se cu o descriere a ciumei din Atena strans legata de referintzele lui Tucidide.

Teoria seismica expusa de Lucretius se bazeaza pe modelul interiorului pamantului.
Orientandu-se dupa conceptzia lui Teofrast, el isi imagineaza subteranul ca fiind alcatuit din spatziile supraterane, similare pesterilor, cavernelor etc.
Continuand analogia, autorul considera ca aceste caverne cuprind rauri si lacuri cat si mase de aer captive, neevidentziind insa daca aceste mase de aer provin din exterior sau rezulta din evaporari ale apei.

Apa si aerul sunt raspunzatoare de declansarea seismelor.

Dislocatzille si prabusirea cavitatzilor subterane ca urmare a imbatranarii, genereaza impulsuri, concretuzate prin zguduituri, scufundari de teren, crapaturi in scoartza.

Autorul distinge mai multe tipuri de seisme:
1. seisme de prabusire, determinate exclusiv de procesul de imbatranire a scoartzei, vibratziile determinate la suprataza scoartzei semanand cu cele provocate de trecerea unui car greu

2. a doua cauza deriva din prima, adica stancile desprinse din prabusiri cad intr-un lac subteran, undele generate in apa determinand la randul lor genereaza oscilatzii ale scoartzei similar agitatziei provocate in apa dintr-un vas

3. Pe langa apa, aerul patruns din exterior si devenit captiv provoaca miscari seismice ca si cum vantul ar cauta sa se elibereze din labirintul subteran. Daca vantul subteran nu si-ar schimba directzia, ar provoca rasturnarea pamantului, dar miscarile provocate sunt de leganare. Ca urmare a efortului aerului de a se elibera, crapa pamantul, pamantul se ridica sau se scufunda.
Lucretius da in acest sens urmatorul exemplu: seismul din Siria dirstugerea orasului Sidon in anul 373 i. I.H..
Chiar daca aerul nu provoaca ruperi de scoartza este raspunzator de cutremure care este asemenea unui corp cuprins de frisoane, din cauza traversarii aerului prin porii subterani.

Este evidenta influentza epicureica la Lucretius.
Epicur presupune ca vantul si prabusirea spatziilor cave subterane sunt cauzele cutremurelor.
Seneca QN 6,20,6 evidentziaza ca Epicur a luat in sema si apa ca factor declansator de seisme.

Poseidonios considera si focul ca factor declansator.
Lucretius rezuma acest fapt sub conceptul de vulcanism, tratandu-l separat.
Lucretius nu intentziona sa creeze o teorie noua, ci evidentzia lucrari, conceptzii vechi.
Nici de meteorologie nu este legata lucrarea despre seisme.