Cutremurele crustale din Fagaras

[GeoX1]

Despre seismele crustale din regiunea Fagaras-Campulung.

 

[GeoX1]

Regiunea seismogena Fagaras-Campulung, care se intinde aproximativ de la Valea Oltului pana in zona culoarului Rucar-Bran, si care include zona de munte si zonele subcarpatice din judetele Valcea, Arges, partial Sibiu si Dambovita, este a doua zona seismica a Romaniei. In aceasta zona seismica se produc in general cutremure crustale, cu focare la adancimi de 5-30 km adancime. Totusi, uneori s-au inregistrat si mici seisme subcrustale, rare si de magnitudini sub 3,0 grade, la adancimi de pana la 40-80 km.
Cele mai numeroase cutremure fagarasene au epicentrele grupate in urmatoarele zone:
-Campulung Muscel;
-coada lacului Vidraru: Arefu-Cumpana-Piscul Negru;
-Valea Oltului-Depresiunea Lovistei (cu o frecventa mai mare a miscarilor seismice in zonele Calimanesti-Cozia, Brezoi-Caineni si Titesti).
Magnitudinea maxima observata si chiar inregistrata este de 6,5 grade pe scara Richter. Ultimul cutremur mare, de intensitate epicentrala VIII-IX si magnitudine 6,4-6,5 grade, a avut loc la 26 ianuarie 1916, epicentrul acestui seism fiind in zona Cumpana-Piscul Negru.
In trecut, cutremure mai importante s-au produs in: 1521, 1550 (intensitate mare la Sibiu), 1628 (intensitate mare la Campulung), 1746 (efecte macroseismice importante in Transilvania, similare celui din 1916), 1832 (cu maxim in Depresiunea Lovistei) si, evident, in 1916. Dupa 1916, cutremure de mai mica amploare s-au mai produs la 10 iunie 1966 in zona Curtea de Arges (magnitudine 4,9) si la 12 aprilie 1969 in zona Campulung Muscel (magnitudine 5,2). Dupa 1969, nu au mai avut loc cutremure cu magnitudini mai mari de 4,5 grade. Dupa 1990, cele mai importante cutremure fagarasene s-au produs astfel:
28 ianuarie 1995 zona Campulung Muscel M=3,9
28 noiembrie 1995 zona Valea Oltului: Brezoi-Caineni M=4,0
20 mai 2004 zona Campulung Muscel M=4,3
25 decembrie 2010 zona Cumpana-Piscul Negru (Vidraru) M=3,8
27 februarie 2013 zona Valea Oltului: Titesti-Caineni M=4,0
In afara acestor evenimente, in fiecare an in regiunea seismogena Fagaras-Campulung se produc cutremure mici, aproape imperceptibile, cu magnitudini de 2-3 grade pe scara Richter.
Cauzele seismelor fagarasene trebuie corelate cu un sistem de falii locale si regionale, evidentiate in figura de mai jos (sursa: INFP):

Vezi atașament 9

Sistemul tectonic implicat in producerea cutremurelor fagarasene include atat prelungirea spre Campulung a faliei IntraMoesice (linia rosie care vine dinspre sud-est spre nord-vest, cu orientare oblica, si care trece pe langa Campulung), dar si o serie de falii locale sau/si cu extensii regionale, dintre care trebuie mentionata falia Lovistei; de fapt sunt 2 segmente de falii, unul mai la nord si celalalt mai la sud, in zona subcarpatica.
Mai exista si o serie de fracturi locale, perpendiculare pe falia Lovistei, care trec pe langa Ramnicu Valcea si chiar pe langa Curtea de Arges.
In orice caz, cele mai puternice cutremure fagarasene (cu magnitudini de 6-6,5 grade) trebuie legate atat de falia Lovistei, cat si de terminatia faliei IntraMoesice.

 

[GeoX1]

Cutremurele crustale importante din regiunea Fagaras-Campulung au manifestari interesante. Una dintre cele mai importante particularitati este aparitia in secventa, cu miscari repetate la intervale relativ scurte de timp. Ion Atanasiu le numea "cutremure polikinetice". O alta chestie interesanta este evolutia activitatii seismice de dupa socul principal.
Sa luam de exemplu ultimele 2 cutremure puternice produse in 1832 si 1916. Cutremurul din 19 februarie 1832 s-a produs mai aproape de Valea Oltului, posibil in zona TITESTI-CAINENI sau in apropiere. In perioada februarie-aprilie 1832 s-au produs 11 cutremure puternice, resimtite in Valcea si Arges cu intensitati de VI pana la VIII grade pe scara Mercalli. Interesant e ca primul soc a fost mai violent in Valcea (cel din 19 februarie), in timp ce miscarea din 7 aprilie a afectat mai tare judetul Arges; asta sugereaza o evolutie incepand din zona TITESTI-CAINENI si terminandu-se in zona CUMPANA-PISCUL NEGRU. In 1916 evolutia a fost cam inversa: a inceput la CUMPANA-PISCUL NEGRU si a evoluat spre CAINENI-TITESTI-Valea Oltului.
Oare locul in care se termina o secventa de seisme fagarasene sugereaza si epicentrul viitorului cutremur puternic ? Deci faptul ca secventa din 1916 s-a terminat spre Valea Oltului, cu multe post-socuri si evenimente secundare concentrate in zona TITESTI-CAINENI (dupa ce in primele 24 de ore au predominat cutremurele din zona CUMPANA-PISCUL NEGRU) arata ca viitorul cutremur important va veni de la CAINENI-TITESTI ? Ramane de vazut. Cutremurele fagarasene sunt insa foarte interesante, au si alte ciudatenii, le mai discutam zilele astea.
De notat ca zona in care s-au produs cutremurele din 27-28 februarie 2013 include mai multe amenajari hidroenergetice din bazinul Oltului, ceea ce poate implica considerarea unui risc seismic crescut. Sper ca s-a tinut cont de potentialul seismic al zonei. Un cutremur crustal de magnitudine 6 este periculos in epicentru.

 

[GeoX1]

In mod obisnuit, ruperea unui segment de falie s-ar realiza cam la 170-200 de ani; Ion Atanasiu remarca intervalul de 170 de ani intre cutremurul din 1746 si cel din 1916. Totusi, se pot rupe mai multe segmente de falie, astfel incat superpozitia aceasta a determinat, cel putin in ultimii 300 de ani, recurenta cutremurelor fagarasene cu magnitudini de 6-6,5 grade la intervale de circa 85-100 de ani:

7 decembrie 1746 CUMPANA-PISCUL NEGRU: Mw ~ 6,5
19 februarie 1832 TITESTI-CAINENI-LOVISTEA: Mw ~ 6,0-6,2
26 ianuarie 1916 CUMPANA-PISCUL NEGRU: Mw = 6,4

Cel mai probabil ar fi ca urmatorul cutremur fagarasean important sa se produca pe segmentul din zona Oltului, segmentul Lovistea-Caineni-Titesti. Desi cutremurele din regiunea Lovistea-Caineni-Titesti par a fi mai slabe decat cele de la Piscul Negru (Arges), ele nu pot fi subestimate, deoarece pot afecta hidrocentralele de pe Olt, combinatele chimice din zona si alte obiective. In 1832, la Turcesti, Valcea (localitate situata la vest de Valea Oltului) s-a crapat pamantul si au iesit emanatii sulfuroase, s-au produs tasniri de apa si alte fenomene. Cutremurele cu magnitudini de ordin 6 se simt puternic in zona.

 

[GeoX1]

Cele mai puternice cutremure fagarasene, cu magnitudini de 5,0-6,5 grade, au avut, de-a lungul timpului, urmatoarele epicentre:

1) epicentrul din zona CAMPULUNG MUSCEL, legat cel mai probabil de terminatia faliei IntraMoesice si care a fost sursa probabila a cutremurului de magnitudine 6-6,25 din 1628;
2) epicentrul din coada lacului Vidraru, zona CUMPANA-PISCUL NEGRU, legat de un segment al falliei Titesti-Babuesti-Cumpana, sursa a seismelor de magnitudini 6,5 din 1746 si 1916;
3)epicentrul din Valea Oltului-Depresiunea Lovistei, zona TITESTI-CAINENI, sursa a seismelor de magnitudini 5,6-6,2 din 1639 si 1832;
4) cu semn de intrebare, epicentrul legat de falia nord-fagarasana, sursa a seismului de magnitudine estimata la 6,5 din 1550.

 

[GeoX1]

Sa reluam succesiunea seismelor fagarasene mai puternice (magnitudine mai mare de 5,5 sau/si intensitate epicentrala de cel putin VII grade pe scara Mercalli).

1550 sursa ? Mw~6,5 I0=VIII-IX
1628 sursa: Campulung; Mw ~6,0-6,25 I0=VII-VIII
1639 sursa: Lovistea-Caineni, Titesti; Mw ~ 5,5-5,7 I0=VII
1746 sursa: Cumpana-Piscul Negru; Mw ~ 6,5 I0=VIII-IX
1832 sursa: Lovistea-Caineni, Titesti; Mw ~ 6,0-6,25 Io=VIII
1916 sursa: Cumpana-Piscul Negru; Mw=6,4 I0=VIII-IX

Se observa alternanta mai multor surse seismice, care genereaza la anumite intervale cutremure mai mari sau mai mici, cu magnitudini de pana la 5,5-6,5 grade si intensitati maxime intre VII si VIII-IX grade pe scara Mercalli.

 

[GeoX1]

Dupa cum nota Ion Atanasiu (in CUTREMURELE DE PAMANT DIN ROMANIA, Ed. Academiei R.S.R., 1961), dimensiunile ariilor macroseismice ale seismelor fagarasene sunt urmatoarele:

-pentru cutremure de intensitate maxima V (magnitudini in jur de 4,5): 7.000 km patrati;
-pentru cutremure moderate de intensitate maxima VI pana la VI-VII (magnitudini 5,25-5,5): 27.000 km patrati;
-pentru cutremure puternice (magnitudini 6-6,5 si intensitate maxima VIII pana la VIII-IX): peste 200.000 km patrati (cazul seismului din 1916).

Cutremurele fagarasene nu trebuie subestimate pentru hazardul seismic local si chiar regional, in special in cazul seismelor de magnitudini peste 5,75 si intensitati maxime de peste VII grade pe scara Mercalli.

 

[GeoX1]

Iata si localizarea cutremurului fagarasean de magnitudine 3,8 din 25 decembrie 2010, produs in zona CUMPANA-PISCUL NEGRU, la partea dinspre Vidraru al aceleiasi falii care a miscat acum 2 zile. Localizarea e accesibila prin click pe Falii seismice pe site-ul INFP, la rubrica corespunzatoare evenimentului respectiv:

Harta Localizare Seism fagarasean din 25 decembrie 2010, INFP

Vezi atașament 5

ShakeMap-ul seismului din zona PISCUL NEGRU, conform datelor procesate pe baza inregistrarilor seismologilor romani, apare aici:

Observati alura asemanatoare cu a cutremurului din 27 februarie 2013 (ML=4,0) produs in zona TITESTI-CAINENI.

 

[GeoX1]

De fapt, ciclicitatea cutremurelor fagarasene este cam de 170-200 de ani, fiindca sunt segmente diferite de falie care se pot rupe.
De exemplu, ruperea segmentului Cumpana-Piscul Negru (Vidraru, Cheile Argesului) a determinat cutremurele din 1746 si 1916, la interval de 170 de ani.
Ruperea segmentului Lovistea-Titesti-Caineni a determinat cutremurele din 1639 si 1832, la interval de 193 de ani.
Acum suntem la 181 ani de la cutremurul din zona Titesti-Lovistea din 1832, de aceea eu cred ca sunt sanse mari ca urmatorul cutremur fagarasean puternic sa se produca in Valcea, zona Titesti-Caineni-Depresiunea Lovistei...indiferent ca va veni peste 1,2,5...15 ani.
Zona Oltului ar avea ca vulnerabilitati: predispozitia spre alunecari de teren pe Valea Oltului (alunecari care pot fi "stimulate" chiar si de cutremure moderate, dar repetate), amenajarile hidroelectrice de pe cursul superior al Oltului precum si mai multe combinate chimice din judetul Valcea (cel de la Govora si altele).
Micile cutremure produse saptamana asta in zona Titesti-Caineni arata ca zona are un anumit potential. Nu stiu cand va veni un cutremur important acolo, eu ma astept sa vina abia dupa un cutremur subcrustal vrancean mai puternic din Muntii Buzaului, deci ar trebui sa mai treaca niste ani. Dar zona nu trebuie subestimata, exista un risc seismic deloc neglijabil acolo.
Cu un semn de intrebare ramane cutremurul presupus a se fi produs pe capatul faliei IntraMoesice in zona Campulung in anul 1628, cutremur puternic care a afectat Argesul, cu maxim de intensitate la Campulung Muscel. Si, de asemenea, enigmaticul cutremur din 26 octombrie 1550 care a afectat destul de puternic orasul Sibiu.

 

[GeoX1]

As plasa totusi cutremurul din 1550 pe segmentul CUMPANA-PISCUL NEGRU. Putem evidentia, in aceste conditii, urmatoarele secventieri temporale ale cutremurelor fagarasene puternice (cu magnitudini intre 5,75-6,5):

CUMPANA-PISCUL NEGRU (Arges):
1550-196 ani-1746-170 ani-1916

TITESTI-CAINENI-LOVISTEA (Valcea):
1474(?)-165 ani-1639-193 ani-1832

Am relatari vagi despre miscari seismice simtite in Valcea in perioada 1474-1479, anul exact nu e clar.
Ramane cutremurul din 1628 de la Campulung.

 

[GeoX1]

Iata o lista a cutremurelor fagarasene produse dupa anul 1969 si cu magnitudini mai mari de 3,7 grade. Nici unul nu a mai depasit 4,5 grade pe scara Richter. Informatiile se bazeaza pe datele din catalogul INFP, dar si din alte cataloage online ale unor centre seismologice internationale, inclusiv de la USGS. Am substituit Mw cu magnitudinea locala ML.


24.05.1975 Campulung ML=4,5 I0=V 18 replici
06.05.1976 Campulung ML=4,2 I0=IV-V 11 replici
08.04.1980 Brezoi-Lovistea ML=4,4 I0=IV-V
09.06.1982 Cumpana-Piscul Negru (Vidraru, Arges) ML=3,9 I0=IV
20.05.1984 Caineni-Turnu Rosu (Valea Oltului) ML=4,5 I0=V
20.07.1988 Campulung ML=4,0 I0=IV
28.01.1995 Campulung ML=3,9 I0=III-IV
28.11.1995 Brezoi-Lovistea ML=4,0 I0=IV-V
20.05.2004 Campulung ML=4,3 I0=IV-V
25.12.2010 Cumpana-Piscul Negru (Vidraru, Arges) ML=3,9 I0=IV
27.02.2013 Caineni-Titesti-Lovistea ML=4,0 I0=IV-V



In afara acestor cutremure, sigur ca au mai fost si altele mai mici, in fiecare an se produc cutremure mici in regiunea Fagaras-Campulung, cu magnitudini de pana la 2,5-3 grade, chiar 3-3,5 grade. Seismele fagarasene cu magnitudini in jur de 4,0 revin in medie cam la 4-6 ani.
Observam cele 3 arii epicentrale persistente principale: Campulung, Cumpana-Piscul Negru (Vidraru, Arges) si Valea Oltului-Depresiunea Lovistei (Valcea). In coada laculuii Vidraru s-au produs doar 2 cutremure, in 1982 si 2010.

 

[GeoX1]

Astazi se implinesc 99 de ani de la ultimul cutremur fagarasan puternic, de magnitudine Mw 6,4 (Ms 6,5). A fost un cutremur crustal important, produs la o adancime de cca. 20 km undeva in zona CUMPANA-PISCU NEGRU, in sus de Cheile Argesului. Cutremurul a avut loc in dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, la ora locala 9h38min, si a fost resimtit in epicentru cu intensitatea de VIII-IX grade pe scara Mercalli; s-au produs alunecari de teren, prabusiri de versanti iar in unele vai s-au format crapaturi in pamant. La CAINENI (Valcea), sarea locomotiva pe sine. Miscarea verticala a fost foarte violenta intre CAINENI si CUMPANA. Cutremurul a fost urmat de un numar mare de replici (cu acelasi focar) si seisme secundare.
De asemenea, cutremurul a fost resimtit pana la distante de 300-350 km la nord, sud si vest de epicentru si pana la 185 km est de epicentru.

 

[GeoX1]

Cutremurul din 26 ianuarie 1916 s-a simtit puternic in judetele Valcea, Arges, Alba, Sibiu, destul de puternic in Brasov si Dambovita, mai slab in Gorj, Mehedinti si Hunedoara. Spre est, dupa cum nota Atanasiu, izoseistele erau mai apropiate, ceea ce denota o scadere mai rapida a intensitatii spre est, dincolo de Valea Dambovitei si spre Prahova. In estul Munteniei a fost foarte slab simtit, intensitate II sau II-III grade pe scara Mercalli. Bucurestiul a avut totusi o "culminatie", miscarea seismica a avut intensitatea de IV grade pe scara Mercalli si a fost usor resimtita in interiorul caselor. Intensitatea maxima de VIII-IX grade a fost consemnata undeva in zona Cumpana-Piscu Negru si la Arefu.

 

[GeoX1]

Cutremurul a fost urmat, timp de mai multe luni, de 2 tipuri de activitati post-soc:
-replici, deci cutremure cu acelasi epicentru ca socul principal, in zona Cumpana-Piscu Negru. Acestea au aparut inca din primele minute dupa soc si au avut numarul maxim in primele 48 de ore, dar au continuat ulterior in februarie si martie 1916;
-cutremure secundare, induse prin reactivarea altor falii locale mai mici, atat la vest, cat si la est de epicentrul socului principal. De exemplu, chiar in seara zilei de 26 ianuarie 1916 s-a produs un cutremur de magnitudine 5,2 pe Valea Oltului, in zona CALIMANESTI-BREZOI.

Toata activitatea post-soc a tinut pana la 6 mai 1916. In unele zile localnicii din Arges si Valcea simteau cate 5-10 socuri pe zi. Post-socurile mai intense erau precedate si insotite de zgomote subterane mai puternice, ca niste tunete infundate. Cand post-socurile erau mai slabe, zgomotele erau si ele mai usoare. De altfel, si socul principal a fost precedat, cu doar cateva secunde inainte, potrivit relatarilor unor localnici, de un zgomot foarte puternic, ca o explozie. Imediat pamantul a inceput sa salte foarte violent, miscarea verticala a fost foarte puternica in zonele muntoase din Arges si Valcea. La CAINENI sarea locomotiva pe sine.

 

[Arhi Tect]

26 ianuarie 1916

Exista cumva informatii despre durata miscarii? A fost un soc unic sau o succesiune de socuri? Din cate am citit, s-au inregistrat avarii la constructii si in Brasov la 1916. In zilele noastre, cel mai sensibil obiectiv in cazul unui seism asemanator ar fi barajul de la Vidraru, construit din pacate intr-o epoca in care lipseau reglementarile antiseismice din normativele de constructii. Bine ca n-a mai apucat Raposatu' sa termine si centrala nucleara inceputa la Fagaras... Cu o intensitate de VIII-IX nu e de loc de glumit!

 

[GeoX1]

Din tot ce am citit, reiese ca ar fi durat cam 30-40 de secunde, dar dupa socul principal au inceput replicile la foarte putin timp. Peste 25 de cutremure perceptibile in zona Cumpana-Piscu Negru, la Arefu si in imprejurimi, numai in primele 24 de ore.

 

[Arhi Tect]

Cutremurul fagarasean din 1969 la ce magnitudine a fost estimat?
Imi aduc aminte ca adultii erau oarecum socati dimineata dupa acest cutremur nocturn, care se pare ca a durat cateva secunde la Brasov. Deci banuiesc ca a fost resimtit la o intensitate asemanatoare cu cele din 31.05.1990 si 27.10.2004.

 

[GeoX1]

Cel din 12 aprilie 1969 a avut epicentrul in zona CAMPULUNG MUSCEL, magnitudinea a fost de 5,2 grade. S-a simtit in judetele Arges, Dambovita, Brasov, Sibiu.

 

[nelu1]

Ma uitam peste lista seismelor fagarasene de peste 3,7 si mi-a sarit in ochi un lucru interesant. Cutremurele de peste 4 s-au produs inaintea unor cutremure vrancene moderate sau puternice, cu cateva luni, maxim 2 ani.

Fagaras > Vrancea
27.02.2013 Caineni-Titesti-Lovistea ML=4,0 > 06.10.2013 Vrancea 5,6 ML
20.05.2004 Campulung ML=4,3 > 27.10.2004 Vrancea 6,0 ML
20.07.1988 Campulung ML=4,0 > 30.05.1990 Vrancea 6,7 ML
20.05.1984 Caineni-Turnu Rosu (Valea Oltului) ML=4,5 > 01.08.1985 Vrancea 5,6 MD > 30.08.1986 Vrancea 7,0 ML
24.05.1975 Campulung ML=4,5 si 06.05.1976 Campulung ML=4,2 > 01.10.1976 Vrancea 6,0 Mw si 04.03.1977 Vrancea 7,2 ML.

Nu cred ca e tocmai o coincidenta.

 

[GeoX1]

Pai e normal sa fie corelatii, tensiunile de pe anumite falii sunt amplificate de miscarea subplacilor convergente spre Curbura, dar si de dinamica blocului paleosubdus vrancean. De interes sunt insa cele mari, de tip 1746, 1832, 1916. Ele revin in functie de periodicitatea cutremurelor vrancene din Muntii Buzalui, dupa cum a aratat real32 in alta postare. Dar conteaza si daca seismul din Munti Buzaului (MGR > 6,5) este un cutremur primar sau secundar. De exemplu, cutremurul din 1986 a fost un cutremur secundar celui major din 1977, generat in mare masura de o reactie interna a blocului paleosubdus; totusi a indus niste tensiuni suplimentare in Meridionali, pe falia de la SINAIA, tensiuni care au generat cel mai mare cutremur inregistrat instrumental in zona SINAIA-BUSTENI la 23 mai 1993.
Acum e alta situatie. Noi asteptam cutremur primar in Muntii Buzaului, ceea ce va avea niste efecte importante si in Fagaras-Campulung. Incertitudinea e unde va misca: falia Lovistei (inclusiv zona CUMPANA-PISCU NEGRU), capatul faliei IntraMoesice de la CAMPULUNG MUSCEL sau falia sud-transilvana ? Aici pot fi surprize.