• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Cutremurele crustale din Fagaras

Asta explica si de ce toate asteptarile privind cutremur fagarasan de magnitudine 6-6,5 in perioada 1996-2006 au fost infirmate cu brio. Pana nu vine un cutremur important in Vrancea-Muntii Buzaului, nu misca nici zona Fagaras-Campulung; ma refer la un cutremur semnificativ, nu la seisme mici de 3,5-4,5 grade, fireste.
 
Iata ca a miscat din nou Fagarasul, la cativa ani dupa precedentul cutremur local de magnitudine 4 din 2013. Cele mai importante cutremure fagarasene incepand din 1969 au fost urmatoarele:


12.04.1969 CAMPULUNG MUSCEL, Arges ML=5,2 I0=VI
24.05.1975 CAMPULUNG MUSCEL, Arges ML=4,5 I0=V
06.05.1976 CAMPULUNG MUSCEL, Arges ML=4,2 I0=IV-V
08.04.1980 BREZOI, Valcea ML=4,4 I0=IV-V
09.06.1982 CUMPANA-PISCU NEGRU, Arges ML=3,9 I0=IV
20.05.1984 CAINENI-TURNU ROSU, Valcea-Sibiu ML=4,5 I0=V
20.07.1988 CAMPULUNG MUSCEL, Arges ML=4,0 I0=IV
28.01.1995 CAMPULUNG MUSCEL, Arges ML=3,9 I0=III-IV
28.11.1995 BREZOI-CAINENI, Valcea ML=4,0 I0=IV-V
20.05.2004 CAMPULUNG MUSCEL, Arges ML=4,3 I0=IV-V
25.12.2010 CUMPANA-PISCU NEGRU, Arges ML=3,8 IO=III-IV
27.02.2013 CAINENI-TITESTI, Valcea ML=4,0 I0=IV-V
29.12.2015 CAINENI, Valcea ML=4,2 I0=IV-V



In medie, cam la cativa ani te poti astepta si la un cutremur perceptibil in Fagaras-Campulung, deci la un seism de magnitudine in jur de 4,0 sau putin mai mare. Totusi, e de notat ca din 1969 nu s-a mai produs nici un cutremur local de magnitudine mai mare de 4,5. Cel mai puternic cutremur a fost insa cel produs in zona CUMPANA-PISCU NEGRU la 26 ianuarie 1916, de magnitudine 6,4 si intensitate maxima VIII-IX pe scara Mercalli Modificata. Cutremurul din 1916 a avut si un precursor, un seism local produs pe 23 ianuarie 1916, care se pare ca a avut epicentrul la CAINENI, cel putin exista relatari ca seismul din 23 ianuarie 1916 s-a simtit cel mai intens la CAINENI, ceva mai slab la SIBIU; in schimb, cutremurul din 26 ianuarie 1916 a avut intensitatea maxima in zona CUMPANA-PISCU NEGRU, dar s-a simtit bine si in Valcea, inclusiv la CAINENI, unde din cauza miscarii verticale violente sarea locomotiva pe sine!!!
 
Astazi se implinesc 100 de ani de la cutremurul din 1916. Evenimentul din 26 ianuarie 1916 a fost cel mai puternic cutremur crustal produs in Romania in ultimii cel putin 200 de ani. Cutremurul pontic din 1901 a avut sursa in Marea Neagra, la est de SHABLA. Noi discutam despre un cutremur cu sursa pe teritoriul tarii.
Discutam in seara asta despre cutremurul din 1916, dar iata in rezumat cateva caracteristici:

-ora producerii: 7h38min UTC (9h38min timp local);
-epicentrul: 45,40N 24,60E (zona CUMPANA-PISCU NEGRU, Arges);
-magnitudinea: 6,4 Mw (6,5 Ms);
-intensitatea epicentrala: VIII-IX

Cutremurul a avut un soc precursor produs pe 24 ianuarie 1916 in zona CAINENI, resimtit pe o arie care a inclus judetele Valcea si Sibiu. De asemenea, a fost urmat de o importanta activitate post-soc, constand atat din replici (cu aceeasi sursa ca socul principal) cat si cutremure secundare (cu epicentre diferite, migratii in lungul faliilor locale).
Socul principal a fost resimtit pana la distante de 300-350 km la nord, sud si vest fata de epicentru, respectiv pana la 185 km est de epicentru. La BUCURESTI, cutremurul a fost resimtit cu intensitatea de IV grade.
 
De retinut este contextul general in care s-a produs cutremurul puternic din 26 ianuarie 1916:

-3 cutremure semnificative in Muntii Buzaului:

25.12.1880 6,5
31.08.1894 6,8
06.10.1908 6,8


-cutremurul major din 31.03.1901 din zona SHABLA-Marea Neagra;
-interval lung, de peste 70-80 de ani, de la ultimul cutremur fagarasean din 1832 (cu sursa in Valcea, atentie!!!);
-interval foarte lung de la seismul precedent din zona CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges): cutremurul din 7.12.1746 a avut caracteristici similare cu ale celui din 1916. Cutremurul din 1746 s-a produs la 8 ani dupa marele cutremur vrancean din Muntii Buzaului de la 1738.
 
Am facut pe grupul de pe Facebook un scurt istoric al seismicitatii zonei pentru ultimii 500 de ani:

https://www.facebook.com/groups/cutremur/


Cutremurele puternice fagarasene nu se produc chiar la intamplare. Dovada si faptul ca, in ciuda asteptarilor privind un seism important in perioada 1996-2006, nu s-a intamplat nimic. Asa-zisa periodicitate a cutremurelor fagarasene cu magnitudini de 6-6,5 grade este de fapt conditionata de cutremurele vrancene generate in partea de sud-vest a ariei seismogene, in Muntii Buzaului. Evident, in conditii particulare, cu tensiuni semnificative pe falia Intra-Moesica si pe faliile locale cum e falia Lovistei.
Deci cam asta e cu aceste cutremure fagarasene, exista niste conditionalitati mai deosebite, nu e obligatoriu sa se repete fix la 84-86 ani. E drept, cam asa a fost succesiunea in ultimii 300 de ani: cutremure importante in 1746, 1832 si 1916. Dar inainte de cutremurul din 1746 succesiunea a fost mai neregulata. Au fost cutremure fagarasene in 1521 (data exacta incerta, probabil un eveniment moderat), la 26 octombrie 1550 (cutremur fagarasean puternic, probabil cu magnitudinea de cca. 6,5 grade), pe urma o alta secventa seismica intre 10 aprilie si 19 mai 1571 (seisme moderate multiple resimtite la Sibiu, in Valcea si la Brasov). A urmat marele cutremur de la Campulung Muscel din 4 aprilie 1628, deci la 78 de ani fata de cel din 1550. Se mai cunoaste un alt cutremur in 1639, cu sursa presupusa in Depresiunea Lovistei. Si apoi...pauza pana la cutremurul din 7 decembrie 1746, cand s-a produs un cutremur mare in Fagaras, cu manifestari similare celui din 1916. Au urmat seismele din februarie-aprilie 1832 si, in final, cutremurul mare din 26 ianuarie 1916. Cam acesta este istoricul seismic al zonei, pentru ultimii 500 de ani.
 
In cazul cutremurului din 1916, s-a remarcat acest aspect de directivitate. Cutremurul s-a simtit pana la distante de 300-350 km nord, sud si vest fata de epicentru, in timp ce la est seismul s-a simtit doar pana la 185 km de epicentru. Catre est izoseistele erau foarte dese, in timp ce spre nord, sud si vest izoseistele erau mai distantate. Deci la est de valea Dambovitei intensitatea scadea foarte repede cu distanta, comparativ cu directiile nordica, sudica si vestica.
 
Cutremurul a avut loc in dimineata zilei de 26 ianuarie 1916, la ora locala 9h38min. Cu cateva secunde inainte de miscarea seismica, locuitorii din zonele de munte ale judetelor Arges si Valcea au putut auzi un zgomot foarte puternic, ca o explozie subterana, "ca un tunet", dupa cum s-a relatat. Zgomotul i-a speriat aproape mai rau decat miscarea seismica. De notat faptul ca miscarea pe verticala a fost foarte intensa, comparativ cu ceea ce se intampla de obicei in cazul cutremurelor adanci din Vrancea. Cutremurul a durat cam 20-30 de secunde. Intensitatea cea mai mare a fost, se pare, in partea de nord a judetului Arges. In unele vai de pe Argesul superior s-au produs dislocari si s-au format crapaturi. Replicile erau, de asemenea, insotite de zgomote subterane, mai mult sau mai putin puternice, in functie de intensitatea replicilor respective. Lumea stia ca atunci cand se auzea un zgomot mai intens, venea un cutremur mai mare si oamenii ieseau repede din case. Socul principal a fost urmat de multe replici si cutremure secundate, pana la 6 mai 1916.
In primele 24 de ore s-ar fi produs peste 25 de miscari seismice concentrate in zona Cumpana-Piscu Negru (dupa cum noteaza Ion Atanasiu). Ulterior cutremurele au inceput sa "migreze", s-au semnalat miscari si spre Valea Oltului pe la Caineni, dar si mai spre est pana la nord de Campulung Muscel. Cutremurul principal s-a simtit intens la Sibiu (intensitate VI-VII), dar si la Brasov (intensitate VI). Cutremurul s-a mai simtit in cea mai mare parte a Olteniei, in sudul si centrul Transilvaniei, destul de puternic in Alba. In Muntenia, miscarea seismica s-a mai simtit in Dambovita, tot judetul Arges, dar ceva mai slab spre est. In Bucuresti cutremurul a putut fi simtit slab de cei aflati in case la acel moment.
 
Daca tot am discutat despre cutremurele fagarasene in ultima vreme, si pe buna dreptate pentru ca este vorba, totusi, de a doua zona seismica a tarii dupa Vrancea, sa reluam lista evenimentelor mai semnificative din ultimii 500 de ani. E vorba de cutremure resimtite in zonele tipic afectate de seismele produse in Fagaras-Campulung: Sibiu, Alba, Brasov, Valcea, Arges si Dambovita.

1521: referiri despre un cutremur resimtit intens in "Tara Fagarasului". Nu se cunoaste data exact, dar exista informatii privind miscarea seismica resimtita intens de-o parte si de alta a Muntilor Fagaras, probabil cu intensitati de pana la VI-VII grade. Este interesant ca, 2 ani mai tarziu, la 19.11.1523 s-a produs un cutremur puternic de intensitate VIII in Transilvania, Podisul Tarnavelor, zona MEDIAS-SIGHISOARA. De asemenea, in 1517 este consemnat un cutremur moderat tot in sudul Transilvaniei;

26.10.1550: cutremur puternic in Fagaras-Campulung, resimtit intens la SIBIU si in multe alte zone din sudul si centrul Transilvaniei. Pare a fi unul dintre cutremurele fagarasene mari, cu magnitudinea estimata de 6,5 grade (maximul posibil);

10.04.1571-19.05.1571: secventa de mai multe cutremure resimtite mai ales la SIBIU si ceva mai slab la BRASOV, dar si in alte zone din sudul Transilvaniei. A fost probabil o serie de seisme fagarasene cu magnitudini de pana la 5,0-5,5 grade. Desi cutremurele fagarasene nu sunt de fiecare data foarte mari, uneori se produc si seisme moderate;

4.04.1628: marele cutremur de la CAMPULUNG MUSCEL, care a afectat manastirea Negru Voda (refacuta in anii domniei lui Matei Basarab). Probabil cel mai mare cutremur produs la CAMPULUNG MUSCEL, magnitudine estimata in jur de 6,0. Seismul a mai fost resimtit in Dambovita, dar si in sudul Transilvaniei, inclusiv la SIBIU. Este de notat ca acest cutremur s-a produs la 78 de ani dupa marele seism fagarasean din 1550, si la 8 ani dupa cutremurul vrancean major din 8.11.1620;

9.04.1639: un cutremur moderat, cu sursa apreciata ca fiind in Depresiunea Lovistei (Valcea), si de magnitudine ceva mai mica (cel mult 5,0-5,5 grade);

7.12.1746: cutremur mare in Fagaras, resimtit intens in sudul si centrul Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Probabil a fost comparabil cu cel din 1916, magnitudinea estimata 6,5 grade. Caracter tipic "polikinetic", cu socuri multiple in perioada 1-15.01.1747 resimtite mai ales la SIBIU. Cutremurul s-a produs la 8 ani dupa marele cutremur vrancean din Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII, de la 11.06.1738 (MGR 7,5);

5.04.1793: mai multe cutremure resimtite la SIBIU si in alte zone din sudul Transilvaniei. Probabil seisme din Fagaras-Campulung, cu aparitie tipica in secventa si magnitudini de maxim 4,5-5,0 grade;

16.10.1826: un cutremur fagarasean moderat (magnitudine 5,5), cu sursa presupusa pe falia sud-transilvana;

19.02.1832-7.04.1832: o serie de 11 cutremure in judetele Valcea si Arges. Primul cutremur a fost cel mai puternic (magnitudine 5,9-6,0) si a fost resimtit intens in judetul Valcea, sunt mentionate crapaturi in pamant si emisii sulfuroase sau asa ceva. Ultimul cutremur din secventa, cel din 7.04.1832, a fost resimtit mai intens in Arges, ceea ce sugereaza un epicentru mai la est. Socul primar a fost generat, cel mai probabil, in Depresiunea Lovistei;

26.01.1916: cutremur mare in Fagaras-Campulung, zona CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges), magnitudine Mw 6,4 MGR 6,5 si intensitate maxima VIII-IX. Efecte semnificative in judetele Arges, Valcea, Sibiu si Alba. Cutremurul a fost simtit la BRASOV cu intensitatea de VI grade, in timp ce la SIBIU intensitatea a atins VII grade. Numeroase cutremure secundare si replici care s-au semnalat timp de 4 luni dupa socul principal;

5.07.1923: cutremur moderat in Depresiunea Lovistei, resimtit mai intens in Valcea si ceva mai slab la SIBIU. Probabil magnitudinea a fost de 4,8-5,0 grade;

10.06.1966: cutremur moderat cu magnitudinea de 4,9 grade la sud de CAMPULUNG MUSCEL. Seismul s-a produs la adancimea de 32 km si a fost resimtit mai intens in judetul Arges;

12.04.1969: cutremur moderat de magnitudine 5,2 si intensitate maxima VI in zona CAMPULUNG MUSCEL. Seismul a fost resimtit si in judetele Brasov si Sibiu.

Cam astea au fost cutremurele fagarasene despre care avem informatii.
 
Deci nu toate cutremurele fagarasene au fost la fel de mari. Cele mai puternice cutremure (magnitudini de 6,0-6,5 grade) s-au produs in 1550, 1628, 1746, 1832 si 1916. Intre acestea sunt consemnate si seisme moderate, cu magnitudini in jur de 5,0-5,5 grade, resimtite totusi in zonele tipice: Arges, Valcea, Sibiu, Brasov.
 
De exemplu, in aprilie 1793 au fost resimtite mai multe cutremure succesive mai ales la SIBIU, dar si in nord-vestul Munteniei si in sudul Transilvaniei. Cel mai probabil a fost vorba de o secventa seismica tipica pentru Fagaras-Campulung, generata, fireste, la 3 ani dupa cutremurul vrancean de la 6 aprilie 1790 din Muntii Buzaului...se putea altfel ?
 
In cazul cutremurelor fagarasene sunt mai multe epicentre, de fapt.
Luand in considerare cele 5 cutremure puternice (cu magnitudini de 6,0-6,5 grade) din ultimii 500 de ani (1550, 1628, 1746, 1832, 1916), s-ar putea identifica urmatoarele surse:

1) CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges): cutremurele din 1746 si 1916;
2) DEPRESIUNEA LOVISTEI, TITESTI-CAINENI-BREZOI (Valcea): cutremurul din 1832;
3) CAMPULUNG MUSCEL (Arges): cutremurul din 1628;
4) TURNU ROSU-FALIA SUD-TRANSILVANA (Sibiu): cutremurul din 1550.

Unii contesta localizarea pe falia sud-transilvana a cutremurului din 1550 si l-ar plasa tot in zona CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges) si pe acesta. Sunt si argumente in favoarea acestei localizari. In acest din urma caz, am avea urmatoarea succesiune de cutremure puternice in zona CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges): 1550, 1746, 1916. Deci o recurenta efectiva de 170-200 de ani pentru cutremurele mari de la CUMPANA-PISCU NEGRU. Greu de spus, e doar o ipoteza cu argumente pro si contra, la fel ca si cea a localizarii seismului din 1550 pe falia sud-transilvana. E sigur ca in 1550 au fost totusi efecte puternice spre Transilvania, e drept ca la fel a fost si in 1746 si in 1916.
In orice caz, sursele evenimentelor consecutive difera. Adica ar fi improbabil ca urmatorul cutremur mare din Fagaras sa se produca tot in zona CUMPANA-PISCU NEGRU.
 
Este de remarcat ca in ultimii 47 de ani, dupa cutremurul moderat de la CAMPULUNG MUSCEL din 12 aprilie 1969, activitatea seismica din Fagaras a ramas destul de modesta. Nici un cutremur cu magnitudinea ML > 4,3-4,5 nu s-a mai produs in Fagaras-Campulung. Ar fi de remarcat doar seismele din 20 mai 1984 din zona TURNU ROSU (la limita judetelor Valcea si Sibiu, magnitudine ML 4,5), 19-20 mai 2004 din zona CAMPULUNG MUSCEL (ML 4,3) si cel 29 decembrie 2015 din zona CAINENI, Valcea (ML 4,2-4,3). In aprilie 1980 a mai fost un cutremur local de magnitudine ML 4,4 in zona BREZOI. Iar dupa 1990, chiar si seismele de magnitudini 3,5-4,0 au fost destul de rare in aceasta zona. Sigur, am avut secventa seismica din zona SINAIA din mai 1993, dar e cam pe extremitatea estica si oricum nu schimba esential lucrurile. Au fost cutremure de magnitudini peste 3,7 in 1995, 2004, 2010, 2013 si 2015. Este totusi interesant cum va evolua activitatea seismica locala in urmatorii 5-10 ani.
 
Dupa cum am anuntat si pe pagina noastra de pe facebook, in week-end voi face o prezentare de sinteza a acestei zone seismice, trecand in revista istoricul cutremurelor fagarasene, caracteristicile acestora, zonele afectate, corelatia cu seismele vrancene din Muntii Buzaului si alte cateva lucruri interesante. Sinteza va fi pe prima pagina a portalului de stiri seismice, dar voi pune link si in grupul de pe facebook.
 
Ca preludiu la prezentarea pe care o voi face in acest week-end, trebuie spus ca, analizand intr-o maniera sistematica informatiile disponibile despre cutremurele produse pe teritoriul tarii in ultimii 500 de ani, rezulta ca seismele fagarasene nu au fost chiar rare, este o zona cu activitate seismica destul de ridicata, mai intensa decat cea din Banat totusi. Cutremurele majore (cu magnitudini MGR=6,0-6,5) sunt, intre-adevar, semnificativ mai rare decat evenimentele echivalente din Vrancea; cele mai mari cutremure s-au produs in 1550, 1628, 1746, 1832 si 1916. Dar cutremure moderate, cu aparitie sub forma de secvente seismice, s-au produs ceva mai des totusi, sunt consemnari de serii de seisme multiple resimtite mai ales la SIBIU si in alte localitati din sudul Transilvaniei. Fagaras-Campulung ramane, pe buna dreptate, a doua zona seismogena majora a tarii. Nu degeaba insist asupra ei, inclusiv prin analiza corelatiilor cu seismele vrancene din Muntii Buzaului.
 
Intre cutremurele mari mentionate s-au mai succedat si secvente de cutremure fagarasene moderate (in 1571, 1639, 1826, 1969).
 
Sta ca un foc mocnit Fagarasul. Nu prea are precursori care sa il nelinisteasca. Doar posibil pe capatul SV la Vrancei daca misca ceva puternic in adancuri sa trezeasca balaurul. Altfel poate fi imprevizibil in orice moment. Si nasol e ca sunt de suprafata si pot fi mari. Practic au putere de distrugere foarte mare in toata zona. Ar fi ceva prapad daca s-ar intampla ceva peste 6 in zona la o adancime de 10-15 km.
 
Epicentrul e totusi in zona de munte si nu sunt multe localitati mari situate pe o raza de cativa km in jurul epicentrului. Tocmai asta diferentiaza Fagarasul de Banat, unde de regula epicentrele se afla langa diferite localitati, urbane sau rurale, si chiar si seismele anuale mici se simt. In cazul Fagaras, cutremurele anuale mici trec de obicei neobservate, nu prea ies in evidenta, in timp ce seismele similare din Banat se cam simt in satele si orasele din vecinatatea epicentrelor. Sigur, conteaza si natura solului, conditiile geologice si mecanismele de focar. Cutremurele mari din Fagaras au intensitati maxime de VIII-IX grade pe o raza de cativa km in jurul epicentrului, in rest sunt intensitati de VI-VII sau VII grade in sudul judetului Sibiu, VII pana la VII-VIII in Arges si Valcea, VI grade in judetul Brasov.
 
Cutremurele din zona seismica Fagaras-Campulung

Zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona seismica majora a tarii, dupa regiunea Vrancea. Desi ponderea majora in seismicitatea Romaniei este conferita de cutremurele intermediare (subcrustale, de mare adancime) din Vrancea, totusi seismicitatea asociata surselor de cutremure crustale (de mica adancime) din diferite alte zone ale tarii, dar chiar si din Vrancea, nu este de neglijat. Si aceasta din cauza faptului ca seismele crustale, desi de magnitudini mai mici decat ale cutremurelor majore adanci vrancene, pot cauza pagube semnificative in plan local, in localitatile din zonele epicentrale respective. Cutremurele crustale provoaca daune mai semnificative pe arii reduse, dar cu cat adancimile focarelor sunt mai mici, cu atat efectele resimtite la suprafata in zonele epicentrale sunt mai intense.
Desi in Romania cutremurele crustale (cu focare in crusta terestra, la adancimi de pana la 40-50 km) au sursele raspandite in cea mai mare parte a tarii, se remarca mai multe zone in care se produc cutremure crustale semnificative, cu magnitudini de peste 5,0 grade, si chiar de peste 5,5 grade, dar fara sa depaseasca 6,5 grade. In acest context, regiunea Fagaras-Campulung este singura zona seismogena de pe teritoriul actual al tarii pentru care se cunoaste, din date instrumentale, faptul ca poate genera seisme cu magnitudini de peste 6,0 grade, pana la un maxim posibil in jur de 6,5 grade. In toate celelalte zone seismice, datele instrumentale au permis stabilirea unor magnitudini maxime posibile de 5,7-6,0 grade pentru cutremurele crustale (in special in cazul zonei seismice Banat). In regiunea Crisana, informatiile istorice sugereaza posibilitatea teoretica a unor cutremure locale cu magnitudini maxime in jur de 6,0-6,2 grade.
Din punct de vedere geografic, zona seismica Fagaras-Campulung include partea central-estica a Carpatilior Meridionali si zonele subcarpatice adiacente Muntilor Fagaras, cu un areal cuprins intre Valea Oltului (incluzand si o portiune limitata la vest de aceasta) si Valea Dambovitei. In studiile de specialitate ale seismologilor romani este inclusa si o sursa locala din zona SINAIA-BUSTENI (judetul Prahova), situata la marginea estica a Carpatilor Meridionali.
Epicentrele miscarilor seismice fagarasene se afla in judetele Arges, Valcea, Dambovita, sudul judetul Sibiu si sud-vestul judetului Brasov. Cutremurele crustale fagarasene sunt grupate in urmatoarele subzone epicentrale:

Vezi atașament 9

Sursa harta: romania.zoom-maps.com

1) subzona CUMPANA-PISCU NEGRU (judetul Arges), in partea central-nordica a lacului Vidraru;
2) subzona Valea Oltului-Depresiunea Lovistei (CALIMANESTI-BREZOI-CAINENI-TITESTI, judetul Valcea);
3) subzona CAMPULUNG MUSCEL (judetul Arges), pe o raza de cca. 10-15 km in jurul orasului CAMPULUNG MUSCEL;
4) subzona TURNU ROSU-Sudul Depresiunii Transilvaniei (judetul Sibiu), posibil legata de falia care separa Masivul Fagaras de Podisul Transilvaniei;
5) subzona SINAIA (judetul Prahova), aflata la marginea estica a Carpatilor Meridionali.

Cele mai puternice cutremure fagarasene (cu magnitudini ML in intervalul 5,5-6,5 grade), pe baza datelor instrumentale dar si a informatiilor istorice, s-au produs in subzonele CUMPANA-PISCU NEGRU, Depresiunea Lovistei, CAMPULUNG MUSCEL si, posibil, pe falia sud-transilvana. In rest, cutremure locale cu magnitudini mici (de pana la 3,5-4,5 grade) s-au produs si in alte zone, mai ales in cele subcarpatice din judetele Valcea, Arges si Dambovita.
Seismele fagarasene se produc, de obicei, in crusta terestra, la adancimi cuprinse intre 2-5 km si maxim 40-45 km45 kminfluenta semnificativa a cutremurelor vrancene subcrustale produse pe partea vestica, sud-vestica a regiunii seismogene Vrancea, cu deosebire in Muntii Buzaului.
Se pare ca un factor decisiv in succesiunea cutremurelor fagarasene moderate si mai ales a celor puternice (cu magnitudini de 6,0-6,5 grade) este reprezentat de cutremurele vrancene puternice din Muntii Buzaului (cu magnitudini mai mari de 6,5-6,7 grade). O analiza atenta a informatiilor istorice dar si a datelor instrumentale arata ca toate seismele fagarasene puternice s-au produs la intervale de pana la 5-8 ani dupa cutremure vrancene puternice (de magnitudini peste 6,7 grade) generate in Muntii Buzaului.
Magnitudinea maxima posibila a cutremurelor din regiunea Fagaras-Campulung, estimata din inregistrari instrumentale dar si din date istorice, este in jur de 6,5 grade. Astfel, regiunea Fagaras-Campulung este singura sursa atestata instrumental de cutremure crustale de magnitudini peste 6,0 pe teritoriul actual al tarii. Cutremurele pontice din zona SHABLA-Marea Neagra, cum a fost seismul major de magnitudine 7,2 din 31 martie 19015,1 din subzona SINAIA produs la 23 mai 1993. De asemenea, socul principal este urmat de numeroase replici (cu acelasi epicentru si focar); cateodata se produc si cutremure secundare, cu focare si epicentre diferite de cele ale socurilor principale.
Cutremurele cele mai puternice, cu magnitudini de peste 6,0 grade, pana la aproximativ 6,5 grade, se resimt in zona epicentrala cu intensitati de VIII grade, chiar VIII-IX grade pe scara Mercalli Modificata, generand si efecte geomorfologice, alunecari de teren, prabusiri de stanci in zonele de munte, crapaturi in sol etc. (fenomene observate in cazul ultimelor seisme puternice din 1746, 1832 si 1916). Cutremurele de magniudine maxima 6,5 se resimt intens in sudul si centrul Transilvaniei, in judetele Sibiu si Alba, cu intensitati de pana la VI-VII grade, precum si in judetul Brasov cu intensitati de pana la VI grade. In zonele subcarpatice si de munte ale judetelor Arges si Valcea se observa, de asemenea, intensitati mari, de la VII grade pana la VIII sau chiar VIII-IX grade (dar numai pe o raza de cativa km in jurul epicentrului, in acest din urma caz). Miscarile seismice puternice se mai resimt in centrul si vestul Munteniei, in cea mai mare parte a Olteniei, dar si in centrul si nordul Transilvaniei (cu intensitati din ce in ce mai mici pe masura cresterii rapide a distantei fata de epicentru). La BUCURESTI, cutremurele fagarasene cele mai puternice (cu magnitudini de 6,4-6,5 grade) se resimt slab, cu intensitati de pana la IV grade. Cutremurele din Fagaras-Campulung nu se simt deloc in Moldova, Dobrogea si nici in partea estica a Munteniei. De altfel, la est de Valea Dambovitei intensitatea seismelor puternice din Fagaras-Campulung scade foarte repede.
Istoricul seismicitatii fagarasene arata ca in ultimii 300 de ani, cutremurele puternice s-au succedat la intervale medii de 85 de ani. Totusi, inainte de cutremurul puternic din 17461521: cutremur puternic resimtit in Fagaras, Tara Romaneasca si in Transilvania. Probabil este vorba despre un cutremur moderat spre puternic, cu o intensitate maxima de cel mult VI-VII sau VII grade. S-ar parea ca seismul s-a simtit destul de puternic in sudul Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Magnitudinea nu ar fi depasit, in acest caz, 5,5-5,8 grade. Este de notat ca evenimentul s-a produs la 5 ani dupa cutremurul vrancean major din 24 noiembrie 1516, si, de asemenea, a fost urmat de cutremurul din Podisul Tarnavelor, zona MEDIAS-SIGHISOARA, produs la 19 noiembrie 1523;

26 octombrie 1550: cutremur puternic resimtit in sudul si centrul Transilvaniei, mai intens la SIBIU, creditat cu o magnitudine de 6,5 grade. Seismul s-a produs, de asemeni, la 5 ani dupa cutremurul vrancean din 19 iulie 1545;

10 aprilie-19 mai 1571: secventa de mai multe cutremure resimtite mai ales la SIBIU si ceva mai slab la BRASOV, dar si in alte zone din sudul Transilvaniei. A fost probabil o serie de seisme fagarasene cu magnitudini de pana la 5,5 grade. Desi cutremurele fagarasene nu sunt de fiecare data foarte mari, uneori se produc si seisme moderate;

4 aprilie 1628: marele cutremur de la CAMPULUNG MUSCEL, care a afectat manastirea Negru Voda (refacuta in anii domniei lui Matei Basarab). Probabil cel mai mare cutremur produs la CAMPULUNG MUSCEL, magnitudine estimata in jur de 6,0. Seismul a mai fost resimtit in Dambovita, dar si in sudul Transilvaniei, inclusiv la SIBIU. Este de notat ca acest cutremur s-a produs la 78 de ani dupa marele seism fagarasean din 1550, si la 8 ani dupa cutremurul vrancean major din 8 noiembrie 1620;

9 aprilie 1639: un cutremur moderat, cu sursa apreciata ca fiind in Depresiunea Lovistei (Valcea), si de magnitudine ceva mai mica (cel mult 5,5 grade). Cutremurul a fost resimtit la BRASOV, FAGARAS, in multe alte zone din sudul Transilvaniei, evident in Valcea;

7 decembrie 1746: cutremur puternic in Fagaras, resimtit intens in sudul si centrul Transilvaniei, dar si in nordul Munteniei. Probabil a fost comparabil cu cel din 1916, magnitudinea estimata 6,5 grade, intensitate epicentrala cel putin VIII grade si VII grade in sudul Transilvaniei. Caracter tipic "polikinetic", cu socuri multiple in perioada 1-15 ianuarie 1747 resimtite mai ales la SIBIU. Cutremurul s-a produs la 8 ani dupa marele cutremur vrancean din Muntii Buzaului de la 11 iunie 1738 (MGR 7,5);

5 aprilie 1793: mai multe cutremure resimtite la SIBIU si in alte zone din sudul Transilvaniei. Probabil au fost seisme din Fagaras-Campulung, cu aparitie tipica in secventa si magnitudini de maxim 4,8-5,0 grade;

16 octombrie 1826: un cutremur fagarasean moderat (magnitudine 5,5), cu sursa presupusa pe falia sud-transilvana;

19 februarie-7 aprilie 1832: o serie de 11 cutremure in judetele Valcea si Arges. Primul cutremur a fost cel mai puternic (magnitudine 5,9-6,0) si a fost resimtit intens in judetul Valcea, sunt mentionate crapaturi in pamant . Ultimul cutremur din secventa, cel din 7 aprilie 1832, a fost resimtit mai intens in Arges, ceea ce sugereaza un epicentru mai la est. Socul primar a fost generat, cel mai probabil, in Depresiunea Lovistei. Secventa seismica a fost precedata de cutremurul vrancean puternic din 26 noiembrie 1829;

26 ianuarie 1916: cutremur mare in Fagaras-Campulung, zona CUMPANA-PISCU NEGRU (Arges), magnitudine Mw 6,4, MGR 6,5 si intensitate maxima VIII-IX. Seismul a avut efecte semnificative in judetele Arges, Valcea, Sibiu si Alba. Cutremurul a fost simtit la BRASOV cu intensitatea de VI grade, in timp ce la SIBIU intensitatea a atins VII 6 octombrie 1908 (MGR 6,8) si de evenimentul major din zona SHABLA-Marea Neagra din 31 martie 1901;

5 iulie 1923: cutremur moderat in Depresiunea Lovistei, resimtit mai intens in Valcea si ceva mai slab la SIBIU. Probabil magnitudinea a fost de cel mult 4,8-5,0 grade;

12 aprilie 1969: cutremur moderat de magnitudine 5,2 si intensitate maxima VI in zona CAMPULUNG MUSCEL. Seismul a fost resimtit si in judetele Brasov si Sibiu.

Din acest istoric rezulta ca cele mai puternice cutremure fagarasene, cu magnitudini de 6,0-6,5 grade, au fost cele produse in 1550, 1628, 1746, 1832 si 1916. Este de remarcat faptul ca intervalul de recurenta de 85 de ani nu ar trebui considerat ca unul standard pentru succesiunea seismelor puternice din aceasta zona. Intervalele dintre cutremurele puternice pot fi si mai lungi, de peste 100 de ani. In plus, exista o anumita variabilitate a epicentrelor, alternand intre sursele din judetele Arges si Valcea, in functie de segmentele de falie implicate. In plus, in perioadele dintre seismele puternice s-au produs si cutremure moderate, de asemenea tot sub forma de secvente seismice. Nu in ultimul rand, trebuie remarcata foarte buna corelatie cu seismele vrancene puternice din Muntii Buzaului, corelatie care a functionat cel putin in ultimii 500 de ani.

In concluzie, zona seismica Fagaras-Campulung este a doua zona seismogena a tarii, dupa Vrancea. In aceasta zona se produc cele mai puternice cutremure crustale de pe teritoriul actual al tarii, cu magnitudini maxime in jur de 6,5 grade. Exista o tendinta de periodicitate aparenta a cutremurelor puternice din aceasta zona; totusi aceasta aparenta periodicitate este puternic conditionata de producerea seismelor vrancene semnificative din Muntii Buzaului. Ultimul cutremur puternic a avut loc in urma cu 100 de ani, la 26 ianuarie 1916. Cutremure mici se produc anual, dar de regula trec neobservate, deoarece epicentrele se afla in zone de munte, slab populate. Acest aspect diferentiaza zona Fagaras-Campulung de zona seismica Banat, in care multe dintre cutremurele superficiale anuale se resimt local deoarece se produc in apropierea localitatilor din judetele Arad, Timis si Caras-Severin. Ultimele cutremure fagarasene perceptibile au avut loc la 19-20 mai 2004 (ML 4,3, epicentru in zona CAMPULUNG MUSCEL), 25 decembrie 2010 (ML 3,8, epicentru in zona CUMPANA-PISCU NEGRU), 27 februarie 2013 (ML 4,0, epicentru in zona CAINENI-TITESTI, Depresiunea Lovistei) si 29 decembrie 2015 (ML 4,2-4,3, epicentru la vest de CAINENI, Valcea).
 

Atașamente

  • hartacutremureFagarasmic.jpg
    hartacutremureFagarasmic.jpg
    286 KB · Vizualizări: 5
Back
Sus