Cutremurul din 4 martie 1977

[GeoX1]

Eu la 4 martie 1977 aveam 6 luni si o zi, deci eram bebe, faceam nani in patut. Am ajuns cu patutul in mijlocul camerei, iar in loc cazuse un tablou! :25:h34r:
La vremea aceea oricum nu prea se comunicau cutremurele, ma refer la cele mici si moderate. Insa ai mei mi-au zis ca au inceput sa simta cutremure mai dese cu cativa ani inainte. Bine, ai vazut, a fost o perioada intre 1966-1973 in care au lipsit cutremurele moderate. Din 1973 a inceput usor-usor sa creasca activitatea seismica, s-au produs si cutremure crustale pe faliile din fata Curburii, unul cu epicentrul in Prahova care s-a simtit si la Bucuresti. In afara de cutremurele vrancene subcrustale din 1973 si 1976, ai mei au mai simtit destul de multe cutremure si in 1974 si 1975 (magnitudini intre 4,9 si 5,4 grade). Tata ii spunea mereu mamei: "Uite, iar a fost cutremur". Si asta, repet, cu 3-4 ani inainte, a fost se pare o tendinta de indesire. Ca si in acea seara de acum 37 de ani, tata, care statea la TV, in sufragerie, pe fotoliu, a strigat-o pe mama, "Iar e cutremur!", a crezut ca se va opri in cateva secunde, ca si pana atunci. Dar nu a fost asa. Mama era la bucatarie la aragaz,imi incalzea lapticul. :25: Si a vazut efectiv cum vine peretele spre ea!!! :109::109: Tata se sculase cand a inceput balansul infernal, nu reusea sa ajunga la,usa, se pare ca se inclinase blocul. Pe urma s-au stins luminile. Un vecin de la parter care a iesit afara inca din primele secunde ale cutremurului si s-a dus sa se tina de peretele ghenei de gunoi, se jura ulterior ca vedea cum se misca blocul, asa pe directie est-vest, si trebuia sa se tina de ghena ca sa nu se impiedice. Sora mea mai mare (cu 8 ani) a inceput sa tipe cand s-a spart geamul de la vitrina; asta a fost singura noastra pagube mai vizibila in apartament. Locuiesc si acum in acelasi bloc P+4 din Berceni, bloc din prefabricate de beton armat, facut in 1974 si care s-a comportat foarte bine.

 

[creteli70]

Inseamna ca primul eveniment demn de tinut minte,pentru tine ,a fost 1986,nu?

 

[Ana BM]

Eu as lua in considerare cele 3 cutremure moderate din 1966, 1973 si 1976. Toate trei au avut un rol "pregatitor" cumva, dar evident ca cel de la 1 octombrie 1976 a avut rolul "final".

Daca cel din octombrie a avut rol "final" nu avem acum o situatie ... un pic amuzanta...?

Adica cel din 1976 octombrie la 140 km de 5,2, "l-a pregatit" pe cel din martie 1977.

Noi am avut in octombie tot pe la adancimea aceea, 135 km, unul de 5,6

 

[DjLeco1]

Nu fi "piaza rea"!

Glumesc.

Acum citeva ore, ma aflam cu sotia si 2 amici, la un restaurant foarte aproape de blocul "Continental".

La 21:21 minute, am cerut la masa unde eram, o mica pauza, si am ridicat paharul cu bere spunind, acum 37 ani, au murit o groaza de oameni, la acel cutremur...

Citiva au ramas blocati, mirati...

Am sorbit in memoria tuturor, o gura de bere, spunind la la nici 100 metri de noi, s-au dus, acum 37 ani, Caragiu, Bocanet, etc...

 

[GeoX1]

Cutremurul din 1 octombrie 1976 a avut magnitudinea MGR 5,6, intensitatea maxima VI (la Bucuresti intensitatea a fost de V grade), iar adancimea focala 146 km.

 

[emilian]

In urma cu 37 de ani, in seara zilei de 4 martie 1977 in Romania s-a produs cel mai grav cutremur din perioada postbelica. Evenimentul, avand epicentrul in regiunea seismogena Vrancea, a provocat distrugeri mari in sudul si estul tarii, cu deosebire in Bucuresti, precum si un numar mare de victime.

Sursa foto

Seismul a avut loc la ora locala 21h22min, iar epicentrul sau a fost localizat in Muntii Vrancei, zona ANDREIASU DE JOS (45,77 grade latitudine Nordica, 26,76 grade longitudine Estica), adancimea focarului fiind de 93 km. Cutremurul a avut magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter (7,4 grade pe scara bazata pe moment seismic). Miscarea seismica a fost resimtita puternic in Romania, mai violent in Oltenia si Muntenia, dar si in sudul Moldovei. De asemenea, cutremurul a fost resimtit si in tarile vecine (Serbia, Bulgaria, Ungaria) dar si in alte tari din centrul si sudul Europei, precum si in Rusia pana la nord de St. Petersburg; in Bulgaria s-au inregistrat pagube materiale si peste 100 de victime. Intensitatea maxima de IX grade pe scara Mercalli a fost consemnata in zone din sudul si estul Munteniei, in timp ce in zona epicentrala intensitatea a fost mai mica (VII, cel mult VII-VIII grade pe scara Mercalli); seismul a mai atins intensitati de VII-VIII pana la VIII grade pe scara Mercalli pe o arie destul de larga in special in Muntenia si Oltenia.
In Romania, cele mai grave urmari s-au inregistrat in partea de sud a tarii, cu deosebire in municipiul Bucuresti, unde 32 de cladiri au fost distruse: mai multe cladiri vechi construite in perioada ante-belica dar si 3 cladiri noi (blocul OD16 din cartierul Militari, blocul de pe Stefan cel Mare-Lizeanu si Centrul de calcul al Ministerului Transporturilor.

Sursa foto

In urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate. De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au inregistrat incendii provocate de explozii de gaze si alte surse de foc deschis.
Cutremurul a indus fenomene geomorfologice in sudul, estul si nordul Munteniei, precum si in sudul Moldovei. Acestea au constat in alunecari de teren, lichefieri, tasari, tasniri de apa; in Munzii Vrancei, cursul raului Zabala a fost partial blocat, formandu-se un mic lac de baraj natural.
Cutremurul vrancean din seara zilei de 4 martie 1977 a fost urmat de mai multe replici, dintre care cea mai importanta a avut loc la ora locala 2h00min in dimineata zilei de 5 martie, avand magnitudinea 4,9 pe scara Richter si intensitatea maxima de V grade pe scara Mercalli; aceasta replica s-a produs la adancimea de 109 km. Cutremurul principal major de la ora 21h22min a avut un caracter multisoc, generat de natura complexa a procesului de rupere, cu directivitate predominanta de la Nord-Est catre Sud-Vest. Seismul a indus cutremure secundare pe mai multe falii din Muntenia, in special pe falia IntraMoesica.
Cutremurul s-a produs la 37 de ani de la precedentul seism vrancean catastrofal, care a avut loc la 10 noiembrie 1940 (magnitudine 7,4 pe scara Richter si 7,7 pe scara bazata pe moment seismic).



Desi mai slab decat evenimentul din 1940, cutremurul din 1977 a avut urmari mai grave in Muntenia, comparativ cu cel din 1940, care a fost mai sever in Moldova. Din acest punct de vedere, cutremurul din 1977 a avut caracteristici similare cu ale celui din 23 ianuarie 1838 (magnitudine estimata 7,3).

 

[GeoX1]

Emilian, si unde e postarea ? Doar ai reluat mesajul meu. Cu poze legate cu tot.

 

[emilian]

Cutremurele sunt evenimente fizice aleatorii si impredictible. Cutremurul din '77 a avut urmari mai mari decat cel din '40 numai "matematic". Sa nu uitam insa ce populatie avea Bucurestiul in '40,cate cladiri(case si institutii publice). Cred ca daca nu cadea blocul CARLTON nr. victimelor era mai mic. In '77 pagubele si victimele au fost preponderent identificate la cladiri vechi si care au suportat modificari de structura neautorizate de nimeni. Altfel 99% din cladirile noi nu au avut probleme. Regulile antiseismice folosite acum pot scoate in afara riscului seismic,cu conditia sa fi fost respectate. Am ramas un pic uimit de declaratiile de ieri a lui Radulian,care au incaput pe mana televiziunilor si au panicat populatia ignoranta. Raman la parerea ca un eventual cutremur,ar face in Bucuresti multe victime in trafic,care va fi blocat total de cocalari. In rest sa auzi mumai de bine.

 

[GeoX1]

In cazul din 1940, multa lume ignora totusi si avarierea severa a multor cladiri. Sigur ca in Bucuresti prabusirea blocului Carlton a produs cel mai mare numar de victime, dar efectele acelui cutremur asupra constructiilor nu sunt de neglijat.

 

[mojo1]

Vedeti pozele cu blocul Scala ca sa vedeti urmarile seismul din '40 asupra unor cladiri noi la acea vreme. Cutremurul din '77 doar a pus la pamant niste cladiri subrezite de cel din '40.

 

[GeoX1]

Inseamna ca primul eveniment demn de tinut minte,pentru tine ,a fost 1986,nu?

Da, de la cel din 1986 am amintiri proprii.

 

[Mary Marya]

[No message]

 

[GeoX1]

Da, se repeta mereu chestia asta. Ideea e ca se presupune ca procesul de rupere ar fi fost de fapt compus din 4 evenimente diferite, succedate in timp scurt. Eu cred insa ca nu e asa simplu, s-a tras concluzia asta pe baza inregistrarilor inclusiv din tari distante, din Suedia etc; pe seismograme se vedeau, aparent, mai multe socuri. Eu cred ca e vorba, mai degraba, de anumite nelinearitati in dinamica fenomenului generator, niste elemente care tin de geometria sectiunii din blocul litosferic care se rupe si care determina variatii in fenomenul complet. Nu e asa simplu sa iti imaginezi ce e acolo jos si cum se comporta materialul litosferic intr-o astfel de rupere majora.
Plus ca propagarea undelor seismice determina si ea anumite elemente variabile, in functie de distanta fata de epicentru si de numarul discontinuitatilor pe care undele respective le traverseaza; astea contribuie si ele la aparentul caracter multi-soc al cutremurului. Eu cred ca, de fapt, mecanismul de rupere e oricum diferit de ceea ce se intampla in crusta terestra la cutremurele de mica adancime, deci fenomenele sunt totusi greu de anticipat de la un eveniment la altul. Ca factor comun as mentiona doar directivitatea.

 

[Mary Marya]

[No message]

 

[nelu1]

Un raport legat de acest seism realizat si publicat in 1977 de catre Institutul de Cercetare si Inginerie Seismica din California: https://www.eeri.org/lfe/pdf/Romania_Vrancea_PrelimReport_May77.pdf

 

[GeoX1]

Cutremurul din 1977 s-a produs totusi intr-un context intern si extern destul de sugestiv.
Astfel, in 1971, 1975 si 1976 s-au produs 3 cutremure puternice in estul Turciei, cu magnitudini intre 6,6 si 7,3 grade, dintre care cel putin evenimentul din 24 noiembrie 1976 a avut mecanism de decrosare, despre celelalte o sa mai caut informatii; deci 3 cutremure in estul Turciei, NU unul singur, da ??? In 1975 si 1976 s-au inregistrat cutremure majore in China, precum si mai multe seisme puternice in Uzbekistan, zona GAZLI, daca nu ma insel. In aceste conditii, eu cred ca lucrurile se cam "aranjau" din punct de vedere al contextului extern.
Sa vedem cum statea treaba in plan intern.
Pai, dupa cutremurul rezidual de 5,5 grade din 20 iunie 1950 (eveniment rezidual celui major din 1940), a urmat o acalmie relativa pana in 1960 (pauza la seisme de 5,5+), apoi s-au produs cutremurele moderate de magnitudini 5,5 din 13 octombrie 1960 si 2 octombrie 1966, la adancimi foarte mari si pe partea central-vestica a ariei epicentrale vrancene. Din nou pauza pana in 1973, cu tendinta de scadere a seismicitatii subcrustale, cu exceptia unei accelerari in perioada 1968-1969, dar fara sa depaseasca magnitudinea 5,0 pe scara Richter. Este de notat totusi ca in aceasta perioada apar cutremure crustale interesante in:
-Campia Romana pe falia Intra-Moesica la 4 ianuarie 1960 (magnitudine 5,4) si 27 februarie 1967 (magnitudine 5,0), cu focare la adancimi de 40-60 km;
-zona Fagaras-Campulung, evenimentele din 9 iunie 1966 cu epicentrul in Subcarpatii Getici, zona Argesului (magnitudine 4,9) si, respectiv, din 12 aprilie 1969 de magnitudine 5,2 produs in zona CAMPULUNG MUSCEL;
-zona Vrancea-RAMNICU SARAT, cutremurul de magnitudine 4,6 din 21 decembrie 1969;
-zona Bucovina, cutremurul de la RADAUTI din 10 iulie 1970, magnitudine 4,8;
-cutremurele din zona ODOBESTI (Vrancea) din 7 martie 1975 (soc principal de magnitudine 5,1 la 21 km adancime);
-cutremurele de la CAMPULUNG MUSCEL din mai 1976, nu prea mari dar tot in secventa;
-cutremurele de la RAMNICU SARAT din mai 1975, focare la 40-60 km adancime.

In ceea ce priveste cutremurele subcrustale, este de notat ca seismicitatea incepe sa creasca mai mult in 1973; la 20 august 1973 s-a produs un cutremur de magnitudine 5,6 la adancimea de 73 km, cu epicentrul in vestul Muntilor Vrancei; intensitatea maxima a fost de VI grade pe scara Mercalli Modificata. A urmat un cutremur de mare adancime (145 km) tot pe centru-vest la 17 iulie 1974, de magnitudine 5,4 pe scara Richter si apoi ultimul cutremur moderat ante-1977 in seara zilei de 1 octombrie 1976, tot de mare adancime, la 146 km, si cu magnitudinea de 5,6 grade. Dupa asta Vrancea intra intr-o pauza mai lunga; in aceasta pauza se produce insa marele cutremur din estul Turciei de la 24 noiembrie 1976, de magnitudine 7,3, ultimul "semnal" pentru ceea ce urma sa vina si in Vrancea (atentie, al treilea din seria de cutremure mari din estul Turciei).
Vrancea insa doarme, doarme dusa. Nimic peste 4,0 pana in martie 1977. Conform relatarilor dnului Stefan Tataru de la Vrancioaia (publicate in ziarul Romania Libera din 2000), daca nu ma insel), aparent pe neasteptate, in perioada 1-4 martie 1977 are loc o adevarata "explozie microseismica", peste 200 de microseisme foarte concentrate in interval de numai cateva zile; nici unul nu a fost perceptibil, toate au avut magnitudini sub 2,0 oricum. Am mai gasit totusi niste relatari potrivit carora in dupa-amiaza zilei de 4 martie 1977, la interval de cateva ore s-au succedat 3 cutremure vrancene subcrustale, nu cunosc insa parametrii acestora. Iar in seara zilei de 4 martie 1977, la ora locala 21h22min, undeva in capatul de nord-est al blocului litosferic se dezlantuie ceva ce nu a mai fost de la 23 ianuarie 1838 !!!!!! Adica un cutremur major cu focar la 90-100 km adancime si directivitate neta spre Muntenia. Cea mai puternica replica s-a inregistrat la ora locala 2h00min a zilei de 5 martie 1977, magnitudinea acesteia fiind de 4,9 grade, iar adancimea la care s-a produs a fost de 104 km.

 

[Lcro77]

Daca e sa o iei dupa "ceva ce nu a mai fost de la 23 ianuarie 1838" sunt peste 100 de ani intre evenimentele de acest gen.

Daca ar fi o ciclicitate cat de mica ptr acel bloc ar fi de inteles ca se intampla cam la 1 secol ceva major in acel loc.

Acum, cum se tot spune pe aici pe chat/forum evenimente importante premergatoare precum cele dinaintea celui din 77 care sa anunte o ruptura de acest gen nu sunt semnalate.

Cel din 1976 - marele cutremur din estul Turciei de la 24 noiembrie 1976 - putea fi foarte bine si in Iran si atunci poate ar fi schimbat cu totul locul de rupere de la noi.

E interesant cel din Radauti (zona Bucovina, cutremurul de la RADAUTI din 10 iulie 1970, magnitudine 4,8 - nu se specifica adancimea) - dar cred ca a fost de suprafata.

Oricum una peste alta au mai fost si in 86, 90 tot mari(6.9-7 grade, cu distrugeri si victime dar ca durata mai mica, la alte adancimi si cu directivitati diferite). Daca stai sa le analizezi atent, poti gasi o lista intreaga de evenimente premergatoare si ptr acestea 2, mai ales ca in 90 a fost dublet puternic.

Cand vom mai vedea ceva de genul - "in perioada 1-4 martie 1977 are loc o adevarata "explozie microseismica", peste 200 de microseisme foarte concentrate in interval de numai cateva zile" - atunci ne mai putem face socoteli sau sa ne dam cu parerea.

Deocamdata nimeni nu poate prezice, nu poate spune cand va fi urm cutremur peste 5/6 grade. Cel mai bun lucru pe care il avem la ora actuala e asa zisa capacitate de a anunta un seism subcrustal cu un nr de secunde inainte desi contrar moralitatii softul cu pricina (cel oficial) trebuie platit. In alte state este gratis, la noi oricine se gandeste sa scoata bani din orice. Este tipic ptr un sistem incapabil de a oferi "o protectie" ptr populatia proprie. Iar baietii destepti precum cei din energie, silvicultura, nu stau pe ganduri. Daca mama natura ofera, noi putem profita de pe urma ei si sa facem niste banuti pe spinarea celor panicati, speriati! De ceva timp spun ca suntem lumea a - iii - a ptr Europa precum Africa ptr restul lumii, incepand de la infrastructura care nu exista.

Atat in rest, nimic!

PS: In plus un cutremur de adancime adanca peste 130-140 km, nu produce atatea pagube la suprafata ca cel din 77. Cu cat adancimea este mai mare cu atat la suprafata efectele se simt mai putin.

 

[danezia]

Salut Geox,
Prin analogie cu situatia dintre 1940 si 1977 daca e sa consideram perioada de minim seismic ca cea dintre 1990 si 1999 (similara cu cea dintre 1950 si 1960) si accentuarea treptata a activitatii seismice (inclusiv cu ceva episoade cu puternica tendinta de anomalie dupa 2011) am putea ajunge la concluzia ca urmatorul seism major din zona vrancea nu e totusi foarte departe.

In plus mi se pare ca ai omis din prezentarea de mai sus cutremurele din 7-9 sept 1945 (ce au un miros vag de 1990).

Singura chestie care lipseste e intradevar contextul extern (pentru ca din punctul meu de vedere Vrancea da semne clare are unui dezechilibru).

Hai sa facem urmatoarea analogie.
1940-1950 perioada reziduala 10 ani (cu 1945 si 1950 ca evenimente majore).
1977-1990 perioada reziduala 13 ani (cu 1986 si 1990 ca evenimente majore). Desi 1986 si 1990 au fost evenimente mari in comparatie cu cele reziduale de dupa 1940, cantitatea de energie seismica eliberata intre 1940 si 1950 a fost totusi mai mare. Cutremurul din 1940 a avut multi precursori majori si in sine a fost de magnitudine mai mare. Dupa o asemenea eliberare de energie era de asteptat ca perioada reziduala sa fie totusi mai blanda. Cutremurul din 1977 a fost mai mic ca magnitudine, nu a avut precursori majori.

1950-1960 perioada de moartea pasiunii si revenirea/accelerarea activitatii seismice dupa
1990-1999 perioada de moartea pasiunii si revenirea/accelerearae activitatii seismice
2013 evenimentele crustale din Galati.
2013-2014 agitatie pe partea centrala,
2014 vara, blocaj si liniste seismica
2014 evenimente perceptibile frecvente
nov. 2014 un puternic eveniment crustal urmat de seismicitate accentuata pe latura NE a blocului (si liniste in zona vestica.
Aparitia unei lacune seismice (zona aseismica) in zona Vrancioaia.

Sa nu uitam contextul extern ce a avut cutremure majore in oceanul Indian, Pacific dar si cutremurul major din Izmit.

Avem si o problema cu Fagarasul ce e in asteptare/intarziere, si probabil ca e in intarziere si o problema pe latura vestica a zonei vrancea. Exista si lucrarea lui Radulian care sugereaza ca ar lipsi un cutremur de adancime pe latura vestica... si observatia personala ca Vrancea nu a mai daramat nimic pe la Brasov si in Ardeal de prin secolul XVIII.

Bonus, Vrancea are tendinta istorica de a genera un seism major la inceput de secol. Suntem putin in intarziere cu acesta... asa e posibil ca acest seism sa fie totusi mai mare decat se asteapta Dl. Marmureanu.

Opiniea mea e ca 2040 e al naibii de departe in conditiile prezentate.

 

[Lcro77]

Danezia daca studiezi doar evenimentele de la 1900-2000 nu ai rezolvat mare lucru. Morfologia scoartei daca vrei sa faci o statistica sau un studiu de caz tb sa o faci cel putin pe 300-400 de ani.

Daca ar exista o ciclicitate sau o corelare oricat de mica in ultimii 400 de ani, prin felul cum exprimi poate ar fi credibile sau de luat in calcul informatiile prezentate.

Cum inainte de 1900 datele sunt prea putine ptr a fi analizate, nu ne putem da cu pararea doar de evenimentele petrecute de la 1900-2000.

Uitam si de anul 1838 care a avut aceeasi manifestare sau apropiata ca 1977. Deci o diferenta de 139 de ani.

Si factorii externi sunt toti direct responsabili pentru Vrancea, ca vb aceea nu se rupe de capul ei.

Hai sa mergem putin mai in spate si ne dam cu pararea si despre perioada 1107/1126/1170/1196 cand in 89 de ani au fost 4 evenimente majore.

Deci unde e tiparul tipic? Sau ciclicitatea ...

Dar dubletul de la 29 august 1471 / 1473 care au avut efecte devastatoare pe o arie foarte larga, de ele ce mai spunem?

Sau de evenimentul major din 11 iunie 1738 (7.7 grade). Despre el ce stim? Mai nimic ... Daca atunci era Bucurestiul existent pe harta (ca cel din 1977) s-ar fi spus ca ar fi fost cel mai cel mai ...

Cel din 1977 a fost violent, dar violent din prisma faptului ca a fost mediatizat ca violent, catastrofal pentru tipurile de cladiri de atunci (cladiri care respectau jumatate din normele de constructie celor din California de la aceea perioada).

Cum va fi denumit un eveniment de tip 1738? Sfarsitul lumii in termeni populari ...

Parerea mea si finala este:

1. Nu puteti emite ipoteze dupa ultima 100 de ani de analize (ptr ca doar de aici aveti date)
2. Autoritatile din Ro dupa 1989 nu s-au implicat deloc in participarea cu fonduri la un sistem national de avertizare. Acest lucru a fost "mirosit" cu iz de profit doar de cei ce lucreaza in domeniu, fapt ptr care l-au si pus in aplicare.
3. Consolidarea "gratuita" a cladirilor asa cum afirma GeoX de catre statul roman nu este o consolidare gratuita ci una scriptica, in antiteza cu conditiile impuse locatarului in contract. Plus ca nu iti garanteaza ca lucrarea va tine la un cutremur de peste 7.
4. Acordarea bulinelor pe cladiri s-a facut doar ochiometric in cele mai multe situatii fara un studiu si masurari cadastrale la fata locului, in interior aprt sau subsoluri, etc.

Toata anomalia verbala care se creeaza in aceste diferente temporala intre seismele care au fost si presupunerile care se fac intre ce va urma nu fac decat sa panicheze lumea mai mult.

Ca sa inchei: in caz de un eveniment major sa zicem similar 1977, 1838 sau 1738 (sa dau asa cu pararea cele la 1 secol si jumatate distanta), in conditiile de civilizatie urbana in care traim acum, ar produce haos. Orasele expuse direct nu au capacitatea necesara sa faca fata la interventii in locatii multiple in zonele cu probleme. Nu suntem in stare sa dezapezim un oras pe timp de iarna, sau sa avem spitale ok macar in ajun de 2015.

Ar tb lucrat si implementat sistemul national de avertizare. Aici ar tb facute campanii sau propaganda. Studii in schimb face toata lumea, dar despre siguranta reala a populatiei nimic. Pe aceasta directie de ce nu lansam o campanie de initiativa, o petitie online. Cu siguranta vor exista milioane de semnaturi si va ajunge unde trebuie. Mijloace, gen retelele sociale ne-au fost puse la dispozitie gratuit. Probabil asteptam tot altii sa vina sa ne faca aceasta treaba.

Ii indemn pe cei avizati si plini de cunostinte tectonice sa trateze si acest subiect de interes national. Cei de la INFP nu vor face niciodata asta, stiind ca pot produce bani buni de la cei care nu pot dormi noaptea de frica unui cutremur. In acest caz ne revine noua datoria morala de a lua atitudine.

Eu chiar daca am casa pusa pe deal, in stanca facuta, imi place sa ma interesez si de restul sa fie ok din anumite pct de vedere.

 

[GeoX1]

Macar o singure certitudine exista: cutremurele de tipul celor din 1802/1940, 1471/1738 sau 1838/1977 nu vin chiar la intamplare, ci in cadrul unor perioade de intensificare a seismicitatii vrancene, corelate cu cea globala si/sau regionala. Cutremurul din 1977 a venit dupa 3 mari cutremure in estul Turciei (perioada in care a miscat de fapt si in vestul Turciei, nu doar in est); iar precedentul seism similar cu cel de la 4 martie 1977, de asemenea cu manifestare multisoc foarte evidenta, a fost cel de la 23 ianuarie 1838 (de magnitudine comparabila cu a celui din 1977, deci MGR=7,2-7,3), tot cu directivitate spre Muntenia.