DESPRE RADON

[anda1]

am sa incep cu un fragment dintr-un post al lui Cristian, scris acum un an si ceva.

\"Exista o ipoteza conform careia caldura generata de Pamant s-ar datora fisiunii nucleare, dat fiind faptul ca rocile contin o anumita cantitate de material fisionabil, U-238 plutoniu, radiu.
Nu stiu daca e real sau nu…(e o teorie, nu stiu daca cineva stie exact, atat timp cat nu se poate determina exact cantitatea de material radioactiv continut in intregul volum al Pamantului). Nu se poate stii exact mecanismul de producere a caldurii in interiorul globului, mecanism bazat pe fisiune nucleara. Artificial, in reactoarele de fisiune, energia se poate produce cu uraniu natural, U-238, uraniu imbogatit – U-235 sau plutoniu. Cum U-235 este un izotop rar al U-238, f. costisitor de produs artificial, se presupune ca rocile contin o anumita cantitate de U-238 (continuta in minereul natural de uranium, plehbenda), care ar putea genera prin fisiune o anumita cantitate de caldura, dar nu stiu cine stie exact daca e sau nu suficienta pt. a topi rocile si a crea astenosfera.

Baietii aia traitori in stravechi timpuri, incercau sa faca aur din plumb, dar nu au reusit.
Nici nu aveau habar de radioactivitate, dar chiar daca aveau habar, tot nu reuseau.

Transmutatiile elementare se pot realiza prin fisiune si fuziune nucleara, dar cu limite stricte. Din plumb nu se poate realize aur.
Dar din radiu – continut in roci – prin dezintegrare radioactiva se formeaza automat radonul ( Rn -222) care poate ajunge la suprafata prin fisurile generate de o fractura a rocilor , fractuara produsa de un cutremur major. Daca roca e fisurata pe distante mari (orizontal sau vertical), asta e f. dificil de constatat.

Cert e ca DUPA cutremurul din ’77 s-au masurat efectiv concentratii crescute de radon.
Mai departe, s-a gandit logic: daca prin fisurile generate de cutremur s-a degajat radonul, ce-ar fi daca am incerca sa masuram cantitatea de radon ajunsa la suprafata , stiut fiind faptul ca inaintea unui cutremur major AR PUTEA EXISTA fracturi, fisuri ale rocilor, ale placilor tectonice, fisuri prin care radonul ar ajunge la suprafata. O crestere a nivelului de radon ar putea oare fi considerata un precursor? In ce conditii insa? Focar adanc, intermediar, superficial? Care e legatura dintre energia necesara ruperii efective a rocilor (e vb. de miliarde de tone si de echivalentul energetic a sute de mii, poate chiar milioane de bombe atomice “standard” de 20 KT gen Hiroshima)., adancimea focarului, tipului de faliere, mecanismul de focar. Se poate sau nu se poate realiza o predictie bazata STRICT pe acest precursor? Daca cumva un roi de cutremure “dinaintea unui 7 sau peste” din Vrancea creeaza o fisura in roci pana la suprafata, fisura prin care la suprafata ajunge radonul, SI ASTA numai daca e ceva sigur!, exista certitudinea ca se produce premonitoriu in sa spunem 4 cazuri din 5 – asta ar insemna sa asteptam cel putin vreo suta si ceva de ani, in cel mai bun caz…!happy…
”…

 

[anda1]

generalitati despre radon http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/rn.htm
ca o curiozitate, Rn daca este in stare lichida sau cristalizata, lumineaza in intuneric (datorita emisiei de radiatii alfa). in functie de temperatura, culoarea luminii variaza de la verzui la rosu-portocaliu.

 

[anda1]

Radonul provine din dezintegrari radioactive, din uraniu, thoriu sau actiniu. se regaseste in toate cele trei serii radioactive, sub forma unor izotopi , respectiv radonul (seria uraniului), thoronul (seria thoriului) si actinon(seria actiniuli). Acesti izotopi difera atit prin nr de neutroni din nucleu cit si prin timpii de injumatatire.

(Spicuiri din C.D.Nenitescu - Chimie generala, Ed Didactica si Pedagogica)

 

[Alleycat]

generalitati despre radon http://www.sistemul-periodic.go.ro/elemente/rn.htm
ca o curiozitate, Rn daca este in stare lichida sau cristalizata, lumineaza in intuneric (datorita emisiei de radiatii alfa). in functie de temperatura, culoarea luminii variaza de la verzui la rosu-portocaliu.

Treaba asta ar explica acele fenomene luminoase din timpul cutremurului din 77...oricum interesant punct de vedere.

 

[anda1]

nu asta e explicatia luminilor. pt ca radonul ar trebui sa fie in stare lichida sau cristalizata, in nici un caz gaz, iar temperaturile de care vorbim sint de -220C, ceea ce iarasi nu e cazul.
acele lumini sint datorate ionizarii aerului, un fenomen oarecum inrudit cu descarcarile in gaze rarefiate (ca in tuburile cu neon) si inrudit si cu aurora boreala.

 

[real321]

O sursa destul de buna este - cum era de asteptat - Wikipedia, the free encyclopedia.
http://en.wikipedia.org/wiki/Radon

Physical form

Radon is a colorless and odorless gas, and therefore not readily detectable by human senses alone. At standard temperature and pressure, radon forms a monatomic gas with a density of 9.73 kg/m3,[23] about 8 times the surface density of the Earth\'s atmosphere, 1.217 kg/m3,[24] and is one of the heaviest gases at room temperature and the heaviest of the noble gases, excluding ununoctium. At standard temperature and pressure, radon is a colorless gas, but when it is cooled below its freezing point of 202 K (-71 °C; -96 °F), it has a brilliant phosphorescence which turns yellow as the temperature is lowered, and becomes orange-red as the air liquefies at temperatures below 93 K (-180.1 °C; -292.3 °F).[25] Upon condensation, radon also glows because of the intense radiation it produces.[26]

Being a noble gas, radon is not very chemically reactive. However, the 3.82 day half-life of radon-222 makes it useful in physical sciences as a natural tracer.


Isotopes
Main article: Isotopes of radon

Radon has no stable isotopes. There are 36 radioactive isotopes that have been characterized which range from an atomic mass of 193 to 228.[27] The most stable isotope is 222Rn, which is a decay product of 226Ra. It has a half-life of 3.823 days and decomposes by alpha particle emission into 218Po.[27] Among the decay daughters of this decay chain is also the highly unstable isotope 218Rn. The naturally occurring 226Ra is a product of the decay chain of 238U.[28] (See Decay chain of 238U for all the decay products of 222Rn.)

There are three other isotopes that have a half life of over an hour: 211Rn, 210Rn and 224Rn. The 220Rn isotope is a natural decay product of the most stable thorium isotope (232Th), named thoron. It has a half-life of 55.6 seconds and also emits alpha radiation. Similarly, 219Rn is derived from the most stable isotope of actinium (227Ac)—named “actinon”—and is an alpha emitter with a half-life of 3.96 seconds.[27] No radon isotopes are part of the other major decay series, that of neptunium (237Np).

Radonul fiind un gaz radioactiv se masoara in Bq/m3, limita admisa pentru interior este de 200 Bq/m3.

Exista proiecte nationale pentru monitorizarea concentratiei de Radon.
http://proiecte.nipne.ro/ceex/index.php?id=69

Cartarea Radonului in Romania, conform cerintelor nornative ale UE si a normelor internationale pentru protectia populatiei si a expusilor profesionali, reprezinta o necesitate si prioritate. Spre deosebire de alte tari din Europa si din lume Romania nu are o harta a riscului de Radon.
Radonul, care este un gaz radioactiv (natural), se acumuleaza in spatii inchise si prin inhalare produce cancer pulmonar. Prin dezintegrare, produsii rezultati sunt izotopi alfa radioactivi solizi ce se depun pe suprafete producand, prin contaminarea spatiilor sau a apei potabile din diferite zone, o serie de afectiuni canceroase.
Pentru cartarea riscului de Radon este necesara cunoasterea exhalatiei de Radon din sol, care este sursa majora de Radon in interior. Baza de date pentru cartare se poate constitui initial din datele istorice utilizabile si din masurari pe intreg teritoriul tarii. In lume in general concentratiile de Radon in interior, asumate ca limite pentru nivele de decizie, variaza intre 200 si 400 Bq/m3 in unele tari fiind acceptate si valori de 800 Bq/m3.
Valori mari ale activitatii volumice de Radon masurate in anumite zone pot pune in evidenta fie aglomerari de substante radioactive, fie prezenta unor falii tectonice. Se ia in considerare si se experimenteaza posibilitatea prevederii cutremurelor de pamant pe baza determinarii variatiilor temporale ale fluxului de Radon si a concentratiei de Radon din sol si din apele de adancime.

Exista si un \"Consortiu National de Cercetare privind cartarea riscului de radon in Romania\"

http://radrom.nipne.ro/index.php

Exista si comitete coordonate la nivel european.
http://radonmapping.jrc.ec.europa.eu/

Un document foarte interesant al acestui comitet - An overview of radon surveys in Europe - poate fi citit aici:
http://radonmapping.jrc.ec.europa.e...Documents/EU_Reports/EUR_RADON_2005_final.pdf

Principala iradiere din surse naturale provine din respiratie - in principal datorita radonului - 1.2mSv/an

O statistica a mediei concentratiei de radon in Europa [Bq/m3]
Albania NA
Austria 97
Belgium 48
Croatia 68
Cyprus 19
Czech Republic 140
Denmark 53
Estonia 60
Finland 120
France 63
FYROM NA
Germany 50
Greece 55
Hungary NA
Ireland 89
Italy 70
Latvia NA
Lithuania 55
Luxembourg 115
Malta 40
Netherlands 23
Norway 89
Poland 49
Portugal NA
Romania 45
Serbia-Montenegro* 144
Slovakia 108
Slovenia 87
Spain 90
Sweden 108
Switzerland 77
United Kingdom 20

Pentru Romania este data o medie de 45Bq/m3 conform masuratorilor lui \"Iacob\". Este drept ca apar si masuratori efectuate de \"Dumitrescu\" cu valori complet diferite.


Un alt studiu interesant poate fi citit aici:
http://fizicaoradea.ro/docs/2002_a_10.pdf

La noi în tara a fost masurata “aposteriori” concentratia de radon din aer în zilele imediat urmatoare cutremurului de la 4 martie 1977, de catre Maria Zoran (IFA Bucuresti) gasindu-se o valoare foarte crescuta (de 15-20 ori valoarea normala) pentru concentratia de radon din aer.

------------------------------------------------------

Al treilea aspect, foarte important, de asemenea este legat de radonul
din interiorul locuintelor. Daca în aerul exterior concentratia radonului este
în medie 4-8 Bq/m3, depinzand foarte mult de conditiile geologice si
meteorologice, în interiorul locuintelor, prin acumulare, el produce valori
normale de 20-80 Bq/m3 ducand, în unele cazuri, la valori de ordinul a
2000-4000 Bq/m3.

Admin: am atasat fisierul despre care se vorbeste aici pentru cazul in care nu o sa mai fie disponibil la adresa respectiva.

 

[Bogdan]

Face cineva si un nomenclator al unitatilor de masura folosite? Ca zau daca inteleg ceva :55:

 

[anda1]

Bq reprezinta numarul dezintegrarilor atomice pe secunda.
Bq/m3 reprezinta numarul dezintegrarilor pe secunda dintr-un volum de un metru cub
1Bq inseamana o dezintegrare /s
Bq = Bequerel

 

[Iepurila]

Inteleg ca radonul e o problema numai la parter sau subsol.

 

[anda1]

nu, el se poate acumula cam oriunde, sursa principala fiind materialele de constructie.

 

[Iepurila]

Am auzit si eu chestia asta dar am zis ca e zvon. Contin uraniu materialele de constructie? Altfel de unde sa vina radonul?

 

[anda1]

probabil ca exista urme infime de uraniu. acum nu te gindi ca acele materiale sint foarte radioactive.
de ex, radioizotopii pentru diagnosticare in medicina au 70 mil. Bq. materialele de constructii or avea undeva sub 150 Bq/m3. chiar omul are o radioactivitate de 100 Bq/kg. deci nu e mare problema.
problema apare daca Rn se acumuleaza in locuri neventilate.

 

[Iepurila]

Depinde foarte mult ce produce radioactivitatea. Daca e vorba de C 14 sau K 40, atunci in nici un caz nu se produce radon.

 

[real321]

Poate ar fi bine sa enumeram cateva marimi si unitati specifice fizicii nucleare.

Activitatea unei surse radioactive se masoara in Ci (Curie).
1Ci=3.7x10^10 dezintegrari/secunda si este aproximativ activitatea unui gram de 226Ra.
In SI unitatea de masura este Bq(Becquerel)
1Bq=1 dezintegrare/secunda
deci 1Ci=3.7x10^10 Bq

Unitatea de masura pentru expunerea la radiatia ionizanta este rontgenul (1R = 2.58x10^-4 C/kg)

Unitatea de masura pentru doza absorbita este grayul (1Gy= 1J/kg). Se mai folseste si unitatea traditionala rad - roentgen absorbed dose - (1Gy=100rad)

Efectele radiatiei ionizante asupra tesuturilor depind de tipul radiatiei asa ca se mai introduce si echivalentul dozei absorbite. Unitatea de masura a echivalentului dozei absorbite este sievertul in SI si remul (roentgen equivalent man) in sistemul traditional.
1Sv=100rem

Pentru a cuantifica riscul biologic global de iradiere, se foloseste o unitate de masura numita Sievert, care exprima doza medie absorbita de diferite tesuturi umane. Este calculata tinand cont atat de coeficientii de absorbtie ai diferitelor structuri histologice, cat si de specificul de iradiere al fiecarui tip de radiatie ionizanta (alfa, beta etc.). Doza de radiatie ionizanta \\"naturala\\" se situeaza in jurul valorii de 2,5 mSievert/an. Alti factori influenteaza aceasta valoare: o explorare radiologica pulmonara adauga 0,5 mSv, o calatorie cu avionul timp de cateva ore - 0,03 mSv, iar un week-end petrecut la o altitudine de 1.500 de metri - 0,01 mSv. Conform recomandarilor unanim acceptate, limita maxima de iradiere din surse artificiale este de 1 mSv/an in populatia generala si 20 mSv/an pentru un cei care lucreaza in domeniul nuclear.
http://medic.pulsmedia.ro/article--x-Studiu_Clinic-Efectul_Cernobil--1539.html

 

[anda1]

un articol extrem de interesant, http://www.stiintaazi.ro/index.php?...anga-stei-jud-bihor&catid=52:fizica&Itemid=74
ii multumesc lui Adi, adminul de acolo, pt link.

 

[anda1]

am gasit un articol care spune ca se poate masura radonul in locuinte, printr-o metoda simpla. ei zic ca o placuta de polimer (poly allyl diglycol carbonate)expusa in camera, este atacata de particulele alfa emise de radonul din incapere. acesta lasa niste mici amprente, care sint marite prin corodare cu hidroxid de sodiu si apoi sint numarate sub microscop.
as incerca sa fac si eu asta, chiar as fi curioasa daca e adevarat. o sa caut policarbonatul, sa vedem daca gasesc.

http://www.scienceinschool.org/2010/issue14/radon
o traducere aproximativa gasiti aici http://translate.google.ro/translat...://www.scienceinschool.org/2010/issue14/radon

 

[anda1]

ce am gasit deocamdata despre polimer:
Abstract The results of an experimental work aimed at improving the performance of the CR-39 nuclear track detector for neutron dosimetry applications are reported. A set of CR-39 plastic detectors was exposed to 252Cf neutron source, which has the emission rate of 0.68 × 108 s−1, and neutron dose equivalent rate 1 m apart from the source is equal to 3.8 mrem/h. The detection of fast neutrons performed with CR-39 detector foils, subsequent chemical etching and evaluation of the etched tracks by an automatic track counting system was studied. It is found that the track density increases with the increase of neutron dose and etching time. The track density in the detector is directly proportional to the neutron fluence producing the recoil tracks, provided the track density is in the countable range. This fact plays an important role in determining the equivalent dose in the field of neutron dosimetry. These results are compared with previous work. It is found that our results are in good agreement with their investigations.

http://www.springerlink.com/content/t18k5702760r8712/



Polyallyl di-glycol carbonate (PADC) is the material most commonly used as an integrating passive alpha track detector. Several manufacturers offer PADC material of varying quality. The results are presented for comparative response to a range of alpha particle energies and variable etching conditions. Seven different types of PADC from three suppliers were evaluated. For each type of PADC material, three different sheets were sampled. Each sheet was cut, codified, and handled in the same way for each set of alpha exposure and etching conditions. The sensitivity to different alpha particle energies, average background, efficiency of alpha particle registration, and linearity of response were compared. The potential was demonstrated for making in situ field measurements of plutonium contaminated soils at the 10 pCi/g level.

http://www.sciencedirect.com/scienc...serid=10&md5=a0ec4a298560c9ab4a84331ec1b221ba

 

[real321]

Acum se gasesc "zdranganele" destul de accesibile care masoara aproape orice (nu se stie cat de corect dar presupun ca sunt testate).

http://www.radonzone.com/radon-detector.html

 

[anda1]

ia uite ce zice acolo Please note that this detector should not be used as a substitute for performing a conventional radon test in your home, or for professional applications. deci nu-s prea grozave :clapping:

pt mine e amuzant sa verific daca se poate folosi polimerul ala (de fapt, e un poliester)

 

[anda1]

se pare ca totusi, radonul este un precursor de luat in seama. acum, eu stiu cit de adevarat o fi ce scriu astia?


O echipă de oamenii de ştiinţă din SUA susţine că atmosfera de deasupra epicentrului cutremurului devastator ce a lovit Japonia pe 11 martie a suferit schimbări neobişnuite în zilele dinaintea dezastrului, conform datelor preliminare analizate.

Studiul nu a fost încă publicat într-un jurnal academic, dar ar putea ajuta la formarea unui sistem de prezicere a următoarelor cutremure, susţine Dimitar Ouzounov, profesor la Universitatea Chapman din California.

Ideea care propune cercetarea cerului pentru a prezice cutremurele se numeşte "mecanismul de cuplare al litosferei, atmosferei şi ionosferei" şi presupune ca înaintea declanşării unui cutremur, falia afectată va începe să emită mai multe gaze, printre care mai ales radonul, un gaz incolor şi inodor. Odată ajuns în partea superioară a atmosferei, în ionosferă, gazul desparte moleculele de aer de electronii lor, împărţindu-le în particule încărcate negativ (electroni liberi) şi particule încărcate pozitiv. Aceste particule, numite ioni, atrag apa condensată într-un proces care elibereaza caldură şi care poate fi observat de cercetători sub forma unor radiaţii infraroşii.

Utilizând datele eliberate de satelit, Ouzounov şi colegii săi au observat starea atmosferei din zilele de dinaintea cutremurului din Japonia şi au descoperit că nivelul concentraţiei de electroni din ionosferă a crescut în acele zile, iar acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu radiaţiile infraroşii, ziua de 8 martie fiind cea mai atipică.

Cercetătorii au adunat date despre mai bine de 100 de cutremure din Asia şi Taiwan şi au găsit corelaţii similare pentru cutremure cu magnitudine mai mare de 5.5 şi adâncimi mai mici de 50 km. Echipa urmăreşte acum să mobilizeze cercetători din întreaga lume pentru a se implica în monitorizarea atmosferei, având în vedere că procesul este unul anevoios, ce trebuie abordat la nivel mondial.

Cu toate acestea, eficacitatea unei astfel de monitorizări este departe de a fi garantată. Nimeni nu a prezis vreodată un cutremur bazându-se pe date atmosferice, iar în plus, toate celelelte corelări, precum cea dintre cutremure şi comportamentul animalelor, au dat greş.

Deşi Dimitar Ouzounov este optimist, mulţi cercetători sunt sceptici având în vedere că până acum, toate studiile legate de prezicerea cutremurelor au eşuat, iar procesul este unul de lungă durată, necesitând multă cercetare.

http://www.descopera.ro/dnews/82758...ponia-a-fost-anuntat-de-schimbari-atmosferice

art original si complet http://www.livescience.com/14221-earthquake-prediction-atmosphere.html