Elemente de periodicitate in zona seismica Vrancea

[real321]

Am mai revizuit calculele respective si :55: - asta este - nu exista nicio ciclicitate.

 

[GeoX1]

Multumim real, fac cinste :55: :32:
Oricum, ideea ar fi ca cel mai puternic cutremur din acest secol ar trebui sa fie de tipul 1738, indiferent ca va fi in 2020, 2040 sau 2080. Nu ar mai fi posibil ceva foarte adanc in partea de nord a Vrancei, acolo unde s-a produs seismul din 1940. Deci: cu ochii pe Muntii Buzaului :32: :32: :55:

 

[GeoX1]

Real, ce crezi, cum ar afecta aceasta periodicitate faptul ca in viitor nu vor mai avea loc ruperi majore la foarte mare adancime, 140-160 km, la capatul de nord al Vrancei, in zona dislocata la 10 noiembrie 1940 ? Intr-adevar, se pare ca sectorul de nord de la mare adancime nu prea mai este activ de mult timp, nu mai "lucreaza", si aata ar sugera ca in 1940 s-ar fi desprins ceva acolo... :32: :55: :55: Este o constatare, am gasit studii ale seismologilor romani care arata ca in ultimele decenii seismele foarte adanci tind sa se concentreze spre sud, sud-vest, sau cel mult in centrul zonei Vrancea, si ca din partea de nord a Vrancei au cam disparut seismele foarte adanci (140-160 km).
Asadar: cum ar influenta acesta periodicitate disparitia seismelor foarte adanci de la capatul nordic al Vrancei (din sectorul dislocat in 1940) ? :32: :32: :32: :32:

 

[GeoX1]

Acum, este evident ca un seism de "teapa" celui din 11 iunie 1738 nu este deloc de gluma, e rau. Atunci au fost probleme in Moldova, dar a "batut" se pare pana la Putna, iar in sud a afectat serios si Oltenia, au fost pagube semnificative la Horezu, de exemplu... A avut "anvergura" mare... :55: :55:

 

[Sever]

Dragi colegi amatori de seisme, sper sa nu va supar si nu as dori sa va fac sa nu incercati orice abordare va atrage, parca a mai fost aceasta tentativa, nu retin daca era acelasi autor.

Dar din istoria cunoscuta de mine va scriu acum cateva experiente. Tentative de acest gen erau in mintea tuturor in anii 1960-1970. Dintre acestea, singura publicata si confirmata ca semnificativa este a Dr. Purcaru. Alta a fost apoi cea a Dr. D. Enescu et al.
Daca nu se iau insa datele pe intregul interval statistic de pe la 984 AD, concluziile sunt inselatoare. Oricum ceea ce se poate observa este o Quasi-ciclicitate si nu o periodicitate in sine. Cei care spun cifre ferme de tip 32 sau 33 de ani nu inteleg nimic, este vorba de niste intervale de decenii, ca medie pe aproape o mie de ani, dara fara aplicatie pe calendar incepand cu anul cutare ca sa aflam cand va fi. Nu cred ca a fost cineva care sa divida 200 de ani cu 6 evenimente care au fost in sec. XIX si XX si sa creada ca daca iese cca. 33 de ani gata asta este !

Graficele Excel de acest tip sunt o prima incercare empirica a oricui de a deslusi ce si cand va veni. Si eu am incercat candva ceva similar, fara Excel, ca sa inteleg ce zicea Enescu probabilistic.

Tratarea serioasa matematic este cea probabilistica, in perioade de revenire. Dar si acolo depinde de ce formula a distibutiei este considerata adecvata.
In anii pre-1977, chiar seismologi seriosi s-au lasat sedusi de unele rezultate si ceea ce circula si parea credibil si comod era ca perioada de revenire a marilor seisme de Vrancea este de peste 80 de ani. Din acest punct de vedere, atat Purcaru cat si Enescu et al nu pareau pe linia buna. De aceea toti am stat destul de amortiti si parea ca mancam banii degeaba in ingineria seismica locala. Eu am trait acea epoca si stiu atitudinea tuturor fata de domeniu. Ceea ce speria, periodic, era ce se petrecea la altii, la noi parea totul inghetat pe veci in Vrancea.
Si atunci, ca si acum, oamenii prefera sa indeparteze viitorul eveniment de ziua de azi, alegand pentru analize ce perioada le convine, de regula din sec. XIX incoace.

De ceva timp, a aparut acest sofism al jocului cu adancimile si cu locul de incepere a rupturii, care poate ca mai au ceva logica. Sunt chiar seismologi seriosi care dau astfel de estimari asupra etajului de adancime unde se va produce viitorul Big One. Unii romani s-au asociat ideii.
Dar totul nu este decat un model, la fel ca si altele, chiar daca un viitor cutremur l-ar confirma, mai avem de asteptat ca sa avem o serie statistica solida. Desigura ca statistic este ceva iar probabilistic altceva.
Legatura cu seismele din Turcia este insa complet depasita si hazardata si numai amatorii si cateva ziare o plimba ca pe urs.

Acum daca regula Gura Teghii sau acele semiperioade vor intra in vocabular sau Muntii Buzaului...mai vedem. Nu putem face legaturi cauzale majore intre Vrancea si Fagaras.

Eu nu as vrea ca opinia publica sa fie pacalita de expresii de tipul...mai aveti....ehheeee inca 10 ani de liniste...ca Placa Indiana, stim noi...inca nu...asa si pe dincolo...Vrancea nu este incarcata...avem noi un aparat care masoara zilnic stim noi ce, si oricum viitorul cutremur mare de Vrancea va fi spre N-E si Bucurestiul va scapa din cauza ca stim noi...cutare... ca se va produce la adancimea cutare si gata...Dormiti voi astia de aici si speriati-va cei din Moldova ca asta este, v-a venit randul, asta este !!!. La nici un seism onorabil de Vrancea nu a scapat Bucurestiul, dar depinde ce avea de pus la bataie atunci in epoca. Moldova avea multe biserici si cetati de piatra ca fusese tinuta in liniste de Stefan, in sud erau de zid si greu de intretinut sau refacut, mereu era razboi si lipsa de ceva.

Cititi cronicile si pisaniile bisericilor si veti vedea ca au fost pisate repetat de seisme la rand, si in Valahia si in Moldova, ba chiar si in Transilvania, de unde avem date multe si nestudiate complet. Dar uneori daca aceeasi cladire era nereparata si venea alt seism nu se vedea ceva nou, ca daca se deschideau crapaturi vechi nu era o mare chestie de memorat. Dupa cateva mari se adunau bani si se recladea si de abia daca urmatorul rupea iar devenea o stire...

 

[real321]

In primul rand cred ca a adus o scadere a seismicitatii vrancene pe cateva decenii. Centrul de greutate s-a deplasat mai spre sud-vest mutand tensiunile spre Gura Teghii. In acelasi timp ramura mica dintre Nereju si Vrancioaia a devenit mai tensionata si a cedat in 1977. Cutremure adanci mai pot sa apara la extremitatile zonei centrale, dar cred ca de magnitudine mai mica. Periculos ar putea sa fie un cutremur de tip 1738 (sau chiar 1620).

 

[GeoX1]

Da, la 1738 au fost probleme mari nu doar in Moldova. Mi se pare intr-adevar ca nu e corect ceea ce fac personalitatile care o tin una si buna ca "va fi seism foarte adanc, o sa fie tare spre Moldova si gata, noi bucurestenii scapam". Marmureanu a avut, la un moment dat,o formulare de-a dreptul bizara, cica "seismul de la 130-140 km adancime nu se simte la Bucuresti". Si a spus-o, l-am auzit foarte bine cand a afirmat asa ceva... Am ramas masca, nu altceva. No comment.
Asta e o prostie, evident. Si nici nu a revenit cu precizari, fiindca, nu-i asa, nu e important pentru "muritorii de rand"...

 

[GeoX1]

Cred totusi ca ar trebui sa lamurim oamenii ce inseamna periodicitate si ce inseamna ciclicitate in producerea seismelor, in acest caz a cutremurelor vrancene. Fiindca am observat si eu ca tot apar in presa referiri de genul "perioada de 32 de ani" si alte asemenea, si lumea este indusa in eroare, dupa parerea mea. Deci: periodicitate versus ciclicitate in producerea cutremurelor. :55: :55:

 

[real321]

Din ciclul "nu trece muntii".

Cel mai vechi cutremur din Brasov este consemnat in Analele manastirii Melk din Austria: in ziua de 29 august 1473, la ora 11, \"a fost un cutremur mare, incat aproape toate casele si cosurile s-au prabusit si chiar o buna parte din zidurile orasului, astfel ca multi s-au gandit ca a venit sfarsitul lumii.\" \"In 23 noiembrie 1516, la ora 13, a fost un cutremur cumplit, multe case s-au prabusit, impreuna cu o parte din zidurile orasului.\"
Un alt cutremur de amploare a fost in anul 1521 in Tara Romaneasca. In urmatorii ani au avut loc numeroase cutremure: 1523, 1531, 1543, 1545, 1550. Dupa cum se relateaza in cronica Siebenburgischer Wurg-Engel (1670) de Mathias Miles, la 11 august 1590 a avut loc un \"cutremur puternic si inspaimantator\". La Brasov a fost atat de puternic incat clopotele au rasunat in turnuri si multe case si ziduri s-au prabusit, iar bolta din altarul bisericii mari era crapata de sus pana jos. Un alt cutremur puternic a avut loc in anul 1620, pe 8 noiembrie, intre orele 13-14; \"atunci Turnul Tamplarilor si Turnul Butnarilor s-au crapat, la fel ca si numeroase biserici din sate\", iar de pe acoperisul bisericii Sf.Nicolae din Scheii Brasovului au cazut trei cruci.
Abia patruzeci de ani mai tarziu a avut loc un cutremur puternic, la 13 martie 1660, intre orele 15-16, cand clopotul din turnul de pe strada Portii a inceput sa bata singur. Un cutremur mare a avut loc in data de 10 noiembrie 1940, ora 3 si 34 minute. Ziarul \"Kronstadter Zeintung\" din 12 noiembrie 1940 il numeste \"cel mai puternic cutremur din Brasov\", iar relatarea poarta subtitlul \"Daune considerabile, hornuri si case avariate\".

Sursa

 

[GeoX1]

O sa creez un topic despre cutremurele din Transilvania, in care ma voi referi la evenimentele seismice locale dar si la influenta seismelor vrancene si fagarasene. E un lait-motiv faptul ca Transilvania ar fi mai ferita de efectele seismelor vrancene. Totusi, se pot da exemple de seisme mari din trecut care au cauzat pagube semnificative in Ardeal. De exemplu, seismele din 1471 si 1738 au provocat stricaciuni importante la Brasov, dar si la Sighisoara (1738). Adica treaba cu "muntii feresc Teransilvania de seisme" este discutabila. A, ca in Transilvania casele sunt facute mai bine decat in Muntenia si Moldova, se poate...

 

[colonelu81]

Cutremurele vrincene afecteaza Transilvania intr-o mai mica sau mai mare proportie . In orice caz nu la fel de mult ca zona Moldovei sau Munteniei . Dincolo de asta sa facem distinctie intre Brasov ( aflat totusi la o distanta mica de epicentre) si Cluj . Chiar , la Cluj cum s-au simtit cutremurele din 77 sau 86 ? S-au simtit ?

 

[Sihast]

Trebuie luate in considerare mai multe repere:

1. Cele trei etaje principale, de suprafata, mediu si adanc

2. Intensitatea maxima, medie si minima

3. Perioada maxima, medie si minima intre evenimente

4. Alternantza de adancime intre evenimentele seismice

5. Alternantza de intensitate intre seisme



Trebuie analizat daca in perioada maxima intre doua evenimente seismice succesive majore de intensitate aproximativ egala acestea au avut loc in acelasi etaj etc.

 

[GeoX1]

In orice caz, este evident faptul ca seisme de tipul celui din 1977 apar mai degraba la intervale care ar tinde spre 140 de ani. Seria cutremurelor puternice de "tip 1977" din ultimii 600 de ani pare a include evenimentele din 1411, 1545, 1590, 1681, 1838 si 1977. As face observatia ca seismul din 1545 pare a fi fost, totusi, mai slab decat cel din 1590; daca seismul din 20 august 1590 poate fi considerat drept major, cu o magnitudine MGR strict mai mare de 7,0 (probabil 7,2), cred totusi ca cel din 1545 a fost de magnitudine ceva mai mica, MGR maxim 6,9-7,0. Oricum, in virtutea acestei periodicitati, eu nu cred ca vom avea prea curand cutremur vrancean major de "tip 1977", adica seism cu epicentrul la marginea de nord-nord est, la capatul Muntilor Vrancei si la o adancime de 80-110 km.
Cred ca asta vroia sa spuna Marmureanu cand aprecia ca e putin probabil sa mai fim contemporani cu un cutremur vrancean de tipul celui produs la 4 martie 1977.

 

[Sihast]

Cred ca asta vroia sa spuna Marmureanu cand aprecia ca e putin probabil sa mai fim contemporani cu un cutremur vrancean de tipul celui produs la 4 martie 1977.

Asa si intre 1802 si 1940 sunt 138 ani.
Acestea s-au produs in acelasi etaj de 150 km.
Dar si cel din 1838 nu s-a produs tot la vreo 150 km?
Seismul din 1977 nu pare sa fie totusi din seria celro mai puternice de tipul 1738 si 1802.
Ori catalogul ROMPLUS nu reda cu acuratetze etajele.

 

[GeoX1]

Cutremurul din 23 ianuarie 1838 a avut directivitate neta spre Muntenia, cu efecte mult mai severe la Bucuresti decat cele spre Moldova. Cu certitudine a fost de acelasi tip cu cel de la 1977, atat ca localizare a epicentrului respectiv ca adancime a focarului, cat si ca magnitudine. Nu avea cum sa fie la 150 km. In varianta disponibila a catalogului e trecut 150 km ca valoare generica, practic toate sunt puse la 150 km, dar inregistrarile seismelor din secolul XX arata ca nu e probabil sa existe 2 seisme majore consecutive in acelasi punct (epicentru, hipocentru). Exista o anumita variatie, o alternanta intre evenimente de anumite tipuri...

 

[Sever]

Dragi seismoromani,

De abia peste vreo 3 sute de ani, cand vom avea date instrumentale despre vreo 10 cutremure babane, va va da cineva dreptate sau nu.
Pentru ca forumul va fi oale si ulcele IT atunci, asigurati-va ca datele si ipotezele fiecaruia sunt inscrise pe un obelisk de titan bine infipt in Piata Sudului, parca e mai aproape de Geox, ca acolo, garantat de cine stim toti, va fi mai subtire seismicitatea. Lasati mostenire urmasilor sa urmareasca situatia si apoi sa va preamareasca si sa sa inhatze drepturile de author !
Daca intre timp ne va lovi un meteorit iar scutul antiracheta nu il va face prafff, asta este riscul. Succesuri !

 

[GeoX1]

Eh, ne dam si noi cu parerea. Decat sa il ascultam pe stim noi cine care zice ca pe el il intereseaza cutremurele din Filipine, fiindca Filipinele descarca Vrancea si din cauza asta noi nu o sa avem cutremure mari pana in anul 2221 :55: :55:...deci decat sa luam aminte la astfel de aberatii, cum ca Filipinele descarca energia din Vrancea...rad si curcile, nu altceva :32:...macar facem si noi niste presupuneri...oricum mai serioase decat aberatia ca Vrancea se descarca in Filipine si ca din cauza asta sa stam linistiti pana in anul 2222222 :32: :32: :32: :32:

 

[GeoX1]

Lasand un pic gluma la o parte, as prefera opinii de amatori ca noi decat elucubratii savante emise de personalitati stiintifice, nu-i asa, cum ca in Filipine se descarca energiile si ca pe chestia asta sa stam linistiti ca nu vine cutremurul pana in anul 24579 :55: :55: :32: :32: Oare cine a emanat perla asta "stiintifica" nu stie ca in Filipine saptamanal se produc seisme de magnitudine peste 5,0, ca asa e acolo dintotdeauna ??? Ma rog, daca defileaza cu asta, n-are decat. Dar atunci este evident de ce nu il mai crede nimeni si rade lumea :32: :32: Uhhh.... Filipinele ne scapa de cutremur major :32: Uhhh =)) Cica si cutremurul din Japonia ne influenteaza...Maine-poimaine o sa ne trambiteze ca vrajitoarele or sa ne scape de cutremurele vrancene...
In aceste conditii, facem si noi niste presupuneri...cat de valabile, evident nu bagam mana in foc. In orice caz, mai bune decat faza cu Filipinele...

 

[GeoX1]

Cu alte cuvinte, ipotezele si parerile pe care cei de aici le formuleaza pot fi vazute si ca o reactie indreptatita la aberatii cu care ne gratuleaza unele persoane cu anumite pozitii stiintifice. N-o sa ma faca in vecii vecilor sa cred ca seismele saptamanale de 5-5,9 grade in Filipine descarca Vrancea si ca pe chestia asta e cazul sa facem nani linistiti pana in anul 2222 !!! Da-o incolo de treaba, e prea de tot. Daca isi asuma riscul sa rada lumea de el, atunci asta e...

 

[Sihast]

Cu alte cuvinte, ipotezele si parerile pe care cei de aici le formuleaza pot fi vazute si ca o reactie indreptatita la aberatii cu care ne gratuleaza unele persoane cu anumite pozitii stiintifice. N-o sa ma faca in vecii vecilor sa cred ca seismele saptamanale de 5-5,9 grade in Filipine descarca Vrancea si ca pe chestia asta e cazul sa facem nani linistiti pana in anul 2222 !!! Da-o incolo de treaba, e prea de tot. Daca isi asuma riscul sa rada lumea de el, atunci asta e...

Daca in 2000 exista o serie de preziceri pentru acea periaoda, tocmai dupa inca o bucata de vreme vin sa linisteasca apele, in conditziile in care de la cutremurul din 1940 sunt deja 70 ani, de la cel din 1977 33 ani!

Daca de la seismul din 1738 se scursesera 64 ani pana la cel din 1802, atunci totul poate fi posibil de acum in colo.
Sa nu ne amagim cu Filipine, Indonezia etc.
Poate teoria cu Turcia de Est pare mai plauzibila.

Trebuie tzinut seama de RITMUL PROPRIU al unui SPATZIU SEISMIC in coinditziile in care exista procente de influentza din alte regiuni, placi, subplaci si altzi factori!

Oricum, este ingrozitor sa realizezi imposibilitatea prevederii ferestrei de timp, astfel incat sa nu fie victime.

Si daca nu se intreprinde nimic in ciuda avertismentelor care s-au dat de mai mult de zece ani, atunci este clar ca trebuie sa ne dorim anul 2222, ceea ce este evident o copilarie!