• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Energia nucleara dupa cutremurul din Japonia

Alin Todor

New member
Înscris
8 Dec 2012
Mesaje
289
Scor reacție
0
UE cere marirea sigurantei reactoarelor de la Cernavoda


[attachment=20144:08_cernavoda3_evz_6ebf006db9.jpg]



Grupurile 3 si 4 de la Cernavoda vor trebui sa fie proiectate astfel încât sa reziste la un cutremur cu o magnitudine mai mare comparativ cu cea la care ar face fata unitatile existente.




Efectele dezastrului nuclear din Japonia se propaga si în România. Cu doua reactoare operationale la Cernavoda, care asigura circa 18% din necesarul intern de electricitate, dar si cu alte doua grupuri noi în plan, autoritatile vor trebui sa reevalueze standardele de securitate de la centrala nucleara.


De altfel, Comisia Europeana, care în decembrie 2010 si-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 si 4, a cerut atunci României înasprirea indicatorilor de siguranta, inclusiv a celui de rezistenta la cutremure, conform noilor prevederi europene. "Când s-a cerut avizul CE, ni s-a pus în vedere îmbunatatirea securitatii nucleare, comparativ cu grupurile 1 si 2. Una dintre problemele puse de inspectorii europeni a fost ridicarea gradului de seismicitate la care sa fie adaptate reactoarele", ne-au spus oficiali ai Ministerului Economiei si specialisti din sector.


În total, circa 70 de indicatori de siguranta trebuie îmbunatatiti. În plus, nu este exclus ca la nivelul UE sa aiba loc o noua revizuire a standardelor de securitate, cauzata de incidentele din Japonia.


Teste de avarie


Pe de alta parte, autoritatile române au intrat în alerta si pentru cele doua reactoare în functiune. "În urma catastrofei din Japonia, Ministerul Economiei si Nuclearelectrica (operatorul celor doua reactoare - n.r.) vor pune la punct un program de verificare a functionarii centralei de la Cernavoda, cu simulari de avarie în caz de cutremur", ne-a declarat Tudor Serban, consilier al ministrului economiei.


La rândul sau, Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), ne-a declarat ca autoritatea va trece la verificarea sistemelor de siguranta de la Cernavoda. "Este o masura de prevedere cauzata de ce s-a întâmplat în Japonia", a explicat Biro.


De altfel, pentru a evalua gradul de pregatire a statelor membre pentru situatii similare celei din Japonia, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a convocat pentru astazi o întrunire de urgenta la Bruxelles, la care participa si autoritatile nationale pentru siguranta nucleara sau operatorii în domeniu, potrivit unui comunicat al comisiei. Scopul întâlnirii este de a obtine informatii privind planurile de interventie în caz de urgenta, standardele de siguranta în caz de cutremure si sistemele de alimentare cu energie pentru racirea reactoarelor în caz de avarie.


Biro a dat însa asigurari ca masurile de siguranta luate la reactoarele 1 si 2 de la Cernavoda sunt foarte mari, cele doua grupuri fiind proiectate sa reziste la un cutremur de pâna la 8 grade pe scara Richter. Si riscurile de inundatii la centrala sunt excluse, spun specialistii.


La ce suntem vulnerabili


Reactoarele de la Cernavoda au totusi o vulnerabilitate: la seceta. În 2003, autoritatile au decis oprirea grupului unu, singurul aflat atunci în functiune, dupa ce debitul Dunarii ajunsese la cote minime-record, ducând la diminuarea cantitatii de apa care asigura racirea reactorului.


Primul grup al centralei nuclearelectrice de la Cernavoda a fost pus în functiune în 1996, iar cel de-al doilea, în 2007, durata lor de viata fiind de circa 30 de ani. România mai are în plan, pe termen lung, construirea unei noi centrale nucleare, în zona Ardealului.


"Vom pune la punct un program de verificare a functionarii centralei de la Cernavoda, cu simulari de avarie în caz de cutremur.",
TUDOR SERBAN, consilier al ministrului economiei


COPIII, CEI MAI SENSIBILI


Cancerul, cel mai sumbru efect al iradierii


Desi probabilitatea ca radiatiile provenite de la centralele nucleare din Japoniasa se extinda în România e extrem de mica, medicii explica semnele care tradeaza iradierea.


Sindromul de iradiere acuta e o afectiune severa, care se poate declansa rapid dupa ce corpul primeste o doza masiva de radiatii ionizante într-un timp foarte scurt, potrivit Centrului American pentru Prevenirea si Controlul Bolilor. Radiatiile provenite de la procedurile medicale, precum computerul tomograf, sunt prea slabe sa declanseze acest sindrom.


Cu cât doza de radiatii e mai mare, cu atât sunt mai nocive pentru sanatate. Sistemul nervos central si cardiovascular, intestinele si oasele sunt cele mai vulnerabile. "Cancerul e cel mai de temut efect. Leucemia, cancerul la sân, tiroidian si tumorile cerebrale (tinerii sub 20 de ani sunt cei mai vulnerabili) sunt principalele forme asociate cu iradierea. Aceasta împiedica dezvoltarea optima a creierului copii lor, iar gravidele pot naste bebelusi cu retard", ne-a spus prof. dr. Gheorghe Iana, specialist în radiologie si imagistica la Spitalul Universitar Bucuresti.


Simptomele iradierii apar imediat sau dupa câteva zile de la expunere si includ ameteli, greata, febra, oboseala, pierderea poftei de mâncare, diaree, varsaturi si convulsii, culminând cu coma. Si pielea sufera: dupa câteva ore de la expunere apar usturimi si mâncarimi. Putem "pregati terenul" pentru o eventuala iradiere cu suplimente de iod, luate la sfatul medicului. (Cristina Lica)


Sursa
 
Lista reactoarelor nucleare in lume:

1. SUA – 104 reactoare (100.747 MW)
2. Franta – 58 de reactoare (63.130 MW)
3. Japonia – 54 de reactoare (46,823 MW)
4. Rusia – 32 de reactoare (22.693 MW)
5. Coreea de Sud – 21 de reactoare (18,665 MW)
6. India – 20 de reactoare (4.391 MW)
7. Marea Britanie – 19 reactoare (10.137 MW)
8. China – 19 reactoare – 13 in China continentala (10.048 MW) si 6 in Taiwan (4.980 MW)
9. Canada – 18 reactoare (12.569 MW)
10. Germania – 17 reactoare (20.490 MW)
11. Ucraina – 15 reactoare (13.107 MW)
12. Suedia – 10 reactoare (9.303 MW)
13. Spania – 8 reactoare (7.514 MW)
14. Belgia – 7 reactoare (5.926 MW)
15. Cehia – 6 reactoare (3.722 MW)
16. Elvetia – 5 reactoare (3.238 MW)
17. Finlanda – 4 reactoare (2.716 MW)
18. Ungaria – 4 reactoare (1.889 MW)
19. Slovacia – 4 reactoare (1.792 MW)
20. Bulgaria – 2 reactoare (1.906 MW)
21. Africa de Sud – 2 reactoare (1.800 MW)
22. Mexic – 2 reactoare (1.300 MW)
23. Romania – 2 reactoare (1.300 MW)
24. Argentina – 2 reactoare (935 MW)
25. Pakistan – 2 reactoare (425 MW)
26. Brazilia – 2 reactoare (375 MW)
27. Armenia – 1 reactor (375 MW)
28. Olanda – 1 reactor (487 MW)
29. Slovenia 1 reactor (666 MW)
 
Prima reactie oficiala UE


To the best of our knowledge, the natural disaster in Japan have no effect on Europe’s population whatsoever, said Minister for Rural Development, Sándor Fazekas, before the Environmental Protection Council’s session in Brussels, on 14 March 2011. Previously, the Hungarian Presidency reiterated its sympathy to the families and relatives of the victims.

Sendai after the tsunami. Photo: US NAVY
20110314_USNAVY_5523450134_793f95ace7_o-3.jpg




Minister for Rural Development, Sándor Fazekas, opened the meeting of Ministers for Rural Development by expressing the Hungarian Presidency’s sympathy, on 14 March 2011. Two days before, Prime Minister, Viktor Orbán, also extended his sympathy to the Japanese, on starting his joint press conference in Budapest with Herman von Rompuy, President of the European Council; and János Martonyi, offered condolences on behalf of the Council, before the meeting of Ministers for Foreign Affairs, on 11 March in Gödöllő.

Europe is in no danger

“To the best of our knowledge, the events have no effect on Europe’s population whatsoever. According to the Commission’s communication yesterday. No irregular radiation was detected in any member state,” said Mr Fazekas, before the session.
The Commission referred to data measured by its experts in Luxemburg on 12 March. Specifically, radiation levels are normal in every Member State.

At the request of the Hungarian Presidency, the Commission gave detailed information on the events, at the Environmental Protection Council’s session on 14 March. The Commission gave an account of the activation of the European Union’s Civil Protection Mechanism, and a member of the Monitoring and Information Centre (MIC), has already gone to Japan. At the same time, the Pacific insular country has only called for more medical equipment, but has not yet asked for assistance in finding victims.

Right after the disaster, the Presidency convened the competent Council working party (Working Party on Atomic Questions), and Günther Oettinger, European Commissioner for Energy, will meet representatives of nuclear safety authorities and the operators of nuclear power plants from all 27 Member States on 15 March 2011, to inform them on the Commission’s measures.

Presidency supporting fast decision-making

The Commission’s 13 March communication highlights that Member States are responsible for the safe operation of nuclear power plants, and the decision on the use of nuclear energy as an energy source by any country falls within national competence. At present, 14 member states use nuclear energy.

At the same time, the safety standards of nuclear power plant operation, are regulated by the European Union’s nuclear safety directive of 1996, which is now under review. The Commission will submit its related proposal in April. Besides, in 2009 a framework directive was adopted on the safety requirements of nuclear installations, which enhances the development of the appropriate national regulations by laying down common minimum principles.

The Hungarian Presidency will decide on the Council’s further steps in consideration of this information, said Mr Fazekas, before the Council’s session. “If necessary, the Hungarian Presidency is ready to provide all assistance needed for a fast decision”, underlined the Hungarian Minister for Rural Development.

Sursa
 
dupa catastrofa de la Fukushima, guvernul francez a anuntat anumite masuri

Franta va monitoriza siguranta "tuturor centralelor sale nucleare" deoarece "fiecare poate trage invataminte" de la accidentul de la Fukushima; vom analiza toate centralele, a declarat Ministrul Ecologiei Nathalie Kosciusko-Morizet
Franta se pregăteste cu măsuri preventive pentru o "posibila sosire " a unui nor radioactiv în Saint-Pierre şi Miquelon ( arhipelag francez din Atlanticul de Nord, in apropiere de Terra Nova)
Guvernul a cerut Air France sa mobilizeze avioane suplimentare care sa evacueze cetatenii francezi din Japonia, din cauza accidentului nuclear Fukushima


vorbitorii de franceza gasesc intreg articolul ici
 
Ce efect are criza nucleară din Japonia asupra industriei nucleare din SUA. America nu a mai construit centrale nucleare de 30 de ani


japoniasua.jpg




În urma problemelor de la reactoarele centralei nucleare Fukushima, Statele Unite îşi reanalizează programul nuclear - unde nu s-au mai făcut investiţii de decenii


Riscul unui catastrofe nucleare din Japonia a reeaprins dezbaterile în SUA privind oportunitatea utilizării acestei tehnologii, într-o ţară care dispune şi de alte resurse naturale de energie "curată", mai ales gaze naturale.
publicitate


Opinia publică americană nu este de acord cu alocarea a sute de miliarde USD pentru construirea de centrale nucleare, mai ales dacă economia a demonstrat că se descurcă şi cu alte resurse. Foarte controversată este şi problema deşeurilor nucleare.
De când a început criza nucleară din Japonia, misiunea celor care susţin construirea de noi centrale nucleare a devenit foarte grea. "Nu există nici un dubiu, după mine, că situaţia din Japonia va întârzia orice activitate majoră în domeni în Statele Unite", spune Forrest Remick, profesor emeritus de inginerie nucleară la Pennsylvania State University, citat de The Huffington Post.


Cât vrea să investească SUA în proiecte nucleare şi cine le susţine


Investiţiile în domeniu au fost, în general, susţinute de către democraţi, iar preşedintele Obama a cerut anul trecut Congresului să aloce 36 de miliarde de dolari programelor nucleare, însă cererea nu s-a bucurat de sprijin. Duminică, un purtător de cuvânt la Casa Albă a anunţat că preşedintele susţine în continuare industria nucleară şi că SUA vor învăţa de pe urma problemelor de la Fukushima, pentru a construi centrale nucleare cât mai sigure.
În ultimii ani, din cauza încălzirii globale şi a scăderii depozitelor de resurse naturale, încercările de a găsi energie cât mai curată au dus la favorizarea energiei nucleare. În urma crizei din Japonia, cotaţiile companiile care au legături cu industria nucleară au înregistrat o scădere pe burse. Spre exemplu, General Electric, care avea un parteneriat cu firma japoneză Hitachi pentru proiectarea de reactoare a început dimineaţa de marţi cu o scădere a acţiunilor de de 2,1%, tendinţă care a continuat pe parcursul zilei.
Experţii spun că, deşi situaţia din Japonia este alarmantă, aceasta nu ar trebui folosită ca argument împotriva expansiunii industriei nucleare americane. America nu este Japonia, situaţia geografică este alta, Japonia fiind mult mai vulnerabilă la asemenea cutremure şi la tsunamiuri decât SUA.


Expansiunea industriei nucleare a stagnat de 15 ani în SUA


De 30 de ani încoace, în Statele Unine nu s-au mai construit centrale nucleare, iar cel mai recent reactor a fost terminat acum 15 ani. În ciuda stagnării industriei, America rămâne ţara cu cea mai mare producţie de energie nucleară din lume. Există peste 104 reactoare nucleare în 31 de state, dar marea majoritate au fost construite în anii '70 - '80.
Administraţia Bush a dorit să construiască încă 20 de reactoare noi şi alte 14 centrale nucleare, însă costurile de 188 de miliarde de dolari s-au dovedit a fi mult prea mari. Astfel, gazele naturale au rămas principala resursă de energie curată a Statelor Unite. (Ioana Nicolescu)


Sursa
 
Cancelarul german Angela Merkel, a anuntat o inspectie pe durata a trei luni la centralele nucleare germane, înainte ca guvernul sa prelungeasca perioada de functionare a lor.
 
<h1 class="title" style="margin-top: 2px; margin-right: 2px; margin-bottom: 2px; margin-left: 2px; padding-top: 0px; padding-right: 0px; padding-bottom: 5px; padding-left: 0px; font: normal normal bold 14px/normal verdana, sans-serif; ">Greselile de proiectare ale reactoarelor nucleare prezente si la Fukushima pot duce la catastrofe majore




image-2011-03-16-8394762-46-reactorul-nuclear-mark-1-schita-unui-reporter.jpg



Reactorul nuclear Mark 1, in schita unui reporter

Foto: Reuters




Avertismente dure si repetate au fost emise inca din 1972: daca sistemele de racire dintr-un reactor "Mark 1" cedeaza, invelisul izolator ar fi distrus pe masura ce combustibilul din interior se incalzeste. Foarte rapid, radiatiile periculoase ar fi eliberate in mediul inconjurator. Cu 35 de ani in urma, trei cercetatori americani au demisionat de la General Electric, convinsi fiind ca greselile in proiectarea reactoarelor Mark 1 pot duce la catastrofe nucleare, relateaza televiziunea americana ABC. Cinci dintre cele sase reactoare de la centrala Fukushima Daiichi utilizeaza tehnologia Mark 1, dezvoltata de companie in anii 60.




"Chiar si dupa modernizare, reactoarele au ramas la fel de vulnerabile in fata accidentelor care presupun afectarea sistemului de racire si a invelisului izolator", a declarat pentru ABC unul dintre cei trei demisionari de acum 35 de ani, Dale G. Bridenbaugh. Cand un reactor nu mai poate fi racit, invelisul din otel si beton este ultima linie de aparare impotriva radiatiilor. "Problema identificata atunci consta in faptul ca, in designul containerului, nu s-au luat in calcul sarcinile dinamice suplimentare ce pot aparea odata cu pierderea lichidului de racire", spune Bridenbaugh.




In 1976, Gregory C. Minor, Richard B. Hubbard si Dale G. Bridenbaugh si-au dat demisia din cadrul General Electric si au intrat in miscarea anti-nucleara, devenind cunoscuti ca "GE Three".




General Electric neaga afirmatiile si prezinta trecutul fara incidente, siguranta si increderea pe care reactoarele le-au demonstrat pana in prezent. "Au functionat asa cum au fost proiectate sa o faca", chiar si dupa socul unui cutremur de 9 grade, a transmis purtatorul de cuvant Michael Tetuan, intr-un e-mail transmis ABC. "In ultimele patru decenii, compania a facut mai multe modificari in designul reactoarelor Mark 1 in SUA, inclusiv instalarea de stingatoare (quenchers, in orig. - n.trad.) si fortificarea structurilor din otel pentru adaptarea la sarcinile generate. Modificarile realizate de-a lungul timpului de GE la solicitarea Comisiei americane de Reglementare a Energiei Nucleare au fost transmise mai departe catre industria japoneza de profil", se mai precizeaza in raspunsul companiei.




Din 1975 si pana astazi, cercetatorii au ramas preocupati de capacitatea lui "Mark 1" de a face fata presiunii uriase rezultate in cazul in care reactorul isi pierde capacitatea de racire. Zilele acestea, testul final se da in Japonia, noteaza ABC.




Otel si beton impotriva radiatiilor

Centrala Fukushima Daiichi foloseste reactoare General Electric tip Boiling Water (BWR), in functiune de 37 de ani, ale caror instalatii de racire au fost grav afectate de cutremur si tsunami.

Prezenta hidrogenului acumulat in combinatie cu oxigenul in spatiul dintre container si structura externa a reactorului au provocat exploziile de la Fukushima Daiichi; acestea pot cauza fisurarea containerului, in functie de presiunea exercitata.

Containerul de otel, structura etans care inconjoara reactorul nuclear in acest caz, este proiectat pentru a retine in situatii de urgenta scaparile de radiatii la presiuni inalte, ultima bariera in calea eliberarii de radioactivitate.

Invelisul este ecranat de o alta structura, din beton, impotriva unui posibil atac armat (cu rachete etc.).

Proiectele de container poarta denumirile Mark I (cel mai vechi), Mark II si Mark III (cel mai nou). Toate presupun un bazin cu apa pentru racirea aburului eliberat din sistemul reactor in timpul fenomenelor tranzitoriiAgentiei Internationale pentru Energie Atomica (informatii suplimentare, pe site-ul .)

In centralele nucleare de pe teritoriul SUA exista 23 de reactoare cu container Mark 1 (Reuters).

Alaturi de reportajul ABC, tot marti, Le Figaro si Los Angeles Times au amintit numeroasele incidente legate de siguranta nucleara in care operatorul de energie japonez TEPCO, administrator al unei treimi din centralele nipone, a fost implicat. In 2003, toate cele 17 centrale nucleare din administrarea companiei (inclusiv Fukushima Daiichi) au fost inchise temporar dupa un scandal referitor la rapoarte false la inspectia sigurantei centralelor. Practicile au durat timp de un sfert de secol, iar numarul total de evenimente este estimat la 200.




Sursa
 
am oscilat daca sa pun articolul asta aici sau la topicul ”Sa ridem de ziaristi”. nu o sa inteleg niciodata mintea ziaristului, un om cu o spoiala de cunostinte, care isi da cu parerea aiurea. ma gindesc ca era bine sa intrebe si specialistii. daca nu te pricepi, nu judeci un lucru dupa aparente, doar de dragul de a scrie un articol. nu ma pot pronunta despre celelalte centrale, dar ce stiu eu despre Cernavoda, nu corespunde cu ce se scrie aici. oare pe ce baza au pus-o pe locul 3??? despre kozlodui, centrala bulgareasca, nu se zice nimic? acum vreo 20 de ani, am vazut intr-o revista franceza cum arata centrala. pina si cablurile erau dezizolate si lasate la voia intimplarii.


RFE: Centrala de la Cernavoda, a treia cea mai periculoasa din lume


In contextul dezastrului de la Fukushima, Radio Europa Libera/ Radio Libertatea (RFE/RL) a realizat un top al primelor cinci potentiale pericole nucleare. Centrala de la Cernavoda e pe locul 3, scrie Agerpres.



Accidentul la centrala nucleara Fukushima, in urma cutremurului si a tsunami-ului care au lovit saptamana trecuta Japonia, a lansat o dezbatere privind siguranta centralelor nucleare in general. O parte a problemei de la Fukushima pare a fi legata de proiectarea depasita a centralei si de lipsa unui plan in caz de cutremur si tsunami. Dupa catastrofele nucleare de la Three Mile Island, Cernobal si, acum, Fukushima, intrebarea este daca energia nucleara poate fi vreodata cu adevarat sigura, scrie Radio Europa Libera/ Radio Libertatea (RFE/RL).

1. Centrala de la Metsamor, Armenia

Centrala a fost construita in 1980, in Armenia sovietica. In 1988, zona a suferit un devastator cutremur, cu o magnitudine de 6,9 grade, al carui epicentru s-a situat la doar 75 de kilometri distanta de centrala, fortand oficialii sa ii intrerupa temporar activitatea.

Sapte ani mai tarziu, centrala a fost redeschisa, dupa ce tara a pierdut accesul la sursele de energie din Turcia si Azerbaidjan, in urma conflictului din perioada 1988-1994 cu Azerbaidjanul in privinta regiunii Nagorno-Karabah.

Din cauza locatiei si a vechimii sale, Metsamor este frecvent citata drept una dintre cele mai periculoase centrale nucleare din fosta Uniune Sovietica. Desi este prevazuta pentru inchidere in 2017, centrala continua sa furnizeze 40% din energia Armeniei, iar oficialii sustin ca se gandesc sa construiasca o alta centrala pentru a o inlocui.

2. Flota de submarine nucleare a Marii Britanii

O serie de incidente si rapoarte declasificate au atras atentia asupra starii reactoarelor aflate la bordul flotei de submarine nucleare a Marii Britanii. Potrivit unui document clasificat care a intrat in posesia Daily Telegraph anul trecut, submarinelor nucleare britanice li s-a permis sa paraseasca portul, desi aveau dezactivate valvele de siguranta care ar fi ajutat la racirea reactorului in caz de urgenta. De asemenea, in 2009, un submarin nuclear britanic, clasa Vanguard, echipat cu rachete nucleare, s-a ciocnit de un alt submarin de acelasi fel, apartinand francezilor, in timp ce se afla in patrulare. Ambele guverne au negat ca incidentul a fost grav.

3. Centrala nucleara de la Cernavoda, Romania

Centrala, singura din Romania, a fost proiectata in anii ’80 de catre o companie canadiana si data in folosinta in 1996. Cele doua reactoare asigura aproximativ o cincime din nevoile energetice ale Romaniei, insa ambele reactoare au intampinat probleme in trecut. Recent, in luna ianuarie, unul dintre reactoare a trebuit sa fie inchis pentru intretinere. In aprilie 2009, cel de-al doilea reactor a fost inchis la randul sau, pentru scurt timp, din cauza unor probleme electrice.

Chiar daca activitatea seismica nu este ca in Japonia, in 1977, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 de grade a ucis peste 1.000 de oameni in Romania si Bulgaria si a distrus 35.000 de cladiri.

Cu doua reactoare operationale la Cernavoda, care asigura circa 18% din necesarul intern de electricitate, dar si cu alte doua grupuri noi in plan, autoritatile vor trebui sa reevalueze standardele de securitate de la centrala nucleara.

De altfel, Comisia Europeana, care in decembrie 2010 si-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 si 4, a cerut atunci Romaniei inasprirea indicatorilor de siguranta, inclusiv a celui de rezistenta la cutremure, conform noilor prevederi europene.

4. Centrala nucleara Leningrad, Rusia

Imbatranirea flotei de centrale nucleare a Federatiei Ruse este o sursa de ingrijorare pentru intreaga lume. Multe dintre centrale urmeaza sa fie dezafectate. Dintre acestea, centrala Leningrad poate fi cea mai ingrijoratoare. Centrala este situata la doar 70 de kilometri de Sankt Petersburg, al doilea oras ca marime din Rusia, cu o populatie de aproape 5 milioane de locuitori.

Centrala a avut probleme mai mereu. In perioada sovietica, desi stirile despre accidentele nucleare erau strict controlate, in 1975 ea a suferit un proces de topire partiala. In 1992, la centrala s-a inregistrat o scurgere de gaz radioactiv. In 2005, o explozie non-nucleara s-a soldat cu un mort si cu doi raniti, arsi grav, iar in 2009, un alt accident a generat zvonuri – puternic negate de catre autoritatile ruse – ca s-ar fi scurs lichid de racire.

5. Centrala nucleara Enrico Fermi din Michigan

Situata pe malul lacului Erie, intre doua orase intens populate – Detroit, Michigan si Toledo, Ohio – centrala Enrico Fermi are doua reactoare, dintre care doar unul, Fermi 2, este in prezent operational, deoarece celalalt a suferit o topire partiala in 1966, fara a exista scurgeri radioactive.

Reactorul Fermi 1 a mai functionat 9 ani inainte de a fi dezactivat. Cel de-al doilea reactor, Fermi 2, continua sa functioneze si este construit la fel si are acelasi model cu reactoarele centralei Fukushima.


sursa aberatiei
 
Japonia ne intoarce cu 25 de ani in urma - putem continua fara energie nucleara?


Ultima saptamana a fost una extrem de tensionata pentru intreaga lume, cu totii asteptand cu emotie sa vada daca in Japonia se va repeta dezastrul de la Cernobil de acum aproape 25 de ani.


[attachment=20299:Japonia-ne-intoarce-cu-25-de-ani-in-urma---putem-continua-fara-energie-nucleara-.jpg]

Cele 27 de tari ale Uniunii Europene isi obtin 31% din necesarul de electricitate si 14,6% din consumul de energie primara din centrale nucleare.


Iar in ultimii ani majoritatea tarilor si-au facut planuri de a construi noi centrale. Tari care oprisera proiectele de noi reactoare, (Germania si Suedia) sau chiar au abandonat astfel de planuri (Italia si Polonia), incepusera demersurile pentru a se apuca de treaba.


Cutremurul de pe 11 martie din Japonia, dar mai ales efectele sale asupra centralelor Fukushima Daiichi si Daini au facut ca entuziasmul european cu privire la energia nucleara sa dispara de indata.


Este putin probabil ca un astfel de cutremur sa loveasca Europa si inca si mai putin probabil sa fie urmat de asemenea tsunami-uri. Cert este, insa, ca accidentul de la Cernobil, care mai bantuie noptile multor europeni, nu a fost cauzat nici de un cutremur si nici de un tsunami.


Insa cu ce ar putea lumea sa inlocuiasca energia nucleara si, mai ales, cat va costa?


Tepco, compania japoneza care detine centrala Fukushima, a comandat de curand zece turbine pe gaz de la General Electric. Insa acestea genereaza doar 250 de MW impreuna. Din orice punct am privi si orice solutie am gasi niciuna nu este ieftina, potrivit Forbes.


Soarele


In momentul de fata, desertul Mojave gazduieste proiecte pentru campuri de panouri solare ce ar produce impreuna 400 MW. Pentru ca Japonia sa obtina cei 6.000 de MW cat ar avea nevoie ar trebui sa construiasca cam tot atatea panouri cate sunt acum in intreaga lume, iar pretul ar fi de peste 24 de miliarde de dolari. Si chiar si atunci, nivelul de energie nu ar fi constant, depinzand de cat de mult straluceste soarele pe cer.


Vantul


Pentru acelasi necesar de energie ar fi nevoie cam de 4.200 de turbine care ar costa pana la 11 miliarde de dolari si, din nou, totul ar depinde de natura.


Carbunele


6.000 MW ar fi obtinuti de la 15 centrale pe carbune care sa intruneasca si standardele referitoare la emisiile de carbon. Acestea ar putea costa mai mult de 30 de miliarde de dolari.


Gazele naturale


Aceasta pare cea mai ieftina solutie, insa vine o problema mult mai mare - nivelul resurselor. Pentru 6.000 MW ar fi nevoie de 8 centrale care ar costa in jur de 6 miliarde de dolari.


Asadar, cifrele arata ca energia nucleara este mult prea ieftina ca sa dispara vreodata in totalitate, oricare ar fi costurile...umane. Ramane de vazut ce standarde se vor aplica de acum inainte, insa cert este ca nimic nu te poate apara in fata fortelor naturii.


Sursa
 
[font=Georgia, Arial, Helvetica, sans-serif]
Un efect neasteptat al crizei nucleare din Japonia




"The Simpsons", super-eroii radioactivi, trecuţi pe linie moartă
[/font]


0,,1919340_1,00.jpg


[font=Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif]
Televiziunea publică elveţiană cenzurează serialul de desene animate "The Simpsons". Episoadele în care este satirizată industria energiei atomice nu vor mai fi, pentru o vreme, difuzate.
[/font]

[font=Verdana, Arial, Helvetica, sans-serif]Până să se decidă europenii dacă şi când şi cum renunţă la energia nucleară, o replică a seismului care a afectat Japonia scutură (dar poate că, la un moment dat, va zgudui cu adevărat) industria de televiziune.

Postul public elveţian SF a confirmat zvonurile presei bulevardiere din Ţara Cantoanelor, conform căreia cunoscutul serial american de desene animate, Familia Simpson, va fi cenzurat.

Homer, tatăl familiei, lucrează într-o centrală nucleară - şi nici nu este neapărat un personaj foarte priceput. Glumele legate de stângăciile bătrânului Simpson la locul de muncă, dar şi de superficialitatea cu care se respectă normele de securitate într-o centrală nucleară, glume de care s-au plâns până acum numai reprezentanţii industriei de profil, nu mai sunt privite cu ochi buni de conducerea televiziunii publice elveţiene.

Ca atare, cel puţin pentru o vreme, serialul va continua fără acele episoade în care se vorbeşte despre posibile accidente la centrala atomică din oraşul fictiv Springfield, unde se derulează acţiunea serialului, despre deşeuri depozitate în locuri de joacă, despre apa reziduală scursă în pescărie, despre superficialitatea cu care este tratată securitatea la locul de muncă al lui Homer Simpson.

Austriecii de la ORF (tot televiziune publică) au scos din grilă "Agenţii Morţii" (în care se vorbeşte despre programul atomic nord-coreean), difuzând, în schimb, un film intitulat "Nemuritorul".

Germania se pregăteşte la rândul ei să elibereze serialul Simpson de reziduurile radioactive. E drept, canalul de televiziune ProSieben a anunţat că nu are nici o intenţie - dar nici ultimul cuvânt.

Cultura pop a strâns, în ultimele decenii, o cantitate relevantă de personaje şi acţiuni legate de industria atomică. Elevul Peter Parker, de exemplu, vizitează, cu clasa, un laborator de cercetare, fiind înţepat de un păianjen; puterile miraculoase cu care se alege îl transformă în Spiderman.

Hulk este metamorfoza unui cercetător expus radiaţiilor emise de o bombă pe care - într-un foarte popular serial de benzi desenate - a inventat-o. Dacă Hulk e un amestec de Dr. Jekill & Mr. Hyde şi Frankenstein, Daredevil este un supererou de "comics" pe care expunerea la substanţe toxice l-a orbit în copilărie, exacerbându-i, în schimb, celelalte simţuri.

Tot supererou este şi personajul de benzi desenate Captain Atom. Familia Simpson este serialul care, beneficiind şi de sfârşitul Războiului Rece, a tăiat aripile supereroilor atomici, aducând energia nucleară cu picioarele pe pământ. Serialul a criticat intens, prin satiră, industria de profil.

Sursa

[/font]
 
Foarte tare, mi-a mai spus cineva ca Elvetia e o tara mai comunista decat am fost noi!
Mi se pare ceva ciudat in debate-ul asta referitor la energia nucleara. Eu as pune problema mai nuantat, care este viitorul energiei nucleare in zonele cu riscuri mari (cutremure, tsunami, etc).

Deci, ar fi mai multe variante:
- teoria non-conspirationista :55: : toti politicienii astia sunt niste tampiti dat fiind ca judeca totul la gramada; eu as vedea chiar o oportunitate de afaceri pentru zonele cu riscuri mici - kile de centrale pe energie nucleara si export;
- teoria religioasa :D : politicienii sunt in deplina rezonanta cu Dumnezeu si stiu ca vine sfarsitul lumii, ca atare realizeaza ca riscuri exista in orice loc pentru ca nu stii unde loveste mania lui Dumnezeu, ca de oamenii sunt pacatosi rau;
- teoria conspirationista :(( : SUA e in razboi cu tarile arabe pe teme legate de petrol, tarile arabe vor deconectarea de USD, SUA vrea preturi mai mici la achizitia petrolului pentru profituri mai mari, nu se inteleg, SUA le da tot soiul de razboaie si revolutii pentru a pune oamenii care trebuie in locul vechilor regimuri, arabii se supara si ameninta SUA ca nu isi mai investesc banii in SUA ci se orienteaza spre tari ca Romania unde sunt nevoiti sa mearga cu elicopterul, SUA se supara - totul pana la bani - si declanseaza HAARP in Japonia - lovesc 2 lucruri dintr-o lovitura: puterea economica a Japoniei si reducerea pretului petrolului. Toate celelalte tari cand vad ce puternic e HAARP tremura si spun ca renunta la energia nucleara.

Ei, frumos? Cine face un film, un documentar ceva, un Z-nucle-geist?
 
Semnalul de alarmă a fost tras, zilele trecute, de experţii de la Institutul de
cercetări polare “Alfred Wegener”, care au descoperit o multitudine de subţieri
rapide ale stratului de ozon.
Markus Rex, cercetător polar, a explicat că, recent, a surprins mai multe
subţieri ale stratului de ozon în zonele arctice şi subarctice. El susţine că,
pe alocuri, degradările au fost chiar şi mai mari de 50%, iar refacerea
stratului nu va fi posibilă mai devreme de 10-14 zile. Potrivit Centrului
European pentru Mediu, această gaură în ozon, cum este cunoscut fenomenul
publicului, e cea mai mare de până acum. “Pierderea ozonului se agravează aici
de la o zi la alta şi pot spune, cu îngrijorare, că este cea mai mare diminuare
a stratului de până acum”, a precizat Markus Rex pentru un portal de ştiri
internaţional. Gaura se deplasează şi va ajunge în Scandinavia, iar până la
sfârşitul săptămânii va ameninţa şi estul Europei.

Continuare in cazul teoriei conspirationiste:

Ca urmarea folosirii HAARP, microundele au cauzat subtierea stratului de ozon care este deplasat de SUA prin tehnologii reversed-engineering cu rapiditate catre Europa intrucat Angela Merkel a declarat doar ca va face o analiza a centralelor existente in loc de sistarea programului nuclear si a faptului ca Romania nu considera nici cat negru sub unghie ca Cernavoda reprezinta un risc. Este o amenintare de 2 zile ca sa vada si Europa ce se intampla daca nu asculta si accepta investitorii arabi.

Astept propuneri de imbunatatire :D
 
Accidentul nuclear de la Fukushima va influenta negocierile internationale privind climatul


Criza de incredere in energia nucleara va influenta negocierile internationale privind climatul, care au fost reluate la Bangkok, sub egida ONU, a declarat negociatorul-sef al Uniunii Europene, Artur Runge-Metzger, citat de AFP.
"Energia nucleara este una dintre optiunile energetice cu emisii foarte-foarte mici de gaze cu efect de sera", responsabile pentru schimbarile climatice, a afirmat Runge-Metzger.
El a adaugat ca unele tari mizeaza pe o pondere importanta a energiei nucleare, insa, dupa accidentul de la centrala nucleara japoneza Fukushima, autoritatile din multe tari au inceput sa isi puna intrebari in legatura cu aceasta optiune.
Runge-Metzinger considera ca deciziile sunt influentate de consideratii politice, care vor influenta negocierile internationale privind climatul.
Mai multe tari emergente, ale caror emisii de gaze cu efect de sera au crescut semnificativ in ultimii ani, si-au declarat interesul pentru industria nucleara, insa aceasta optiune nu trebuie sa reduca ambitiile legate de lupta impotriva schimbarilor climatice, a apreciat el.
"Trebuie gasite mijloace de a realiza progrese", a spus Runge-Metzger, insistand asupra necesitatii de "regandire al modalitatii de dezvoltare" a unor tehnologii alternative, cum sunt energiile regenerabile. "Ar putea fi o optiune mai scumpa, dar, pana la urma, vrem sa salvam vietile noastre si ale copiilor nostri",
El a precizat ca UE va reanaliza in toamna acestui an "foaia de drum" pentru 2050, tinand cont de "scenarii in care cota energiei nucleare ar fi mai redusa", pentru "a vedea care sunt implicatiile".
Economistul-sef al Agentiei Internationale pentru Energie, Faith Birol, a declarat vineri ca accidentul de la Fukushima "va cantari greu" in lupta impotriva schimbarilor climatice. Renuntarea partiala la energia atomica ar determina utilizarea suplimentara a energiilor fosile, ducand la o crestere suplimentara a emisiilor de dioxid de carbon pana in 2035.
Pe langa situatia creata de accidentul nuclear din Japonia, negocierile privind climatul au inceput in 2011 intr-un "context politic mai dificil decat anul trecut", a apreciat Runge-Metzger, referindu-se la situatia din Statele Unite, "unde republicanii incearca sa impiedice orice miscare in directia buna facuta de administratia (presedintelui Barack) Obama".
La randul sau, negociatorul-sef american, Jonathan Pershing, a incercat sa ofere asigurari tuturor reprezentantilor celor peste 190 de tari reuniti la Bangkok pentru reluarea negocierilor privind climatul, la trei luni dupa acordul de la Cancun. "Vreau sa reafirm ca Statele Unite isi respecta angajamentele" privind reducerea cu 17 la suta, pana in 2020, a emisiilor de gaze cu efect de sera, in raport cu anul 2005, a spus el.


Sursa
 
Fukushima, o lectie pentru cei care detin tehnologie nucleara - Exista energie fara riscuri?


Cutremurul din Japonia, urmat de tsunami, a adus Japonia in pragul unei catastrofe nucleare. Dezastrul din Japonia ne arata, inca o data, cat de departe suntem de implementarea energiilor verzi, care ne-ar putea limita depedenta de petrol, gaze naturale, carbune si alte surse de energie poluante si riscante.


[attachment=20728:Fukushima--o-lectie-pentru-cei-care-detin-tehnologie-nucleara---Exista-energie-fara-riscuri-.jpg]

Dezastrul din Japonia a ingrijorat oficialii din toate statele europene, in Uniunea Europeana fiind cerute controale la toate centralele nucleare, si a reaprins dezbaterile cu privire la riscurile energiei nucleare.
In Japonia, tara care are peste 50 de centrale nucleare, in lipsa altor surse de energie, oficialii anunta ca se va investi tot mai multe in energie solara si biocombustibil. Ionut Cepraga, coordonatorul campaniilor Greenpeace in Romania, a explicat, pentru Ziare.com, in ce constau alternativele.
"Dezastrul din Japonia este o lectie foarte importanta pentru popoarele care detin tehnologie nucleara. Mai exact, indiferent cate masuri de securitate iti iei, e o dovada ca nu sunt de ajuns si imprevizibilul poate sa duca la astfel de probleme.
In mod sigur vor intra intr-un program de renuntare treptata la energia nucleara, oricum centrala din Fukushima se va inchide, dar, pe viitor, preconizam ca vor renunta treptat la energia nucleara si o vor inlocui, probabil, cu energie din surse regenerabile", a declarat Ionut Cepraga, pentru Ziare.com.
Acesta arata ca, pentru Romania, solutia cea mai buna este energia eoliana: in acest domeniu, investitiile au inceput deja.
"Informatii recente ne arata ca, pana la jumatatea lui martie, in Romania au fost autorizate contracte pentru energie regenerabila foarte mari. Un singur parc eolian, nu mai stiu al carui investitor va depasi 600 de MW pe ora, adica aproape cat unul din cele doua reactoare de la Cernavoda. Un reactor are 700 de MW, deci energia nucleara poate fi inlocuita", a spus Cepraga.
El a adaugat, insa, ca reteaua de electricitate romana nu e suficient de incapatoare pentru a absorbi atat energia nucleara cat si energia din combusitibili fosili si energie eoliana.
"Va trebui cumva sa se prioritizeze ce fel de energie are acces in retea. Daca statul investeste in energie nucleara, scad sansele pentru energia regenerabila, ceea ce, pe viitor, ar putea sa ne afecteze si din punct de vedere al competivitatii cu alte state, in jurul nostru se investeste mult in energii regenerabile", explica acesta.


Energia eoliana, solutia pentru Romania
Petrolul, gazele naturale sau carbunii nu pot constitui o solutie la problema energiei, iar energia eoliana, considerata optima pentru Romania, comporta, la randul sau, riscuri.
Daca turbinele eoliene sunt amplasate pe traseul migratiei pasarilor, acestea pot fi ucise, motiv pentru care trebuie efectuate studii ample, inainte de constructie.
"Trebuie avut in calcul si care sunt tehnologiile cu cele mai putine pericole pentru mediu. Amplasate corespunzator, turbinele eoliene pot sa ofere energie in mod foarte convenabil. Romania are un potential foarte mare pentru energie regenerabila, deja suntem campioni in acest domeniu, in Uniunea Europeana. In 2010, au fost investitii foarte mari si, in 2011, sunt perspective similare", explica Ionut Cepraga.
In ceea ce priveste alte surse de energie, stim ca, pana acum, petrolul a fost principala sursa, insa cu mari costuri pentru mediu. Pata de petrol formata in Goflul Mexic in urma exploziei de la platforma petroliera Deepwater Horizon a ucis mii de vietuitoare marine, si este doar ultima dintr-un sir lung de dezastre ecologice.
In ceea ce priveste carbunele, tot anul trecut, a avut loc un accident intr-o mina din West Virginia, in care si-au pierdut viata 29 de mineri. In plus, companiile care lucreaza in domeniu sunt constant in procese cu statul, pentru ca polueaza mediul.
Gazele naturale sunt, la randul lor, extrase printr-o metoda care presupune introducerea in sol a unor substante chimice periculoase.


Sursa
 
Inteleg ca Germania a dat tonul, in 10 ani renunta la energia nucleara. Cred ca e un punct de rascruce. As vrea sa inteleg de ce. Ce riscuri majore au asa incat sa ii determine sa renunte, stie cineva?
 
Din cite am auzit exista si la ei posibilitatea de cutremure mari de supafata , au fost in trecut
 
Aschiuta link a spus:
Inteleg ca Germania a dat tonul, in 10 ani renunta la energia nucleara. Cred ca e un punct de rascruce. As vrea sa inteleg de ce. Ce riscuri majore au asa incat sa ii determine sa renunte, stie cineva?

Nu comentez mai mult decat :
- Franta nu renunta, nu au carbune....
- Germania spune ca renunta, au tot bazinul Ruhr.

Oare incearca un "bum" al pretului carbunelui ????
 
Japonia îşi va reevalua politica energetică după dezastrul de la Fukushima


[attachment=21706:fuku_02_6a810875aa.jpg]

Premierul japonez Naoto Kan a declarat că viitoarea politică energetică a Japoniei va fi schimbată integral prin reevaluarea planurilor de extindere a sectorului nuclear după criza de la complexul Fukushima, scrie BBC.


Centralele nucleare furnizează circa 30 la sută din necesarul de energie electrică al Japoniei. Kan a subliniat într-o conferinţă de presă că, deşi sectorul nuclear va rămâne funcţional, autorităţile nipone se vor concentra asupra altor forme de producere a energiei.
"Actuala politică energetică prevede o pondere de peste 50 la sută a sectorului nuclear în producţia totală de energie, în timp ce 20 de procente sunt surse alternative, până în 2030", a declarat premierul.
"Această politică va fi reformulată integral după dezastrul de la Fukushima în sensul asigurării unei securităţi sporite în sectorul nuclear şi promovării energiilor regenerabile", a adăugat el. Kan a mai subliniat că o atenţie sporită va fi acordată eforturilor de conservare a energiei.
Declaraţiile premierului survin anunţului făcut de compania TEPCO, proprietarul centralei de la Fukushima, în care avertiza că operaţiunile de răcire a reactoarelor nucleare ar putea dura până la nouă luni.


Sursa
 
pina in 2030, toate cladirile din Japonia vor utiliza energia solara, va anunta oficial primul ministru al Japoniei, Naoto Kan
 
Efectul Fukushima: Germania îşi va închide toate centralele nucleare!

Germania va închide ultimele sale reactoare nucleare în 2022, devenind astfel prima putere industrială care va renunţa la energia atomică, a anunţat azi ministrul mediului, Norbert Röttgen.
Cancelarul german Angela Merkel şi coaliţia aflată la guvernare în Germania au decis închiderea centralelor nucleare
Marea majoritate a celor 17 reactoare din Germania nu vor mai fi în funcţiune până la sfârşitul lui 2011, iar ultimele trei reactoare, cele mai moderne, vor fi închise cel mai târziu până la finele lui 2022, a declarat Röttgen. Acesta a precizat că decizia este "ireversibilă", la ieşirea de la negocierile din cadrul coaliţiei guvernamentale a cancelarului Angela Merkel.
Germania are 17 reactoare nucleare pe teritoriul său, dintre care opt nu mai sunt în prezent conectate la reţeaua de producţie de electricitate. Aceste opt centrale nu vor mai fi redeschise, a precizat ministrul.
Germania va trebui astfel să găsească până la finalul lui 2022 soluţii pentru acoperirea a 22% din necesarul său de electricitate, asigurat în prezent de centralele atomice.
O oprire definitvă a celor 17 reactoare germane în orizontul lui 2022 este practic o revenire la un calendar fixat, la începutul anilor 2000, de coaliţia formată din social-democraţi şi Verzi.
Influenţa evenimentelor din Japonia
Cancelarul german a susţinut, la finalul lui 2010, votarea unei prelungiri de 12 ani în medie a duratei legale de exploatare a reactoarelor ţării, provocând o intensificare a sentimentului antinuclear în Germania.
Însă după catastrofa nucleară de la Fukushima, din luna martie, Angela Merkel a oprit imediat centralele cele mai vechi şi a lansat o dezbatere publică privind renunţarea la energia nucleară, care ar urma să fie consfinţită printr-o decizie formală a guvernului, pe 6 iunie.
"Cu cât vom renunţa mai repede la energia atomică, cu atât va fi mai bine", declara cancelarul german, pe 23 martie.

Sursa
 
Back
Sus