Alin Todor
New member
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 289
- Scor reacție
- 0
UE cere marirea sigurantei reactoarelor de la Cernavoda
[attachment=20144:08_cernavoda3_evz_6ebf006db9.jpg]
Grupurile 3 si 4 de la Cernavoda vor trebui sa fie proiectate astfel încât sa reziste la un cutremur cu o magnitudine mai mare comparativ cu cea la care ar face fata unitatile existente.
Efectele dezastrului nuclear din Japonia se propaga si în România. Cu doua reactoare operationale la Cernavoda, care asigura circa 18% din necesarul intern de electricitate, dar si cu alte doua grupuri noi în plan, autoritatile vor trebui sa reevalueze standardele de securitate de la centrala nucleara.
De altfel, Comisia Europeana, care în decembrie 2010 si-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 si 4, a cerut atunci României înasprirea indicatorilor de siguranta, inclusiv a celui de rezistenta la cutremure, conform noilor prevederi europene. "Când s-a cerut avizul CE, ni s-a pus în vedere îmbunatatirea securitatii nucleare, comparativ cu grupurile 1 si 2. Una dintre problemele puse de inspectorii europeni a fost ridicarea gradului de seismicitate la care sa fie adaptate reactoarele", ne-au spus oficiali ai Ministerului Economiei si specialisti din sector.
În total, circa 70 de indicatori de siguranta trebuie îmbunatatiti. În plus, nu este exclus ca la nivelul UE sa aiba loc o noua revizuire a standardelor de securitate, cauzata de incidentele din Japonia.
Teste de avarie
Pe de alta parte, autoritatile române au intrat în alerta si pentru cele doua reactoare în functiune. "În urma catastrofei din Japonia, Ministerul Economiei si Nuclearelectrica (operatorul celor doua reactoare - n.r.) vor pune la punct un program de verificare a functionarii centralei de la Cernavoda, cu simulari de avarie în caz de cutremur", ne-a declarat Tudor Serban, consilier al ministrului economiei.
La rândul sau, Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), ne-a declarat ca autoritatea va trece la verificarea sistemelor de siguranta de la Cernavoda. "Este o masura de prevedere cauzata de ce s-a întâmplat în Japonia", a explicat Biro.
De altfel, pentru a evalua gradul de pregatire a statelor membre pentru situatii similare celei din Japonia, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a convocat pentru astazi o întrunire de urgenta la Bruxelles, la care participa si autoritatile nationale pentru siguranta nucleara sau operatorii în domeniu, potrivit unui comunicat al comisiei. Scopul întâlnirii este de a obtine informatii privind planurile de interventie în caz de urgenta, standardele de siguranta în caz de cutremure si sistemele de alimentare cu energie pentru racirea reactoarelor în caz de avarie.
Biro a dat însa asigurari ca masurile de siguranta luate la reactoarele 1 si 2 de la Cernavoda sunt foarte mari, cele doua grupuri fiind proiectate sa reziste la un cutremur de pâna la 8 grade pe scara Richter. Si riscurile de inundatii la centrala sunt excluse, spun specialistii.
La ce suntem vulnerabili
Reactoarele de la Cernavoda au totusi o vulnerabilitate: la seceta. În 2003, autoritatile au decis oprirea grupului unu, singurul aflat atunci în functiune, dupa ce debitul Dunarii ajunsese la cote minime-record, ducând la diminuarea cantitatii de apa care asigura racirea reactorului.
Primul grup al centralei nuclearelectrice de la Cernavoda a fost pus în functiune în 1996, iar cel de-al doilea, în 2007, durata lor de viata fiind de circa 30 de ani. România mai are în plan, pe termen lung, construirea unei noi centrale nucleare, în zona Ardealului.
"Vom pune la punct un program de verificare a functionarii centralei de la Cernavoda, cu simulari de avarie în caz de cutremur.",
TUDOR SERBAN, consilier al ministrului economiei
COPIII, CEI MAI SENSIBILI
Cancerul, cel mai sumbru efect al iradierii
Desi probabilitatea ca radiatiile provenite de la centralele nucleare din Japoniasa se extinda în România e extrem de mica, medicii explica semnele care tradeaza iradierea.
Sindromul de iradiere acuta e o afectiune severa, care se poate declansa rapid dupa ce corpul primeste o doza masiva de radiatii ionizante într-un timp foarte scurt, potrivit Centrului American pentru Prevenirea si Controlul Bolilor. Radiatiile provenite de la procedurile medicale, precum computerul tomograf, sunt prea slabe sa declanseze acest sindrom.
Cu cât doza de radiatii e mai mare, cu atât sunt mai nocive pentru sanatate. Sistemul nervos central si cardiovascular, intestinele si oasele sunt cele mai vulnerabile. "Cancerul e cel mai de temut efect. Leucemia, cancerul la sân, tiroidian si tumorile cerebrale (tinerii sub 20 de ani sunt cei mai vulnerabili) sunt principalele forme asociate cu iradierea. Aceasta împiedica dezvoltarea optima a creierului copii lor, iar gravidele pot naste bebelusi cu retard", ne-a spus prof. dr. Gheorghe Iana, specialist în radiologie si imagistica la Spitalul Universitar Bucuresti.
Simptomele iradierii apar imediat sau dupa câteva zile de la expunere si includ ameteli, greata, febra, oboseala, pierderea poftei de mâncare, diaree, varsaturi si convulsii, culminând cu coma. Si pielea sufera: dupa câteva ore de la expunere apar usturimi si mâncarimi. Putem "pregati terenul" pentru o eventuala iradiere cu suplimente de iod, luate la sfatul medicului. (Cristina Lica)
Sursa
[attachment=20144:08_cernavoda3_evz_6ebf006db9.jpg]
Grupurile 3 si 4 de la Cernavoda vor trebui sa fie proiectate astfel încât sa reziste la un cutremur cu o magnitudine mai mare comparativ cu cea la care ar face fata unitatile existente.
Efectele dezastrului nuclear din Japonia se propaga si în România. Cu doua reactoare operationale la Cernavoda, care asigura circa 18% din necesarul intern de electricitate, dar si cu alte doua grupuri noi în plan, autoritatile vor trebui sa reevalueze standardele de securitate de la centrala nucleara.
De altfel, Comisia Europeana, care în decembrie 2010 si-a dat avizul pentru construirea reactoarelor 3 si 4, a cerut atunci României înasprirea indicatorilor de siguranta, inclusiv a celui de rezistenta la cutremure, conform noilor prevederi europene. "Când s-a cerut avizul CE, ni s-a pus în vedere îmbunatatirea securitatii nucleare, comparativ cu grupurile 1 si 2. Una dintre problemele puse de inspectorii europeni a fost ridicarea gradului de seismicitate la care sa fie adaptate reactoarele", ne-au spus oficiali ai Ministerului Economiei si specialisti din sector.
În total, circa 70 de indicatori de siguranta trebuie îmbunatatiti. În plus, nu este exclus ca la nivelul UE sa aiba loc o noua revizuire a standardelor de securitate, cauzata de incidentele din Japonia.
Teste de avarie
Pe de alta parte, autoritatile române au intrat în alerta si pentru cele doua reactoare în functiune. "În urma catastrofei din Japonia, Ministerul Economiei si Nuclearelectrica (operatorul celor doua reactoare - n.r.) vor pune la punct un program de verificare a functionarii centralei de la Cernavoda, cu simulari de avarie în caz de cutremur", ne-a declarat Tudor Serban, consilier al ministrului economiei.
La rândul sau, Lucian Biro, director în cadrul Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare (CNCAN), ne-a declarat ca autoritatea va trece la verificarea sistemelor de siguranta de la Cernavoda. "Este o masura de prevedere cauzata de ce s-a întâmplat în Japonia", a explicat Biro.
De altfel, pentru a evalua gradul de pregatire a statelor membre pentru situatii similare celei din Japonia, comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a convocat pentru astazi o întrunire de urgenta la Bruxelles, la care participa si autoritatile nationale pentru siguranta nucleara sau operatorii în domeniu, potrivit unui comunicat al comisiei. Scopul întâlnirii este de a obtine informatii privind planurile de interventie în caz de urgenta, standardele de siguranta în caz de cutremure si sistemele de alimentare cu energie pentru racirea reactoarelor în caz de avarie.
Biro a dat însa asigurari ca masurile de siguranta luate la reactoarele 1 si 2 de la Cernavoda sunt foarte mari, cele doua grupuri fiind proiectate sa reziste la un cutremur de pâna la 8 grade pe scara Richter. Si riscurile de inundatii la centrala sunt excluse, spun specialistii.
La ce suntem vulnerabili
Reactoarele de la Cernavoda au totusi o vulnerabilitate: la seceta. În 2003, autoritatile au decis oprirea grupului unu, singurul aflat atunci în functiune, dupa ce debitul Dunarii ajunsese la cote minime-record, ducând la diminuarea cantitatii de apa care asigura racirea reactorului.
Primul grup al centralei nuclearelectrice de la Cernavoda a fost pus în functiune în 1996, iar cel de-al doilea, în 2007, durata lor de viata fiind de circa 30 de ani. România mai are în plan, pe termen lung, construirea unei noi centrale nucleare, în zona Ardealului.
"Vom pune la punct un program de verificare a functionarii centralei de la Cernavoda, cu simulari de avarie în caz de cutremur.",
TUDOR SERBAN, consilier al ministrului economiei
COPIII, CEI MAI SENSIBILI
Cancerul, cel mai sumbru efect al iradierii
Desi probabilitatea ca radiatiile provenite de la centralele nucleare din Japoniasa se extinda în România e extrem de mica, medicii explica semnele care tradeaza iradierea.
Sindromul de iradiere acuta e o afectiune severa, care se poate declansa rapid dupa ce corpul primeste o doza masiva de radiatii ionizante într-un timp foarte scurt, potrivit Centrului American pentru Prevenirea si Controlul Bolilor. Radiatiile provenite de la procedurile medicale, precum computerul tomograf, sunt prea slabe sa declanseze acest sindrom.
Cu cât doza de radiatii e mai mare, cu atât sunt mai nocive pentru sanatate. Sistemul nervos central si cardiovascular, intestinele si oasele sunt cele mai vulnerabile. "Cancerul e cel mai de temut efect. Leucemia, cancerul la sân, tiroidian si tumorile cerebrale (tinerii sub 20 de ani sunt cei mai vulnerabili) sunt principalele forme asociate cu iradierea. Aceasta împiedica dezvoltarea optima a creierului copii lor, iar gravidele pot naste bebelusi cu retard", ne-a spus prof. dr. Gheorghe Iana, specialist în radiologie si imagistica la Spitalul Universitar Bucuresti.
Simptomele iradierii apar imediat sau dupa câteva zile de la expunere si includ ameteli, greata, febra, oboseala, pierderea poftei de mâncare, diaree, varsaturi si convulsii, culminând cu coma. Si pielea sufera: dupa câteva ore de la expunere apar usturimi si mâncarimi. Putem "pregati terenul" pentru o eventuala iradiere cu suplimente de iod, luate la sfatul medicului. (Cristina Lica)
Sursa
: politicienii sunt in deplina rezonanta cu Dumnezeu si stiu ca vine sfarsitul lumii, ca atare realizeaza ca riscuri exista in orice loc pentru ca nu stii unde loveste mania lui Dumnezeu, ca de oamenii sunt pacatosi rau;