• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Imagini, schite, figuri

Figurile atasate la acest mesaj prezinta modul de propagare a undelor seismice, in speta al undelor longitudinale P, al undelor transversale S si al undelor superficiale.
In cazul undelor P (longitudinale), miscarea particulelor se face in lungul directiei de propagare a frontului de unde. In cazul undelor S (de tip transversal), miscarea particulelor se realizeaza perpendicular pe directia de propagare a frontului de unde.
Cea mai rapida unda seismica este unda P, care ajunge intotdeauna prima la destinatie. Undele P circula de 1.68 ori mai repede decat undele S si de 2-3 ori mai repede decat undele de suprafata , care circula cu aprox. 3.7 km/s. Astfel, exista o diferenta de o secunda intre undele P si cele de tip S pentru fiecare 8 km parcursi. Undele S circula cu aprox. 4 km/s mai repede decat undele de suprafata, deci la fiecare 4 km distanta de epicentre, se adauga inca o secunda intarziere intre complexul de unde P-S si undele de suprafata.
Unda P poate circula prin roci tari si prin fluide (straturile de apa ale pamantului). Aceasta unda impinge si smulge roca si se misca asa cum undele sonore imping si strapung aerul.
Undele secundare pot circula prin straturile solide ale pamantului, dar, spre deosebire de undele P, acestea nu pot traversa straturile fluide. Energia unei unde S circula prin pamant ca urmare a unor vibratii variabile, perpendiculare pe suprafata pamantului. Trecerea acesteia produce miscari in toate directiile, Nord- Sud si Est- Vest. Viteza acesteia se incadreaza intre cea a undelor P si a undelor de suprafata.
Undele de suprafata sunt cele mai putin rapide, dar de departe cele mai devastatoare dintre cele trei tipuri de unde seismice. Undele de suprafata circula de-a lungul suprafetei pamantului sub forma a doua tipuri de unde: undele Love ( sunt cele mai rapide unde de suprafata si misca pamantul dintr-o parte in cealalta), si undele Rayleigh (undele R- se misca in jurul pamantului la fel cum un val se unduieste de-a lungul unui lac sau ocean. Pentru ca acestea se unduiesc, pamantul se misca in sus si in jos si dintr-o parte in alta, in aceeasi directie in care se misca unda). Cele mai mari zguduiri resimtite in urma cutremurelor se datoreaza undelor R, care pot fi mai puternice decat restul undelor.
 
In figura atasata este reprezentata distributia spatiala a epicentrelor cutremurelor de adancime intermediara (subcrustale) semnalate in centura Alpino-Carpato-Himalayana. Sunt luate in considerare sursele de cutremure moderate si puternice, deci cu magnitudini Ms mai mnari sau egale cu 5,5. Se remarca 8 surse principale de cutremure intermediare de magnitudini moderate si puternice, surse localizate in diverse puncte \"nodale\" ale vastei centuri mediteranean-transasiatice:
(1)Sudul Spaniei si zona stramtorii Gibraltar (zona in care mai apar cutremure subcrustale cu magnitudini care uneori depasesc 5,5). Magnitudine maxima=6-7. Adancimi focale=60-650 km;
(2)Calabria-Sicilia (zona care genereaza destul de des seisme de energie moderata si chiar relativ mare, la adancimi subcrustale). Magnitudine maxima=6-7. Adancimi focale=60-500 km;
(3)arcul Helenic-insulele grecesti(zona cu frecvente cutremure subcrustale). Magnitudine maxima=7,75. Adancimi focale=60-450 km;
(4)zona Vrancea (Curbura Carpatilor Orientali). Magnitudine maxima=7,8. Adancimi focale=60-220 km;
(5)Caucaz-Marea Caspica (zona cu evenimente subcrustale moderate). Magnitudine maxima=6,0-6,5. Adancimi focale=60-150 km;
(6)Zagros(sud-estul Iranului, Oman, contactul dintre placa Indiana si subplacile Iraniana si Arabica). Magnitudine maxima=7-7,2. Adancimi focale=60-300 km;
(7)Pamir-Hindu-Kush (Asia Centrala). Magnitudine maxima=7,7-8,0. Adancimi focale=60-350 km;
(8)Assam (nord-estul Indiei). Magnitudine maxima=6,5-7,0. Adancimi focale=60-150 km.

De mentionat ca magnitudinile maxime sunt valabile pentru cutremurele intermediare si adanci produse in zonele respective. Nu se iau in considerare seismele superficiale (crustale).
 
Figura de mai jos reprezinta o harta seismotectonica a zonei Sinaia si a regiunilor adiacente, cu liniile de falie si grupul de epicentru (cercuri si stelutza) ale secventei de cutremure crustale locale din mai-iunie 1993 din zona Busteni-Sinaia (soc principal pe 23 mai 1993 in zona Busteni-Sinaia, cu magnitudinea ML=5,1 pe scara Richter si intensitatea maxima VI pe scara Mercalli). Sunt reprezentate (cu triunghiuri) si statiile seismologice mai importante.
 
O imagine de dupa seismul din 1977, Bucuresti.
 
Atasez aici 2 figuri care reprezinta fracturile crustale regionale din sud-estul Romaniei. Aceste falii (cu extensie regionala) sunt reprezentate prin linii rosii. In a doua imagine, punctele negre reprezinta epicentrele seismelor crustale. In mare, se pare ca aceste falii regionale sunt activate tot de miscarile de profunzime ale blocurilor tectonice convergente la Curbura Carpatilor.
Din imaginea reprezentata in poza1, vedeti ca in zona dintre BUZAU si RAMNICU SARAT ajunge terminatia unei importante fracturi crustale care vine dinspre Dobrogea Centrala si traverseaza estul Munteniei. Practic, este vorba de prelungirea catre zona Vrancea a faliei CAPIDAVA-OVIDIU, una dintre cele 4 falii importante care traverseaza Dobrogea de la Est catre Vest. Practic, falia dobrogeana CAPIDAVA-OVIDIU este repsponsabila de activitatea seismica din zona RAMNICU SARAT !!!!!!! Este foarte interesant acest lucru.
Mai la nord, observam cum prelungirea faliei dobrogene PECENEAGA-CAMENA intalneste, in nordul judetului Vrancea, falia Trotusului, spre Podisul Barladului. La intersectia acestor fracturi cu extensie regionala se semnaleaza activitatea seismica din zona Marasesti-Adjud, prelungita pana in Podisul Barladului.
Un alt fapt notabil. Falia majora IntraMoesica de pe aliniamentul Calarasi-Ploiesti se prelungeste pe teritoriul Bulgariei pana in zona capului Shabla, fiind, deci, responsabila de declansarea marilor cutremure pontice, asa cum a fost cel din 31 martie 1901 (M=7,2).
Pe de alta parte, observam cum Falia majora IntraMoesica se prelungeste spre Nord-Vest, catre zona FAGARAS-CAMPULUNG !!!!!!! Iata, asadar, ce corelatii se pot face intre aceasta falie din estul Munteniei, pe de o parte, si activitatea seismica din 3 mari zone: Vrancea, Fagaras si zona pontica (litoralul Marii Negre) !!!! Foarte interesant !!!!
 
In figura atasata puteti vedea o alta reprezentare a blocului litosferic paleosubdus din Vrancea, cu evidentierea etajelor de adancime. Cercurile (punctele) reprezinta hipocentrele cutremurelor vrancene.
Cercurile goale reprezinta focarele seismelor crustale (de adancime h mai mica de 40-50 km), iar cercurile negre reprezinta focarele seismelor adanci. Observati etajele de adancime, care sunt ilustrate in conformitate cu separarea mai veche.
 
In figura atasata acestui mesaj vedem harta cu izoseiste sintetice, generate pentru un seism vrancean de magnitudine MGR=7,7-7,8 pe scara Richter (intensitate maxima Io=10), produs la o adancime de 120-150 km. Pentru Bucuresti, un astfel de cutremur atinge o intensitate de aproximativ 9. Evident, este vorba despre cazul marelui cutremur din 26 octombrie 1802.
 
Harta cu izoseiste pentru cutremurul vrancean \"etalon\" (tipic). Acesta se defineste ca un eveniment cu magnitudinea MGR=7,0 produs la o adancime de 135 km, care atinge o intensitate maxima de 8,5 grade pe scara Mercalli. La Bucuresti, intensitatea este de 7,5 grade, adica de nivelul celei observate in cazul seismului din 31 august 1986.
 
Harta cu izoseiste pentru un cutremur vrancean de magnitudine MGR=7,4 si intensitate maxima 9,5. La Bucuresti, intensitatea este de circa 8,5. Aceste valori corespund cazului seismului din 10 noiembrie 1940.
 
Harta cu izoseiste pentru un cutremur vrancean cu magnitudinea MGR=7,2 si intensitatea maxima 9 pe scara Mercalli. La Bucuresti, este de asteptat ca un astfel de cutremur sa atinga o intensitate de aproximativ 8 grade pe scara Mercalli. Este cazul cutremurului din 4 martie 1977.
 
Figura atasata aici prezinta microplacile si subplacile tectonice care actioneaza la sud si est de Romania, cu directiile de deplasare ale acestora (reprezentate prin sageti). Stiu ca poza am mai pus-o undeva, dar nu am rabdare sa vad unde, asa ca o atasez aici ca sa vedeti directiile de miscare ale subplacilor.
Vedeti cele 2 placi tectonice majore: placa Africana si placa Euro-Asiatica. A treia placa majora, tot cu caracter continental (cel putin in parte), placa Indo-Australiana, nu apare reprezentata in figura, este mai departe, undeva la sud-est, in spatele Placii Arabiei. Placa Turciei (placa Anatoliana) se afla in miscare de culisare, deplasare laterala fata de microplaca Marii Negre. Culisarea se realizeaza in lungul faliei nord-anatoliene. Microplaca egeica nu conteaza prea mult pentru zona Romaniei (in speta, pentru seismicitatea din Vrancea). Placa Arabiei impinge de la sud catre nord, si genereaza o presiune catre zona de cvadrupla jonctiune dintre placa Anatoliana, placa Arabiei (marginea sa nordica), placa Sud-Caspica si microplaca Marii Negre. La randul sau, placa Arabiei este marginita, la sud, de o importanta zona de rift, un sistem de falii tectonice extrem de complicat, in spatele careia se afla placa Indiei (placa tectonica majora, spre deosebire de cele anterioare, care sunt, de fapt, sub-placi si microplaci). Placa sud-caspica (ce actioneaza dinspre zona Muntilor Caucaz) impinge, la randul ei, de la est spre vest, direct in microplaca Marii Negre. Prin urmare, \"jocul\" acestor microplaci si sub-placi tectonice este extrem de complicat. In esenta, dinamica acestor sub-placi este \"dictata\", este controlata, practic, de catre cele 3 placi tectonice majore, cu caracter continental: placa Africana, placa Euro-Asiatica si placa Indo-Australiana.
 
Este cumva vorba de blocul din Militari? Mie asa mi se pare ...
Si daca tot am adus vorba, imi poate spune cineva exact care este? Am inteles ca scara respectiva, sau blocul respectiv era pozitionat mai in interior fata de celelalte doua din stanga si respectiv dreapta lui si ca ar fi pe undeva pe langa statia de metrou Gorjului.
Sper ca e ok ca am raspuns aici, am vazut poza si mi-a atras atentia:)
Tnx!!!

O imagine de dupa seismul din 1977, Bucuresti.
Click pentru a extinde...
 
Figura atasata prezinta localizarea hipocentrelor cutremurelor vrancene din 1940,1977, 1986 si 1990, cu evidentierea extinderii zonelor focale si a suprafetelor de faliere. In acest model, seismul din 1940 apare ca fiind generat la 150 km, in timp ce seismul din 1977 ar consta din 2 socuri consecutive aparute unul la 87 km adancime, celalalt la circa 110 km adancime. Stelutzele albastre reprezinta asperitatile care au generat respectivele socuri, iar punctele rosii mici reprezinta cutremurele vrancene slabe (M=3,0-5,0) produse in intervalul 1990-2002. Conform acestui model, zona focala a viitorului cutremur major ar trebui sa fie cuprinsa intre cea a cutremurului din 1940 si cea a seismului din 1977. Cazul cel mai rau ar fi acela in care zona focala a viitorului cutremur ar fi una foarte extinsa, in sensul suprapunerii si cu cea a cutremurului din 1986. Desigur, e o alta ipoteza, alaturi de cea vehiculata in articolul din 2006.
Click pentru a extinde...

Adancimea corecta a cutremurului d ela 1940 este 133km
 
In catalogul vostru, e dat cu 150 km. E drept, datele sunt vechi, banuiesc ca se mai recalculeaza. Oricum, de-a lungul timpului, am vazut ca pentru acel cutremur s-au dat ca valori ale adancimii 133 km, 140 km, 150 km. Pana la urma, tot ceva in jurul lui 140 km rezulta...
Daca nu ma insel, in catalogul lui Marza (sau poate in cel al lui C.Radu), apare cu 133 km (sau 135 km ?).
 
Pe harta accesibila aici
se pot vedea principalele falii crustale din partea de sud a tarii, fracturi situate in interiorul Platformei Moesice.
 
Stelutele sunt epicentrele de cutremure crustale.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus