indicii

[TeoX]

In alte tari am avem mai multe sanse. Macar de astia sunt mai putini

 

[EarthQuake1]

Lasa, ca e plin de caini comunitari care sigur vor fi in alerta.

poate doar daca va fi si ziua si le vor creste aripi sau se vor apuca de cantat manele (damn i hate manelele :ack:!!!!) sa ma duc cu gandul la un posibil cutremur ca in rest la cat de agitati sunt in fiecare zi nimic nu ma face sa cred ca s-ar putea produce unul.

 

[Ciresara]

Problema in cauza e atat de complexa incat un Copernic singur nu ar putea-o rezolva...Am mai spus care e necazul cu predictia cutremurelor, IN GENERAL vorbind. Dar cum fac ce fac si ajung iar off-topic cand sunt in conversatie cu tine, Dodo, propun sa revenim la \\"indicii\\" si la relatia FRECVENTA DE APARITIE-MAGNITUDINE, logN=A-B*M, cu referire la semnificatia COEFICIENTULUI B, Dodo !!!! :harhar:

Cum discutia s-a oprit tocmai c

 

[Dodo]

Ai putintica rabdare cum spune mereu sorin. Dimineata apare el ca huhurezul caci la ora asta sigur doarme.

 

[Ciresara]

E-n ordine, ma voi antrena la capitolul rabdare. :harhar:

Oricum, cu ocazia asta se va reactiva discutia. Cel putin, asa sper.:harhar:

 

[Dodo]

Cauta si sus in forum la informatii utile caci si acolo sunt date de tot felul.

 

[GeoX1]

Relatia frecventa de aparitie-magnitudine incearca sa caracterizeze, pe baza unui model matematic, statistic, evolutia in timp a regimului seismic dintr-o anumita zona seismogena, data. Forma generala a relatiei care incearca sa coreleze frecventa de aparitie cu magnitudinea cutremurelor dintr-o anumita zona este urmatoarea:

logN=A-B*M

in care N este numarul de cutremure cu magnitudinea egala sau mai mare decat o anumita valoare prag minima Mo. Coeficientii A si B sunt valori numerice care depind de zona seismica. A este o constanta stabilita prin analiza statistica pe termen lung a regimului seismic al unei anumite zone seismogene. Parametrul B este de un interes aparte, intrucat se pare ca el reprezinta si variatia magnitudinii medii a seismelor produse intr-o zona data, variatie stabilita in decursul unor anumite intervale de timp. S-a constatat ca parametrul B prezinta fluctuatii mai mari sau mai mici, in functie de variatiile activitatii seismice din regiunea in cauza. Variatiile parametrului B au, se pare, semnificatii precursoare pentru cutremure mari. De exemplu, in cazul seismelor vrancene, s-a constatat ca evenimentele importante apar dupa un minim pronuntat al valorilor lui B. De fapt, acest minim apare la o cadere brusca si notabila a valorilor lui B, prabusire ce se realizeaza in decurs de mai multe luni, pana la 1 an (asa cum s-a constatat in cazul seismelor din 1977 si 1986). O ipoteza suplimentara este aceea ca ar exista o legatura intre valoarea maxima a lui B (de dinaintea caderii) si magnitudinea viitorului cutremur, astfel: B=1,7 (val. maxima care preceda resp[/b]ectiva cadere) anunta un cutremur in jur de 7,5 grade pe scara Richter; B=1,6 anunta cutremur de 7,2 iar B=1,5 preceda un cutremur de 6,9-7,0. Deci, repet: B prezinta variatii continue, la un moment dat B

 

[Ciresara]

Multumesc mult, Sorin.

Mai am o

 

[GeoX1]

Multumesc mult, Sorin.

Mai am o

 

[Ciresara]

E clar, deci magnitudinea seismica, se calculeaza pe baza momentului seismic dar mai sunt implicati si alti factori.

De ce pun astfel de

 

[Dodo]

mamaaaaaaa miaaaaaaa
pai ce faceti voi aici se numeste chirurgie seismica:ack:

 

[GeoX1]

Va atasez aici un fisier care contine reprezentarea pe diagrama a activitatii seismice din Vrancea in perioada 1996-2004. Sunt sectiuni transversale prin volumul litosferic. Stelutzele galbene reprezinta hipocentrele cutremurelor din 27 septembrie 2004, respectiv 27 octombrie 2004. Remarcam faptul ca seismul din 27 septembrie 2004 (Ms=5,2) s-a produs la o foarte mare adancime, in jur de 165 km, in timp ce cutremurul de magnitudine 6,0 din 27 octombrie s-a produs evident in partea de \"sus\", la 98-100 km adancime, deci in zona rupta in 1977. Ce e drept, dupa seismul major din 1977, in acelasi etaj activitatea a diminuat, un singur eveniment de magnitudine 5,5 fiind consemnat la 95-100 km adancime (cel din 1 august 1985). Se poate spune ca seismul din octombrie 2004 a aparut la capatul unei perioade de regim relativ stationar, chiar scazut, in zona etajului de adancime rupt in 1977. Cutremurele din mai 1990 au fost, totusi, localizate mai sus, in jur de 80 km adancime.
Cel mai interesant lucru este insa altul. Si este un indiciu relevant pentru localizarea viitorului cutremur major. Anume, observam ca intre 100-130 km adancime avem un fel de \"gaura\", de pauza seismica, mai evidenta pe a doua sectiune din figura, sectiunea SW-NE. Gap-ul (manifestat pe termen lung) este destul de mare. Acolo se considera ca se va declansa urmatorul cutremur major. Ramane de vazut cand se va produce si ce magnitudine va avea ! :harhar::harhar::harhar:

 

[EarthQuake1]

Iar un indiciu mai nou ar fi acela ca la ora actuala gap-ul seismic la magnitudini sa zicem, mai mari de 2 grade se manifesta de sus pana jos, pe toata adancimea, mai degraba ca un blocaj asa incat e posibil sa mai cedeze si prin alte parti sau mai rau sa porneasca ruperea incainte de 100 - 110 si sa se opreasca acolo sau sa plece de 130 in jos.

Pana una alta, insa o iau si eu ca Marmureanu, ca pana cand nu se vor mai linisti seismicitatile prin zona asiatica, mai precis pe acolo prin zona Kyrgystan-Pakistan-Afganistan etc, la noi nu vor aparea evenimente deosebite, prin evenimente deosebite intelegand de la un timp si seismele chiar de 3-4 grade pe scara Richter.

 

[GeoX1]

In orice caz, marimea viitorului cutremur va fi determinata de marimea zonei de rupere, care este volumul in care s-au concetrat tensiunile. Daca acest volum nu e prea mare, atunci scapam relativ ieftin, cu un eveniment de magnitudine 6,7-7,0. Daca acest volum e mare, atunci dam de belea ! :harhar::harhar:
Sigur ca astfel de diagrame releva anumite indicii relativ la zona in care se pregateste, incet si sigur, viitorul cutremur. O reprezentare tridimensionala ar fi, cred, mai relevanta, poate pentru a arata extensia volumului in care se manifesta gap-ul (pe termen lung sau, eventual, mediu). Alty, cum stai cu desenul ? :harhar::harhar:
Deocamdata tot ce se poate spune e ca aceste indicii ne sugereaza ca acolo jos se pregateste ceva, dar nu e chiar iminent, adica nu e vorba de un termen scurt, ci de unul ceva mai lung. Cat de lung, nu stiu, ramane de vazut...:harhar::whistling:
Revenind la imagine, interesant mi se mai pare ca acel \"gol\" de la 100-130 km adancime (plus sau minus cativa km, evident) este mai evident pe sectiunea SV-NE. Pai aceasta sectiune SV-NE este tocmai cea \"vazuta\" (o exprimare cam trasa de par, dar alt termen nu gasesc) de microplaca Marii Negre ! Repet, mi se pare interesant acest lucru. Ce zici de asta, EarthQuake ? :harhar:

 

[GeoX1]

Faptul ca pe sectiunea SV-NE activitatea seismica subcrustala (intermediara) apare ca fiind distribuita pe o suprafata mai lata decat cea din sectiunea NV-SE se poate explica, cred eu, prin faptul ca fateta acelui bloc litosferic orientata spre microplaca Marii Negre este mai lata decat cea care este orientata spre microplaca Moesica. Cu alte cuvinte, microplaca Marii Negre poate sa apese asupra unei suprafete mai largi, si o zona mai ampla poate sa aiba conditii favorabile de concentrare a tensiunilor si, in stadiul final, de lubrifiere prin injectie de topitura, pentru declansarea procesului principal de rupere. In schimb, fateta din corpul litosferic care este orientata spre SV, spre marginea microplacii Moesice, este mai ingusta, si se creeaza mai greu conditii de concentrare a tensiunilor si de lubrifiere. Asta ar explica, zic eu, de ce seismele declansate de miscarea microplacii Moesice sunt de energie mai joasa, atingand magnitudini de cel mult 6,5-6,7. In schimb, microplaca Marii Negre are capabilitatea de a declansa cutremure mai mari. Fireste, nu bag mana in foc, dar cred ca e o posibila explicatie.
Rezumand, ideea ar fi asa: microplaca Marii Negre poate sa comprime un volum mai mare, ceea ce conduce la acumularea unor tensiuni mai mari si, in consecinta, la declansarea unor cutremure mai puternice; microplaca Moesica poate sa comprime o zona mai restransa, deci nu poate determina acumularea unor energii foarte mari. Ce parere ai, EarthQuake ?

 

[razor74_mybb_import578]

Am si eu o intrebare daca se poate... Cum anume se stabileste adancimea la care se produc cutremurele?

 

[GeoX1]

razor74, nu iti pot descrie pe de rost metodele (algoritmii) de calcul, dar in general, pentru determinarea unor parametrii de localizare a cutremurelor (adancime, coordonate geografice ale epicentrului) se folosesc diferentele de timpi de sosire a undelor seismice in anumite locatii unde se afla observatoarele (statii seismice). Variatiile in timpii de sosire sunt proportionale cu diferentele de adancime. Determinarile se pot face \"manual\" (prin aplicarea directa a algoritmilorm respectivi, formule matematice, etc.) sau \"automat\" (software specializat care, pe baza datelor introduse, va calcula automat o serie de parametri). In orice caz, cu cat se introduc date mai precise, obtinute de la mai multe statii din teritoriu, cu atat rezultatele privind parametrii de interes sunt mai exacte.

 

[razor74_mybb_import578]

Aha, merci mult.
Deci se poate presupune ca informatiile despre adancime ar avea o eroare suficient de mare... Sa zicem un +/- 5% fata de valoarea estimata?

 

[GeoX1]

De regula, pentru cutremurele adanci din Vrancea (60 km < h < 220 km), se accepta o eroare de plus sau minus 2-3 km. In orice caz, dupa prima estimare a adancimii (realizata pe baza unor date preliminare), valoarea finala a adancimii se obtine prin revizuire pe baza unor date mai complete.

 

[gicacontra]

Va atasez aici un fisier care contine reprezentarea pe diagrama a activitatii seismice din Vrancea in perioada 1996-2004.

Salut, dar un fisier mai recent aveti ? :harhar: Sa vedem cum mai stam...