Mari cutremure din trecut

[GeoX1]

Dupa cum va promisesem, voi incepe sa postez aici cateva reproduceri din descrierile asupra unor mari cutremure produse in Romania de-a lungul timpului, asa cum au fost consemnate acestea in cronici si insemnari bisericesti. Voi incepe cu marele cutremur din vremea domniei lui Stefan cel Mare; de altfel, seismul din 29 august 1471 este primul mare cutremur vrancean datat cu un grad mai ridicat de precizie. Seismele anterioare au datari mai putin precise.

Cutremurul vrancean din 29 august 1471
Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi referindu-se la „marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si Ardeal”. Cronicarii notau: „In acelasi an (6979=1471), luna august, ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit...si chiar in toata lumea, pe vremea cand sedea domnul la pranz”. Diferite izvoare istorice contemporane precizeaza ca „in Brasovul transilvanean...in ziua decapitarii Sf. Ioan (29 august), la ora 11 inainte de pranz a fost un groaznic cutremur de s-au naruit aproape toate casele din oras si au cazut cosurile si acoperisurile, si chiar o mare parte a zidurilor orasului au cazut, incat oamenii inspaimantati au crezut ca soseste ziua judecatii de apoi. Pe alocurea, in oras si langa s-a despicat pamantul si a esit din gaurile negre ceva foarte urat mirositor”. Un martor ocular amintea intr-o scrisoare ca „in ziua decapitarii Sf. Ioan Botezatorul, intre orele 10 si 11, a avut loc la Brasov un cutremur atat de mare de-a miscat intr-o parte si-n alta toate cladirile, muntii si vaile, cu duduit infricosator; multe case fura rasturnate...” Cutremurul de la aceasta ora a fost resimtit foarte puternic in Moldova pana la Cetatea Alba de pe Nistru, pana la Caffa in Crimeea, iar palatul voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet. in mai multe locuri din Tara Romaneasca, dar si din Moldova si chiar in sudul Ardealului „s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa cu pucioasa si alte murdarii”. De asemenea, „se mai spune ca undeva in Moldova, un sat intreg de oameni, cladiri si animale s.a. a fost inghitit de pamant” (probabil ca efect al alunecarilor de teren declansate de cutremur). „La aceeasi ora s-au miscat teribil muntii si dealurile din Turda, Bistrita, in intreaga Secuime, in toata Tara Romaneasca, Moldova si Salaj”. Conform surselor citate, timp de 5 zile au continuat sa fie resimtite cutremure de mai mica amploare, in special in Moldova si Muntenia, dar acestea nu au mai avut aceeasi intensitate ca „zguduirea profunda din 29 august”. Pagubele provocate de aceste violent cutremur vrancean au fost foarte mari in toate cele 3 provincii istorice romanesti.

 

[Dodo]

cautam un calendar si am dat peste asta\"La douazeci si patru de ani ai imparatiei lui Leon Isaurul, la al noualea Indiction, in 26 zile ale lui octombrie, s-a facut cutremur mare si infricosator in Constantinopol, atat cat au cazut cele mai inalte si mai frumoase locasuri si multi s-au prapadit impreuna cu acelea. Drept aceea in aceasta zi, a Marelui Mucenic Dimitrie, se face si pomenirea acelei groaznice infricosari a cutremurului, mergand cu litie la biserica din Vlaherne, a Preacuratei si slavitei Stapanei noastre Nascatoarei de Dumnezeu si pururea Fecioarei Maria, savarsind intr-insa si dumnezeiasca Liturghie. Cu ale carui rugaciuni sa ne mantuim de toata groaza si sa ne invrednicim de vesnicile bunatati, in Hristos Iisus Domnul nostru, a Caruia este slava si stapanirea in vecii vecilor, Amin. \"Sursa

 

[Alex]

Ce putea sa fie asta: „s-a crapat pamantul emanand un miros urat si s-a scurs apa cu pucioasa si alte murdarii”?

 

[GeoX1]

Probabil s-au format crapaturi si a tasnit apa cu noroi, asa ceva...Eventual fenomene de lichefiere a solului, acolo unde panza freatica a apropiata de suprafata, in vecinatatea raurilor, cam asa ceva...
Se intampla astfel de fenomene la cutremure foarte mari. In Bucuresti, ultima data s-a petrecut acum exact 204 ani, cand a avut loc Cutremurul cel Mare din 26 octombrie 1802 !

 

[Dodo]

Am vazut eu la tv un film despre cutremurul din Kobe. Acolo au spus ca nisipul se \"zguduie\" si se taseaza si tasneste apa din el.
Probabil ca era un sol nisipos si umed in zona respectiva. Parca sdi in Alaska s-a intamplat asa ceva-erau si cateva imagini de arhiva despre fenomen. Semana cu titeiul si aducea cu o mica fantana arteziana.

 

[Iepurila]

...Eventual fenomene de lichefiere a solului...

Am observat fenomenul acum multi ani cand ma jucam in nisipul ud la mare. Miscam mana deasupra nisipului ud intarit si observam cum devenea lichid. Apoi ma uitam cum daca il las in pace se intareste la loc.

 

[GeoX1]

Cutremurul din 6 octombrie 1908

Iata cateva referiri la seismul vrancean de la inceputul secolului 20. Este o citare dintr-o antologie alcatuita in 1977 de mai multi ziaristi.

Ziarul <<Universul>> anunta un cutremur de mare intensitate difuzat din nord-est spre sud-vest, pe o mare suprafata de teren, de la Tr. Severin pana-n Dorohoi, cu accentuari la Roman, Adjud, Rm. Sarat. \"Cetatenii fugeau de prin case dezbracati, inchinandu-se. Femeile fugeau prin curti si pe strazi cu copiii in brate, tipand. Ceasornicele s-au oprit. Clopotele de la biserici sunau, sunau si au produs o panica si mai mare\". Cutremurul a avut 3 momente explozive la interval de 3 minute. Ultima faza a produs \"zguduituri infricosatoare\" si \"formidabile bubuituri subterane\". S-au daramat mai ales locuintele vechi.

Aceste descrieri sugereaza un cutremur vrancean tipic ca mod de manifestare, mai lung ca durata si cu un caracter multisoc.  Despre acest cutremur, si Ion Atanasiu remarca aria foarte larga pe care a fost intens resimtit, din nordul Moldovei pana in sud-vestul Olteniei. Intr-adevar, se pare ca a fost un seism important dar adanc, in baza ultimelor re-evaluari foarte adanc (circa 150 km adancime). Cutremurul s-a produs la o ora foarte apropiata de miezul noptii, in jur de 23h40min timp local. Si, intr-adevar, a fost primul cutremur mai puternic din secolul trecut. Din relatarile citate, reiese ca au fost afectate mai ales case vechi. :whistling::whistling:

 

[GeoX1]

Reiau astazi acest topic la care nu am mai scris cam demult. Inainte de asta, vroiam sa mai zic ca voi re-edita postul consacrat seismului major din anul 1471, fiindca initial se pare ca il pusesem cu diacritice si nu se mai intelege acum. :hypocrite::harhar: In al doilea rand, sa va spun care este sursa acestor descrieri: lucrarea se intituleaza CAVALERII APOCALIPSULUI, avand ca autori Paul Cernovodeanu si Paul Binder, aparuta la Editura Silex in anul 1993. Deci pentru vizitatorii nostri mai \"speciali\" asa biggrin::wink::harhar si, pana la urma, pentru toata lumea de aici, aceasta este sursa. Cei 2 istorici au studiat minutios arhive, cronici, insemnari bisericesti din toate cele 2 provincii istorice romanesti si, in finalul lucrarii, au plasat si un tabel de cutremure romanesti semnalate in perioada 1348-1800 (in Evul Mediu). Tabelul este mult mai cuprinzator, mai consistent ca numar de seisme notate decat catalogul INFP disponibil online (catalogul ROMPLUS), care de fapt a fost si revizuit, se pare, deci completat. Din pacate, stiti prea bine ca varianta revizuita a catalogului INFP nu este disponibila pentru publicul larg, este TOP-SECRET ! :harhar::ack:
Ok. Sa incepem cu seismele produse in cursul secolului al XVIII-lea, si anume cu cele 3 cutremure vrancene majore, resimtite violent in toata tara, ba chiar si in tarile vecine. Iata ce au consemnat, pe baza studiilor lor, cei 2 istorici:

Dupa cum am mai amintit, cele mai violente seisme din veacul al XVIII-lea, de origine vranceana, au avut loc in 1701, 1738 si 1790 , cu efecte distrugatoare. Astfel, cronicarii Tartler, Cserei, Vass si Boros semnaleaza seismul din noaptea de 31 mai/11 iunie spre 1/12 iunie 1701, intre orele 12 si 2, resimtit nu numai in intreaga Transilvanie, dar si in regiunile invecinate. Astfel, Tartler afirma ca acest \"puternic cutremur de pamant\" a produs insemnate pagube la Brasov, in Tara Romaneasca, Moldova si chiar in Podolia, unde s-au ruinat numeroase cladiri. Seismul s-a caracterizat prin 3 socuri intense, consecutive, cand la Brasov s-au daramat cladiri, bolte ale bisericilor si o portiune de 15 stanjeni din zidul orasului spre Tampa, langa Bastionul Panzarilor; in Tara Romaneasca, acelasi izvor (sursa istorica) afirma ca multe manastiri au fost serios avariate. Mentiunea cronicarului Cserei \"ca peste tot in Transilvania au avut loc groaznice cutremure de pamant\" este completata prin afirmatiile din jurnalul lui Lazlo Vass din Taga (Cluj) ce descrie pagubele provocate prin fisurarea cladirilor de piatra in orase si de cele ale analistului Janos Boros din Tarcesti (Harghita), inregistrand spaima provocata de socurile seismice in randul locuitorilor din regiunea Odorheiului.

Impresionant prin amploarea sa a fost, insa, marele cutremur vrancean din 31 mai/11 iunie 1738, inspre amiaza, resimtit cu o deosebita intensitate pe intreg teritoriul tarii noastre, precum si in Balcani. Asupra acestui seism, cu urmari dezastruoase, exista suficiente marturii provenind atat din Tara Romaneasca, cat si din Moldova si Transilvania. Astfel, cronicarul Constantin Dapontes relateaza ca in acest groaznic cutremur, la Bucuresti \"palatul domnului (<=Curtea Veche>) s-a crapat in mai multe locuri si s-au daramat case; la tara, cateva manastiri au avut aceeasi soarta, iar altele s-au crapat. In imprejurimile Buzaului, pamantul s-a intredeschis si a aruncat apa amestecata cu nisip si un fel de metal......La Valeni (=De Munte) s-a facut o crapatura adanca care a inghitit 3 femei...A tinut mai multe zile in sir (!) (<este vorba despre post-seisme sau replici>), dar zguduiturile n-au fost asa de puternice ca prima. S-a facut simtit un sfert de ora (!) la Nis unde se afla tabara imperiala otomana, la Nicopolis si in alte districte ale Dunarii. Fortarete au fost partial daramate; moschei s-au prabusit; la Nicopolis, mai cu seama, au fost distruse patru la numar. La Iasi, orasul nu a fost crutat..., iar cutremurul a bantuit si in Transilvania, si cu asa mare violenta, incat multe case si alte cladiri s-au prabusit. Intr-un loc in apropierea Bucurestiului pamantul s-a cascat si s-a facut o groapa adanca\". In concluzie, cronicarul afirma ca \"acest cutremur a fost asa de puternic incat foarte putine persoane tin minte sa mai fi vazut vreunul la fel de foarte multa vreme. A umplut pe toata lumea cu groaza si spaima\". Mai multe insemnari facute in limba greaca pe manuscrise si carti vechi, tot din Tara Romaneasca, mai releva ca in acea miercuri de 31 mai \"la 5 ceasuri din zi <=ora 11>, pe cand domnea Constantin voda <Mavrocordat>, s-a intamplat un cutremur ingrozitor...cand a crapat clopotnita bisericii si s-au daramat 3 coloane de la foisor si s-au sfaramat casele manastirii Cotroceni\", iar \"din cutremur clopotele singure se trageau si omul abia putea sta in picioare\", seismul incepand \"cu un urlet groaznic; la partea muntelui a fost si mai strasnic si atunci multe izvoratoare de fantani s-au inchis si-au rasuflat la o alta diastima de loc\". O alta insemnare anonima contemporana aminteste ca in acea zi de pomina cand s-a cutremurat pamantul foarte tare \"...multe bolte si ziduri ale manastirilor si ale caselor au crapat. Inca unile au si cazut aici in Bucuresti. Iar afara multe biserici si bolte s-au surpat si pamantul pe alocurea s-a despicat si au esit apa cu miros de iarba de pusca si de pucioasa\"; anonimul bucurestean mai noteaza si post-seismele din aceeasi zi. Cutremurul este mentionat si intr-o insemnare de pe o carte a manastirii Hurez, aratandu-se ca \"s-au facut cutremur foarte mare, cat s-au croit (=surpat) turla bisericii paraclisului de aici din Hurez, pe 3 locuri...si au crapat amvonul si bolta sandramalii de la vale. Inca si sfanta biserica cea marei s-au croit turla cea mare si amvonul cel mic dinainte si s-au surpat cosurile tuturor chiliilor de la varfu si s-au miscat foisoarele\". La fel popa Ilie de la manastirea Viforata a amintit sesmul de \"la 6 ceasuri din zi\" (=ora 12). Pentru Moldova, Ioan Neculce atesta ca \"in 31 de dzile a lui mai...s-au facut un cutremur mare, de au cadzut manastire Golie si multe case si manastiri in gios, Rachitoasa si alta manastire la Focsani\"; in Cronica Ghiculestilor se dau mai multe amanunte despre \"groaznicul cutremur intamplat in Moldova...care a tinut 20 (!) de minute, spre marea uimire si spaima a oamenilor, cu toate ca cei mai multi erau la camp. S-au daramat pridvoarele manastirii Golia si toate manastirile din Iasi au crapat, unele mai mult, altele mai putin, iar sobele din cele mai multe case s-au prabusit. La fel s-a intamplat ba chiar si mai mult si in Tara de Jos, atat la manastiri cat si la alte cladiri. In multe parti ale tarii pamantul a crapat si au tasnit izvoare de apa\"...Alte 3 insemnari anonime contemporane repeta, in mare, evenimentele stiute si insista asupra avarierii manastirii Golia, la Iasi crapandu-se pamantul, de unde \"au esit apa si nisip\". Potrivit afirmatiilor carturarului Peter Apor, la Curbura Carpatilor, in regiunea cheilor Buzaului, intre Crasna si Siriu, \"din ambele parti s-au rupt pietre care cazand in apa Buzaului au stavilit apa, facandu-se ca o mare, acoperind chiar varful copacilor inalti. Din pricina cutremurului in Moldova s-au prabusit 11 manastiri, una avand chiar un turn nou facut si prin naruirea sa au fost ingropati sub daramaturi 15 zidari\". In sfarsit, pentru resimtirea cutremurului si in Transilvania, dispunem mai intai de relatarile amanuntite ale cronicarului Tartler, apoi de notele lui Jozsef Gyarfas din Trei Scaune si de alte insemnari contemporane, unele si romanesti. Una dintre acestea, scrisa in Scheii Brasovului, istorisea ca \"in valeatu 1738 s-au cutremurat pamantul in luna lui maiu in 31 de zile la amiaza si foarte tare si s-au dus spre rasarit si iar s-au intors indarapt. Si plopii se clatina ca de vant si au clatinat casele. Si au facut pamantul mare dudet (=duduit, zgomot). Thomas Tartler consemneaza ca la 11 iunie (st.n.) 1738 \"intre orele 11 si 12 inainte de masa s-a produs un cutremur de pamant atat de groaznic ce nu s-a mai pomenit. Toata Transilvania, Tara Romaneasca etc....au fost zguduite, multe cladiri s-au ruinat. In Scaunul Rupea multe turnuri s-au naruit; in Sibiu au sunat clopotele ca si la noi in Tara Barsei, la Rotbav, Codlea si Bod. La Brasov aproape toate casele au avut de suferit\", Poarta Romaneasca <Poarta Ecaterinei> dinspre Schei fiind \"stricata\", ca si zidul cetatii din apropiere si turnul tamplarilor care \"s-a prabusit\" cu totul. La Prejmer s-a daramat o portiune din zidul deasupra intrarii in biserica-cetate. Insemnari anonime precizeaza ca in timpul cutremurului la Medias \"au cazut tiglele de pe turnul bisericii\", iar \"la Sibiu turnul <Sfatului> s-a clatinat atat de mult incat unul din clopotele mici a inceput sa sune singur\". In sfarsit, in sud-estul Transilvaniei, dupa cum povesteste cronicarul Gyarfas, groaznicul cutremur a facut sa sune clopotele bisericilor din Letfalau (Covasna), iar \"pamantul s-a crapat si de-a lungul cursurilor de apa, a tasnit de un cot un lichid amestecat cu namol albastriu\".

Ultimul mare seism din secolul al XVIII-lea -cu o arie destul de larga de raspandire- a avut loc marti 26 martie/6 aprilie 1790, desi n-a cunoscut intensitatea celui din 1738. Cateva consemnari anonime, precum si alte marturii din Tara Romaneasca, amintesc -in variante asemanatoare- ca \"la leatu 1790, marti 26...saara (!), la 2 ceasuri din noapte <=ora 21>, in saptamana cea luminata <=dupa Paste>, s-au cutremurat pamantu insa au facut chituri groaznice de tare ce s-au cutremuratu...\". Intr-o scrisoare din Craiova din 28 martie 1790, un oarecare Toder Mihail povesteste ca \"a treia zi dupa Pasti sara la 7 ciasuri, 45 minotarii <=minute>...s-au cutremurat pamantul foarte tare cat m-am spariat, catu socoteam ca va sa cada casele peste minte\" tinand \"15 minotarii\" (1). Sesimul s-a resimtit si in Moldova unde intr-o insemnare facuta pe un Evangheliar de la biserica Adormirea din Targu Neamt, se afirma ca \"s-au cutremuratu pamantul marti sara, in saptamana cea luminata la doa ceasuri si jumatate din noapte, marti in 26 letu 7298 iar de la Hristos 1790\". Mai intense au fost socurile seismului in Transilvania, cauzand multe pagube. Intr-un calendar brasovean din 1791 s-a inserat faptul ca \"in 1790 la 6 aprilie (st.n.), martea Pastelui seara dupa ora noua s-au simtit doua zguduituri consecutive. Acest cutremur s-a raspandit intr-o mare parte a Transilvaniei si pana in Tara Romaneasca\". Din notele unui alt anonim brasovean rezulta ca \"in anul 1790, la 6 aprilie, in jurul orei 9 seara, aici la Brasov a fost un cutremur deosebit de puternic si din aceasta cauza multe cladiri au fost avariate. Mai ales la Bod, unde turnul bisericii s-a prabusit, toate clopotele au crapat\" si sub daramaturi au fost ingropati paznicul lacasului cu doi copii ai sai. \"Bolta Bisericii <Negre> a fost tare crapata si mai ales deasupra altarului\"; cutremurul s-a resimtit la Odorhei si la Sibiu. In acest din urma oras, agitatia seismica a fost consemnata si in presa locala, in \"Der Kriegsbote\", unde se afirma ca a avut mult de suferit si orasul Craiova din Oltenia. In rubrica meteorologica a ziarului \"Siebenburgische Quartalschrift\" se afirma ca seismul \"care la noi a fost simtit la 6 aprilie a avut o arie mare de raspandire, astfel ca socul s-a simtit din estul Europei, la Constantinopol, pana spre nord\". De asemenea, fizionomia seismului si aria sa larga de raspandire au fost prezentate in \"Gazette de France\" din 21 mai 1790 si in alte ziare europene, consemand, in rezumat, urmatoarele: \"la 6 aprilie, ora 9 si 29 minute seara, s-a produs in Banat, in toata Transilvania, in Volinia, in Ucraina, la Constantinopol si pana in Crimeea, un violent cutremur de pamant ale carui zguduiri durara aproape 5 minute, cu un zgomot asemanator cu acela a o mie de pusti. Atmosfera era linistita; s-au produs si cateva zguduiri si peste noapte. De la Dobno in Volinia, extrema de nord a tarilor scuturate de cutremur s-a intins la Apus pana la Brody si Lemberg in Galitia, mai la sud la Sibiu si Jupanek in Banat si pana la Constantinopol, limita meridionala. La est, de la Dobno..., Kiev, Nemirov (Podolia),...pana la Bender (=Tighina), Oceakov, Kerson in Crimeea -care fu scuturata in toata intinderea sa. In interiorul acestui \"circuit\" au fost cuprinse orasele Roman, Iasi, Kameniec <=Podolsk> si Bucuresti, unde s-a rasturnat o casa si s-au vatamat foarte multe altele...Directia acestor socuri a fost de la sud spre nord\".


Iata asadar ceea ce au adunat istoricii Cernovodeaunu si Binder despre cele 3 cutremure vrancene majore din secolul al XVIII-lea, seisme care au avut probabil magnitudini cuprinse intre 7,0-7,5 pe scara Richter. De notat aria larga de raspandire a efectelor macroseismice, deci cele 3 cutremure mari s-au resimtit pe arii foarte intinse, trasatura specifica marilor cutremure vrancene. Un alt lucru, demn de interes, este faptul ca si Transilvania a fost zguduita, si a inregistrat efecte mai mult sau mai putin severe. Acelasi lucru s-a vazut si la Cutremurul cel Mare din anul 1802. Deci, desi efectele cele mai grave sunt in Muntenia si Moldova, acest lucru NU INSEAMNA ca Transilvania scapa complet nezguduita. Nici pomeneala de asa ceva ! Cutremurele vrancene se simt si in Transilvania. Deci este eronat sa se spuna ca seismele nu se simt in Transilvania. Cu totul eronat.

 

[Iepurila]

Nu gaseste nimeni ceva asemanator despre cutremurele din vestul Turciei ca sa facem legatura?

 

[GeoX1]

Din pacate, nu am informatii despre seisme mari in Turcia pentru secolele 18 si 19. Cel putin, nu stiu sa fi fost vreun cutremur major in Turcia (fie in estul Turciei, fie in vest) in perioada 1800-1802, de exemplu...:hypocrite::biggrin:

 

[Iepurila]

Deci treaba cu avertismentul din Turcia nu e 100% sigura.
Am gasit o lista cu tsunami turcesti la http://www.radikal.com.tr/haber.php?haberno=141985 dar nu prea inteleg mare lucru. Am incercat sa gasesc o lista de cutremure dar nu am reusit. Poate cine stie turceste sa incerce

 

[GeoX1]

Iata ce au notat cei 2 istorici, in lucrarea mentionata, in legatura cu seismele mai violente din secolul al XVII-lea.

Dintre seismele cu un grad mai mare de intensitate semnalam, mai intai, pe acel din 3 mai 1604, cand, dupa afirmatiile lui Wolfgang Bethlen- \"pamantul s-a cutremurat in toata Transilvania, in tinutul Sibiului si al Albei, de-a lungul Tarnavelor, in partile secuiesti, pe Aries, in zona Clujului pana la Oradea, pe cursul superior al Crisului, in comitatele Hunedoara si Caransebes\". Apoi pe cel care a starnit mare spaima, din 24 decembrie 1605 cand, potrivit cronicarilor Noster si Banfi, in ajunul Craciunului, la orele 5 seara, a fost zguduit intreg pamantul Transilvaniei prin 2 socuri consecutive . La Brasov, cladirile au fost scuturate si miscate (!), ca si copacii, naruindu-se bolta Bisericii Negre deasupra altarului, pe langa alte cladiri, ziduri si multe cosuri ale caselor. La Bod clopotele au sunat singure. In satul Benic din vecinatatea orasului Alba Iulia, pe ulite si in araturile invecinate, din pricina trepidatiilor scoartei, oamenii au fost trantiti la pamant. In amintirea contemporanilor a ramas ca un \"cutremur atat de puternic cum nu s-a mai pomenit\".
Cutremurul foarte puternic din 8 noiembrie 1620 s-a resimtit foarte violent si in Tara Romaneasca. La Brasov, seismul, care s-a produs intre orele 13 si 14 dupa-amiaza, a pricinuit mari pagube Bisericii Negre si altor edificii, a naruit multe case si a daramat Turnul Strungarilor ce s-a prabusit pana la temelii. In cartierul Schei, de pe biserica romaneasca Sf. Nicolae au fost doborate 3 cruci. De pe Tampa s-au rostogolit bolovani mari, unii cat un butoi. Trepidatiile solului au afectat si alte zone ale Transilvaniei, pricinuind pagube insemnate la Cluj, Alba Iulia, Medias, unde clopotele au inceput sa sune singure in biserici si au cauzat prabusirea turnurilor de la Vurpar si Buia in regiunea Sibiului. Panica a fost sporita si de faptul ca fiind o zi de duminica, bisericile erau pline de credinciosi; acestia, cuprinsi de groaza, s-au raspandit in dezordine, pricinuind victime in urma inghesuielii ivite si asteptand cu mare spaima...judecata de apoi ! Izvoarele sasesti mai precizeaza ca in urma acestui cutremur a crapat pamantul \"intr-un anumit loc in munti\" in Tara Romaneasca, din aceasta fractura a solului tasnind apa. Mirarea cronicarilor s-a datorat si faptului ca ei stiau \"ca inainte nu exista aici nici o picatura de apa\".
Seismul cel mai important al secolului al XVII-lea-desigur de origine vranceana-dezlantuit atat in Moldova, cat si in Tara Romaneasca si Transilvania, a fost cel din 9/19 august 1681. In Letopisetul Tarii Moldovei (1662-1711) atribuit logofatului Nicolae Costin se afirma ca \"intr-acest an, in luna lui august 9 zile, marti de noapte, cu 3 ceasuri de catre ziua...au fost cutremur mare de pamant, cat au cazut icoanele jos de prin biserici la tara si vase si polite de prin casele oamenilor. Spuneau oamenii batrani cum n-au apucat cutremur mare si strasnic ca acela; si huietul venia dinspre miazanoapte\", iar Ion Neculce preciza ca \"in dzileli Ducai <Voda-Gheorghe Duca>,...fost-au si cutremur prea mare, cazut-au atunce si turnul cel mare din cetate Sucevei, ce-i dzice turnul Nebuisai\". In Tara Romaneasca, atestarea acestui cutremur este facuta de catre un anonim printr-o insemnare pe o tiparitura veche: \"Sa se stie candu s-au cutremurat pamantul de au fost cutremur mare, cat n-au mai pomenit alta data dimenea, luni noaptea spre marti, la ciasuri 7 si un sfertu...in zilele luminatului domnului nostru Servan voevod <=Cantacuzino>, avgust 8 dni, 1 leat 7189 <=1681>\". Carturarul sas Martin Ziegler atesta, la randul sau, ca la 19 august in Transilvania si in Tara Romaneasca invecinata s-a produs un mare cutremur care la Brasov s-a resimtit noaptea intre orele 1 si 2; alte izvoare precizeaza ca \"inspaimantatorul\" cutremur a pricinuit pagube in oras, un acoperis s-a prabusit peste zidul de incinta al orasului, in Biserica Neagra s-a fisurat bolta deasupra corului, producandu-se multe crapaturi, iar pietrele cazute au distrus primele randuri ale stranelor pentru femei; in sfarsit, tot atunci s-a prabusit si micul acoperis deasupra intrarii secundare a lacasului. Cutremurul a fost inregistrat si la Sibiu ca fiind foarte puternic. Renumitul tipograf si custode al manastirii catolice din Sumuleu-Ciuc, Janos Jajiuni (alias Ioan Caioni) nota in limba maghiara la 19 august 1681: \"Dupa miezul noptii, intre orele 1 si 2 a fost un cutremur atat de puternic in toata tara, ce nu s-a mai pomenit, am crezut ca ne scufundam cu cloastar cu tot, caramizile au cazut de pe horn, la Odorhei, Brasov si ale locuri au sunat clopotele, in multe case s-au prabusit cuptoarele, gainile si cocosii au cazut, iar calaretul daca era pe drum au cazut cu cal cu tot\".


Sa mai precizez ca voi include referiri si la seisme de mai mica amploare, consemnate in perioada medievala. Deocamdata \"m-am ocupat\" de cutremurele vrancene puternice (de magnitudine 6,9+.

 

[GeoX1]

Din: Gabriel Constantinescu- TERRA-Provocarea necunoscutului (Ed. Teora, 1992)

In secolul trecut, cea mai sinistra -si durabila- amintire in sudul Romaniei (si nu numai) a lasat-o marele cutremur din 14/26 octombrie 1802.
Cei mai batrani locuitori ai cetatii lui Bucur- si chiar ai Tarii Romanesti- care l-au trait si au avut sansa sa-i supravietuiasca au declarat ca nu isi puteau aminti de vreo catastrofa comparabila in secolul de dinainte.
[...] Cu multe decenii mai tarziu, batranii isi socoteau anii raportandu-i la acest eveniment.
[...]
In schimb, s-a pastrat o descriere deosebit de interesanta asupra acestui cutremur, asa cum a fost el trait in Transilvania. Relatarea apartine profesorului sas Ludwig Henrich Jeitteles: <<Dupa mai multe luni de seceta extraordinara si calduri inabusitoare, sudul Transilvaniei a fost lovit, la 26 octombrie 1802, la pranz, de un cutremur de pamant foarte violent, ale carui oscilatii au scuturat o mare parte a Europei Rasaritene. Varfurile inalte ale masivelor Bucegi si Piatra Craiului se clatinau in chip inspaimantator. Pamantul se deschidea intre ele si se inchidea din nou. Directia oscilatiilor, in sudul Transilvaniei, a fost dinspre est spre vest. In Tara Barsei, cele mai afectate localitati au fost Breusdorf, Helsdorf si Rotbach. La Rotbach, dintr-o crevasa aparuta in sol a inceput sa tasneasca apa. In toata Tara Barsei s-au deschis in sol -in mai multe parti- crevase largi de cateva picioare si adanci de mai multi stanjeni, partial umplute cu apa>>.


Va urma: relatari, din aceeasi lucrare, despre efectele cutremurelor din 1838 (Vrancea), 1832 (Fagaras) si 1892 (cutremur din Bulgaria resimtit pana in Delta Dunarii).

 

[anda1]

Helsdorf este Halchiul de azi, Rotbach este Rotbavul, dar care o fi Breusdorf, ca eu nu am auzit de el? nu cumva o fi vorba despre Brenndorf, adica Bod (aflat chiar linga Halchiu)?

 

[GeoX1]

Diseara voi include referirile aceleiasi surse la efectele cutremurului din 1838 in zona Buzau-Rm. Sarat-Focsani (crapaturi paralele cu raurile, de exemplu, tasniri de apa), efectele cutremurelor fagarasene din februarie-aprilie 1832 in judetele Valcea si Arges, precum si ceva informatii despre modul cum s-a simtit seismul din 14 octombrie 1892 in Delta Dunarii.

 

[GeoX1]

Veti vedea, de exemplu, ca seismele fagarasene din 1832 au fost foarte interesante. Cutremurul din 19 februarie 1832 a fost resimtit mai puternic in judetul Valcea, in timp ce seismul din 7 aprilie 1832 pare a fi avut intensitatea mai mare in judetul Arges. Asta ar sugera ca au fost 2 epicentre diferite care s-au manifestat atunci. Cutremurul din 19 februarie 1832 ar fi avut epicentrul undeva in judetul Valcea, in timp ce seismul din 7 aprilie 1832 a fost localizat in Arges ! ) :hypocrite: Desigur, poate ca aceste diferente se datoreaza si unor efecte de directivitate, efecte locale, dar din ceea ce s-a observat si in seria de cutremure din ianuarie-mai 1916 rezulta ca nu toate cutremurele secundare socului principal din 26 ianuarie 1916 ar fi avut chiar acelasi epicentru; epicentrele au mai migrat in lungul faliei.

 

[Sever]

Eu am articolul lui Jeitelles in maghiara si mi l-a tradus cineva priceput. Are si niste harti, nu prea semnificative. Dar trebuie sa timem seama ca acest \"seismolog\" autodidact a a scris acel articol la 1860, deci datele despre 1802 si 1838 erau foarte indepartate, desi a mai avut marturii de la unele persoane mai apropiate in timp de acea epoca. Textul ne arata o preocupare de a culege date, de a proba locurile in care s-au simtit cutremurele de Vrancea, dar nu si calificarea de a aprecia realismul unor efecte descrise, ceea ce in acea vreme era greu de cerut unui profesor de gimnaziu. Ceea ce se reda in cartea citata de Geox nu este exact ca in articolul de la 1860, l-au generalizat un pic.

 

[GeoX1]

E adevarat ca toate relatarile despre cutremurele mai vechi sunt marcate de subiectivitate, incepand de la cel de pe vremea lui Stefan cel Mare. Totusi, e interesant de exemplu faptul ca insusi Sadoveanu a notat, in romanul sau Fratii Jderi (volulul II, Izvorul Alb, capitolul \"Cand a fost cutremurul cel mare\") faptul ca, citez, \"al doilea val al cutremurului a scuturat cetatea cu mai multa putere...\", ceea ce e tipic pentru modul cum se manifesta seismele vrancene. Ceea ce mi se pare, de asemenea, interesant este faptul ca seismul de la 1471 pare a fi avut efecte semnificative in Suceva, ar fi afectat si zona Neamtului (???!!) dar si la Brasov s-au semnalat avarii importante. De fapt, am inteles ca acest cutremur din 29 august 1471 este primul cu o fixare cronologica (datare) mai clara, desi cataloagele includ date privind alte seisme mari produse la 25 octombrie 1446 si 23 februarie 1411. ) :hypocrite:

Legat de descrierea pentru 1802, mi s-a parut interesant de subliniat ca s-a remarcat faptul ca miscarea s-a manifestat pe directia est-vest.

 

[Sever]

Cartea lui Sadoveanu este foarte \"periculoasa\", deoarece multi o confunda cu un document istoric; in fapt are multa fantezie, pe cat era si autorul de documentat atunci, cand nici asa zisii seismologi romani nu stiau prea mult. Cronicarul ne-a scris ceva la 150...200 de ani dupa aceea. Ceea ce este demn de retinut insa, este ca avem proba unei actiuni foarte puternice la Suceava, ceea ce hartile de zonare au neglijat mult timp, am scris si eu ceva ca semnal. Recent, Dl. Marmureanu a apreciat acest fenomen ca o proba a schimbarii directivitatii efectelor ca urmare a unor evolutii subterane date de ceea ce s-a mai rupt intre timp pe acolo...Eu nu cred ca acest efect este pentru vecie, asa ca apreciez pozitiv ca in noile harti din P100, in 1992 si 2006 s-au ridicat valorile de coeficienti si apoi de acceleratie la Suceava. Manastirea Neamt a fost tot la 1471 distrusa. Mai avem si cazul Putnei, 1738, complet neargumentat de seismologi.

 

[GeoX1]

Da, m-am mirat in legatura cu efectele destul de severe produse in zona Sucevei la acel cutremur. In cataloage, seismul din 1471 e dat cu o adancime de 110 km (nu stiu pe ce baza, deoarece nu existau inregistrari ale cutremurului). Despre cutremurului din 1738, m-a frapat faptul ca desi e dat cu adancime foarte mare, in orice caz mai jos de 130 km, a avut efecte puternice nu doar la Iasi, ci si in Oltenia, de exemplu pe la Horezu sunt relatari privind avarii importante cauzate de acest cutremur considerat ca foarte adanc. Deci la Iasi era, sa zicem, \"normal\" sa aiba efecte grave, dar la Horezu ??? )