Draga Geox,
Ma bucur ca ai dat aceste date. Este o mare confuzie care a fost transmisa presei de catva timp, si anume se confunda efectele cutremurului din 1471 asupra Turnului Nebuisei de la Cetatea Sucevei cu altul. Cutremurul de la 29 august 1471 a avut Ml = 6,7 , Io = VIII C. Radu
(M = 7,1; Io= VIII-IX) Cat. K.S. Nu putem sa nu observam niste asa zise contradictii: avarieri la cea mai puternica cetate a Moldovei !? De ce ?
Avem gr. VI pe harta seismologica cu intensitati MSK dar gr. VII in P.100-1992, pe harta din P100-1/2006 avem acceleratia de proiectare a g egal cu 0,16g.
Cutremurul de la 29 august 1471 este cunoscut din cronici pe baza coincidentei temporale cu dejunul Domnitorului Stefan cel Mare…si avarierea turnului Neboisei la Cetatea Sucevei, dar si efectele grave de la Manastirea Neamt. Ne putem intrba...de unde efecte majore de la seisme in nordul Moldovei ? Vrancea bate pana acolo ??? Uita ca bate ! Nu stim inca sa explicam caracteristicile de atenuare sau conditiile locale de teren in panta, slab, dar asta este.
Trebuie sa tinem seama ca la Suceava conditiile de teren sunt dificile, si in prezent au loc surpari, tasari. Cetatea Sucevei avea initial turnurile patrate, din vremea lui Petru I Musatin (sec. XIV), ziduri de 1....1,10 m grosime construite de mesteri straini dar insuficiente - tirul artileriei din sec. XV (vezi Constantinopol, 1453)
In contextul astepatii invaziei si asediului lui Mahomed al II-lea de la 1476 - Stefan a dublat incinta, adaugand turnuri rotunde si ziduri de 2,5 m, in total 3,5 m grosime. Structura a devenit inexpugnabila iar cheia succesului poate ca fost experienta combinata a seismului din 1471 si a sporului cerut de asediul otoman din 1476, poate impactul mesterilor locali sau cultura seismica proprie ? Cetatea a fost incendiata de Alexandru Lapusneanu !!!, si apoi de Dumitrascu Cantacuzino la cererea turcilor, la 1675 !!! , grav avariata de cutremurul din 1679 (Ml = 6,7 ; Io = VIII)
Deci sa retinem:
In 1738 nu s-a distrus Cetatea Neamtului, cum nu s-a intamplat la nici un cutremur, de fapt. La Manastirea Neamtului exista Biserica voievodului Petru I Musat de pe la 1400, care tot la 1471 s-a avariat grav, astfel incat Stefan cel Mare o rezideste alaturi. Fundatia este marcata in curte si scrie asta pe orice site. Toate datele istorice disponibile arata ca, la Cetatea Neamtului nu seismele au actionat, dupa distrugerea partiala a unor constructii interioare in vremea lui Alexandru Lapusneanu (1564) si refacerile ordonate de Ieremia Movila a fost prefacuta in manastire de Vasile Lupu (1646) si apoi distrusa partial de Dumitrascu Cantacuzino in 1675.
Apoi, dupa distrugerea ordonata de Mihai Racovita in 1717, Cetatea Neamtului isi pierde total importanta militara. Din 1718, Cetatea Neamtului a ramas in paragina si a fost distrusa de catre vreme sau de catre localnici care foloseau piatra de la cetate in constructii. Nu este exclus ca la 1738 sa se fi daramat ceva la cetate, in starea in care era atunci, dar nu sunt marturii nici asa.
De abia in 1834 se interzice luarea pietrei din cetate iar in 1866 este declarata monument istoric, fiind restaurata intre anii 1968-1972, sub conducerea arhitectului Stefan Bals.
Argumentarea lui Geox referitoare la lipsa de corelatie intre adancime, directivitate si ani, este logica si eu am remarcat aceeasi discordanta. Practic, la nici un mare cutremur de Vrancea nu au fost efecte asa-zis "usoare" undeva in tara, in jumatatea de S-E, dar si in Transilvania, indiferent de adancime si pozitia in planul zonei de rupere. Desigur ca spectaculoase si notate au fost avariile la biserici si turnuri, in timp ce casele taranilor poate ca au parut neinteresante, daca se avariau cumva, de murit nu prea mureau sa se duca vestea, ei le refaceau destul de des, le humuiau de doua ori pe an si gata, erau ca si noi...Iar daca se insura cineva, isi facea casa noua in curte, cu ajutorul rudelor si vecinilor, iar cei batrani ramaneau intr-o casa mai veche sau intr- bucatarie-cuhne, chelar, dupa care casa veche se darama sau devenea depozit.