• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Mari cutremure din trecut

Adancimile sunt determinate dupa diferite modelari ale seismologilor, presupun ca in raport de aria pe care s-a simtit miscarea, asa-numitele izoseiste generalizate. De fapt, si daca ai inregistrari, tot o modelare bazata pe date din trecut se face si se aplica apoi retrodictiv.
Toate aceste diferentieri care schimba mereu regula ne arata cat nu stim inca si la ce surprize ne putem astepta. In aceste conditii, detalieri atat de categorice, cum ca viitorul mare seism va fi asa si pe dincolo, la adancimea cutare si ca asta inseamna ca va avea directivitate neaparat in cutare mod...sunt complet discutabile, dar ca titlu de inventar pot fi analizate. Nu insa in discutiile cu cei care vor chestii gata batute in cuie maine.
 
La urma urmei, nu se poate spune ca seismul din 1940 nu a afectat Bucurestiul, ca doar a picat Carltonul ...un accident nefericit, ca restul a fost ok ! :))
 
G.Constantinescu-TERRA. PROVOCAREA NECUNOSCUTULUI

Sa rememoram, acum, ce s-a intamplat in zona Ramnicu Sarat la 11/23 ianuarie 1838.
[...]Este regiunea cea mai dislocata a Campiei Romane, ceea ce- in opinia lui M.Draghiceanu- explica violenta cutremurelor ce au lovit zona in 1802, 1838 si 1894.
O coincidenta fericita a facut ca, imediat dupa seism, regiunea sa fie vizitata si studiata de un specialist german,dl. Schuller, care era consilierul pentru mine al Marelui duce de Saxa, alfat -pentru studii de teren- in Valahia. Iata relatarea specialistului german: <<Dupa ce am parasit localitatea Focsani, rezidenta ocarmuirii districtului, am vizitat satul Lamotesti. La o optime de leghe de sat, la nord-est de raul Milcov, am remarcat o crapatura in sol, avand o lungime devreo 2.300 de picioare si care -acum- este larga de 8 pana la 16 degete. In mai multe locuri, aceasta crevasa era larg deschisa; totusi, mi-a fost imposibil sa-i masor adancimea, fiindca pamantul nu se despicase in linie dreapta, ci in zig-zag. In mai multe locuri, in care crevasa atingea largimea sa maxima, am observat ca era umpluta cu nisip sau cu argila negricioasa, formatiuni de molasa sau de teren tertiar, formand niste ridicaturi ca niste perne cilindrice>>.
Spre frontiera cu principatul Moldovei, intre satul Belciug si pichetul de graniceri Rogozu, cercetatorul gaseste o multime de crevase, dintre care cele mai importante ating o lungime de 1.000 de picioare (cca. 335 metri). Crevasele sfartecau terenul o data cu apropierea de apa Ramnicului, mergand pe malul stang (dinspre vest). De altfel, Schuller constata ca tot teritoriul din jurul Ramnicului este devastat, sfasiat de o multime de crevase si crapaturi mai mici, comunicand cu nenumarate gauri in sol. Dupa marturiile urgisitilor locuitori ai tinutului si ale granicerilor, la cutremur apa care a tasnit din sol prin aceste sparturi s-a ridicat la cativa stanjeni; crevasele insesi erau largi de cativa stanjeni, ele inchizandu-se apoi, treptat, mai mult sau mai putin total. Odata cu apa, remarca Schuller, solul a ejectat o mare cantitate de nisip cenusiu sau negricios, care putea fi observat pretutindeni in jur.

Cu 6 ani inainte de aceasta catastrofa, in vestul Munteniei avusese loc un alt cutremur violent, ramas viu in memoria oltenilor. Faimosul cutremur de la Turcesti (Valcea) s-a produs la 26 martie/7 aprilie 1832. Despre el s-au pastrat insemnari foarte interesante printre documentele de familie ale fostului secretar general al Societatii de Geografie din Bucuresti, G.Lahovary.
Din aceste insemnari rezulta ca, incepand cu data de 7/19 februarie 1832 si pana la 26 martie/7 aprilie 1832 in judetele Valcea si Arges s-au succedat nu mai putin de 11 cutremure de pamant.
Ca urmare a socurilor seismice formidabile, in apropiere de raul Tari (nu departe de satul Turcesti), s-a format un loc ce emana materii inflamabile. Mai mult chiar, pamantul a crapat in mai multe locuri, pe distante destul de mari; din crapaturi se degajau gaze inflabile, insotite de un puternic miros sulfuros. Seismul din 26 martie/7 aprilie 1832 s-a resimtit puternic si in judetul Arges.
M.Draghiceanu [...] credea ca emanatiile de hidrocarburi gazoase trebuie sa fi fost in legatura cu oarece zacaminte petrolifere.

Cutremurul de pamant din Delta Dunarii, de la 14 octombrie 1892 a fost resimtit destul de violent in special la Sulina, Isaccea si Tulcea. Primele socuri s-au propagat pe directia nord-sud. Mai intai s-a auzit un zgomot mare, subteran. Seismul a provocat unele pagube: caderi de seminee, de plafoane si chiar pereti prabusiti.
 
Am observat ca in referirile la cutremurele vrancene din trecut, diferite personalitati din domeniul seismologiei se refera mai mult la seismele din ultimii 200 de ani. Sigur, s-ar putea spune ca pentru aceste cutremure exista descrieri si informatii mai consistente. Totusi, limitarea la ultimii 200 de ani nu inseamna si ca istoria seismica a Vrancei trebuie analizata numai pentru ultimele 2 secole. Corect ar fi sa se faca referiri si la cutremure mai vechi. Un caz interesant il reprezinta, in acest sens, marele cutremur vrancean din 31 mai/11 iunie 1738, seism care a afectat sever Moldova, dar care a provocat pagube importante si in Muntenia, Oltenia, chiar si in Transilvania. Sunt relatari despre avarii, stricaciuni consemnate la Medias si Sighisoara, de exemplu. A fost un cutremur vrancean foarte puternic, care nu poate fi neglijat din istoria seismica a Vrancei. De fapt, in secolul al XVIII-lea s-au produs 3 cutremure importante, in 1701, 1738 si 1790, cel mai violent fiind cel din 1738 (magnitudine 7,4-7,5). Despre seismul din 1701 se stie, pe baza relatarilor consemnate, ca s-a simtit binisor si in Transilvania, afectand unele case din Brasov. Despre cutremurul din 1790 se stie ca a afectat mai serios Iasiul si Craiova, dar ca s-a simtit pe o arie larga pana in Ucraina, precum si in Peninsula Balcanica.
 
Daca rezumam pe secole situatia cutremurelor vrancene importante (intensitate maxima in zona epicentrala mai mare de VII), atunci am avea urmatoarea cronologie:

secolul XV
cutremure puternice la 23 februarie 1411, 25 octombrie 1446 si 29 august 1471

secolul XVI
cutremure puternice la 24 noiembrie 1516, 19 iulie 1545, 17 august 1569 si 20 august 1590

secolul XVII
cutremure puternice la 3 mai 1604, 24 decembrie 1605, 8 noiembrie 1620, 1 februarie 1637 si 19 august 1681

secolul XVIII
cutremure puternice la 12 iunie 1701, 11 octombrie 1711, 11 iunie 1738, 6 aprilie 1790, 8 decembrie 1793

secolul XIX
cutremure puternice la 26 octombrie 1802, 26 noiembrie 1829, 23 ianuarie 1838, 13 noiembrie 1868, 17 august 1893, 31 august 1894

secolul XX
cutremure puternice la 6 octombrie 1908, 10 noiembrie 1940, 4 martie 1977, 31 august 1986, 30 mai 1990


Pentru ultimele secole am inclus si seisme de magnitudine MGR in jur de 6,7 grade (de exemplu cele din 1868 si 1990).
 
Cate ceva despre cutremurul vrancean de la 31 august 1894 (MGR=6,9 adancime 130 km)

Referinta: CUTREMURE DE PAMANT SI SEMNE CERESTI IN ISTORIA ROMANIEI (2010)

1894. In acest an, la 31 august, a fost un cutremur de pamant foarte violent, care in unele localitati a ajuns pana la gradul IX [...] Asa de pilda, la Galati...Tot asa de puternica a fost zguduitura si la Buzau [...] Ramnicul Sarat, Mizil, Ceptura [...] au simtit taria cutremurului cu gradul VIII. In toate aceste localitati, zuduitura venea [...] insotita si de vuiet. Directia este E-N-E spre V-S-V. Zona Siretului, cu satele Corbu, Namoloasa si Piscu, care au suferit mult de pe urma cutremurului din 1838, au fost zguduite tot cu taria gradului VIII. La Corbu, albia Siretului a fost strabatuta de crapaturi din care a tasnit apa...(??? :D :D )
Malurile inalte ale Prutului s-au spintecat pe sute de metri si au cazut in rau... ( :) :D )
Focsani, Tecuci, Adjud, Barlad, Vaslui tot cu taria gradului VIII au resimtit cutremurul. Babadag a fost zguduit, de asemenea, cu multa putere, Bucurestii de asemenea. O casa veche din Bucuresti (Ghermani) a fost crapata.
La Doftana, Campina, Dragna de Jos, Carpinesti, Manzalesti, Lopatari, Chiojdu, Tintea, taria cutremurului a fost de gradul VII. La Carpinesti s-a spintecat ( :35: =))), la Lopatari au tasnit izvoare cu emanatiuni de gaze hidrocarburi. :blink: La Patarlagele a tasnit un izvor cu apa calda :47: :))
Le Nereju (Putna) a tasnit apa dintr-un izvor care secase. La Pitesti au tasnit izvoare cu apa sulfuroasa.


Observatie: de fapt, cutremurul de la 31 august 1894 a fost al doilea din acel an. Un alt cutremur, de magnitudine MGR=6,2, avusese loc la 4 martie 1894, se pare tot la 130 km, probabil a fost un fel de precursor al celui din 31 august. Interesant este ca pe 10 iulie 1894 s-a produs un cutremur de magnitudine 6,8 in Marea Marmara, langa Istanbul. De aceea, M. Draghiceanu ar fi apreciat ca seismul din Turcia l-a "prevestit" pe cel din Romania din Vrancea. Posibil sa fi fost o legatura intre cele 2 cutremure. Eu cred insa ca seismul din 31 august 1894 era un eveniment inevitabil, un cutremur care era "pe drum", trebuia sa vina oricum, consecinta a unui proces inceput in 1893 si continuat in luna martie 1894. Deci evenimentul oricum venea...
Pe de alta parte, mai trebuie notat faptul ca seismul vrancean din 31 august 1894 a fost cel mai intens cutremur care a zguduit Romania dupa cel major din 1838, si chiar pana la 1940. Celelalte cutremure (1868, 1893, 1908) au fost ceva mai slabe (magnitudini maxim 6,6-6,8 pe scara Gutenberg-Richter).
 
 presupun ca seismul din 31 august a avut loc pe falia capidava-ovidiu, deobicei aceasta da batai mai mari de cap..  si alt amanunt interesant : . "La Pitesti au tasnit izvoare cu apa sulfuroasa." .pe acolo daca nu ma insel, trece falia intramoesica..deci au fost cutremure de-a lungul acestor doua falii? sau poate gresesc eu..

de fapt, m-am uitat acum mai atent si observ ca in zona pitestilor trece o alta falie, dar nu stiu exact numele ei..(care se intersecteaza perpendicular cu cea intramoesica)
 
Sigur ca prelungirea faliei capidava-ovidiu are un rol in tensiunile din Vrancea, dar originea directa a seismului nu avea cum sa fie pe falie, e cutremur de adancime mare, evaluata la 130 km. Cutremurul din 31 august 1894 a fost, se pare, similar cu cel din august 1986, atat ca ordin de marime, cat si ca adancime focala. De asemenea, si in august 1986 au fost observate unele mici fenomene geomorfologice locale in nord-estul Munteniei si in extremitatea sud-estica a Moldovei, similare cu cele din 1894.
 
In timp, voi mai da citate din aceasta lucrare, consemnari ale cutremurelor din 1908, 1912 (Vrancea), 1916 (Fagaras), 1940 (Vrancea), dar si referitoare la seisme mai vechi. Lucrarea are o lista cu seisme moderate, din perioada 1850-1900, resimtite in Bucuresti, Iasi, Brasov. Veti vedea ca din descrierile consemnate rezulta modul tipic de manifestare a seismelor vrancene: intai o "tresarire", o trepidatie incepatoare mai slaba, iar dupa cateva secunde o miscare orizontala mai intensa. Astfel, intre 1870-1890 sunt consemnate multe cutremure resimtite in Iasi, Brasov, Galati, Bucuresti, evident e vorba, in marea lor majoritate, de seisme vrancene de magnitudini 5-5 si ceva.
De asemenea, sunt descrise si cutremurele moderate resimtite in sudul si estul tarii in perioada 1800-1850, mai detaliat la cele care au avut intensitati mai maricele, V-VI asa (deci evenimente cu magnitudini spre 5,5 sau peste aceasta valoare).
Legat de cutremurul din 1916, se noteaza faptul ca a existat totusi un precursor, manifestat strict local in zona Caineni la 11/24 ianuarie 1916, dupa care a urmat socul major din 13/26 ianuarie 1916, resimtit pe arie destul de mare, dar puternic in epicentru. Interesant e modul de manifestare a miscarilor respective, s-a notat caracterul predominant vertical al zguduirilor, zgomotele puternice insotitoare. Autorii au consemnat faptul ca localnicii stiau dupa cat de tare e "huruitul" daca e un soc mai puternic sau unul mai slab: un huruit mai usor insotea un cutremur de mai mica intensitate, in timp ce la auzul unui huruit mai tare, localnicii fugeau imediat din case (localnicii din Caineni, Calimanesti si din unele sate de la poalele Muntilor Fagaras).
 
asteptam :)  :D

..in 1940, in urma cutremurului, legionarii si-au facut o imagine pozitiva in ochii bucurestenilor, dupa ce acestia lucrau cot la cot pentru a dezgropa victimele si a ajuta la evacuarea resturilor.. in '77 Ceasca a venit urgent cu un avion din Pakistan cred, pentru a asista la operatiunile de salvare si reconstructie din Bucuresti..insa acum, nu stiu cine o sa mai aiba o imagine umanitara dupa un eventual seism; in mod sigur guvernul nu se va bucura de prea mare simpatie din partea cetatenilor  :D
 
Vad ca se vehiculeaza ideea ca seismul major fin 1738 ar fi fost de tipul celui din 1977, desi datele trecute in cataloagele existente arata altceva. Intrebarea este: cum se impaca treaba asta cu efectele severe pe care le-a avut acest cutremur spre Moldova, distrugeri la Iasi, Focsani, distrugerea si avarierea grava a unui mare numar de manastiri din Moldova, inclusiv in zona Putnei ??? Nu prea se impaca cu ceea ce s-a constatat in 1977, si nici cu manifestarea cutremurului din 1838. Cutremurul din 1738 a provocat distrugeri mari si in Muntenia, in Oltenia, in Transilvania la Sighisoara, dar urmarile au fost grave si in cea mai mare parte a Moldovei, inclusiv la Iasi, unde a fost afectata Golia, alte biserici si manastiri. Lucru care nu s-a intamplat nici in 1838, nici in 1977.
Eu cred ca mai degraba seismul din 1738 face parte din a 3-a categorie de seisme vrancene, alaturi de cel din 1908 (mult mai slab insa).
Avem un tip de cutremur vrancean produs la 80-110 km adancime, cu directivitate neta spre sud-vest; astfel de cutremure au avut loc in 1838 si 1977. Ion Atanasiu numea aceste cutremure "seisme moldavice cu maxime asimestrice in Muntenia".
A doua categorie de cutremure vrancene este reprezetata de seismele foarte adanci, produse la 135-160 km, asa cum s-a intamplat in 1802 si 1940, ele avand directivitate neta spre nord-est. Ion Atanasiu le numea "asimestrice cu maxime in Moldova".
Al treilea tip include cutremure produse cam la 120-130 km adancime (maxim), cum a fost cel din 1908. Ion Atanasiu le numea "simetrice", fiindca "bat" cam la fel de tare si spre Muntenia, si spre Moldova. Dupa cum s-a manifestat, si cutremurul din 11 iunie 1738 pare a fi din aceasta categorie.
In orice caz, toate consemnarile de cronici arata efecte puternice si spre Moldova, la Iasi si pana la Putna, pentru cutremurul din 1738, efecte neobservate in 1977.
 
Draga Geox,

Ma bucur ca ai dat aceste date. Este o mare confuzie care a fost transmisa presei de catva timp, si anume se confunda efectele cutremurului din 1471 asupra Turnului Nebuisei de la Cetatea Sucevei cu altul. Cutremurul de la 29 august 1471 a avut Ml = 6,7 , Io = VIII C. Radu
(M = 7,1; Io= VIII-IX) Cat. K.S. Nu putem sa nu observam niste asa zise contradictii: avarieri la cea mai puternica cetate a Moldovei !? De ce ?
Avem gr. VI pe harta seismologica cu intensitati MSK dar gr. VII in P.100-1992, pe harta din P100-1/2006 avem acceleratia de proiectare a g egal cu 0,16g.

Cutremurul de la 29 august 1471 este cunoscut din cronici pe baza coincidentei temporale cu dejunul Domnitorului Stefan cel Mare…si avarierea turnului Neboisei la Cetatea Sucevei, dar si efectele grave de la Manastirea Neamt. Ne putem intrba...de unde efecte majore de la seisme in nordul Moldovei ? Vrancea bate pana acolo ??? Uita ca bate ! Nu stim inca sa explicam caracteristicile de atenuare sau conditiile locale de teren in panta, slab, dar asta este.

Trebuie sa tinem seama ca la Suceava conditiile de teren sunt dificile, si in prezent au loc surpari, tasari. Cetatea Sucevei avea initial turnurile patrate, din vremea lui Petru I Musatin (sec. XIV), ziduri de 1....1,10 m grosime construite de mesteri straini dar insuficiente - tirul artileriei din sec. XV (vezi Constantinopol, 1453)
In contextul astepatii invaziei si asediului lui Mahomed al II-lea de la 1476 - Stefan a dublat incinta, adaugand turnuri rotunde si ziduri de 2,5 m, in total 3,5 m grosime. Structura a devenit inexpugnabila iar cheia succesului poate ca fost experienta combinata a seismului din 1471 si a sporului cerut de asediul otoman din 1476, poate impactul mesterilor locali sau cultura seismica proprie ? Cetatea a fost incendiata de Alexandru Lapusneanu !!!, si apoi de Dumitrascu Cantacuzino la cererea turcilor, la 1675 !!! , grav avariata de cutremurul din 1679 (Ml = 6,7 ; Io = VIII)

Deci sa retinem:
In 1738 nu s-a distrus Cetatea Neamtului, cum nu s-a intamplat la nici un cutremur, de fapt. La Manastirea Neamtului exista Biserica voievodului Petru I Musat de pe la 1400, care tot la 1471 s-a avariat grav, astfel incat Stefan cel Mare o rezideste alaturi. Fundatia este marcata in curte si scrie asta pe orice site. Toate datele istorice disponibile arata ca, la Cetatea Neamtului nu seismele au actionat, dupa distrugerea partiala a unor constructii interioare in vremea lui Alexandru Lapusneanu (1564) si refacerile ordonate de Ieremia Movila a fost prefacuta in manastire de Vasile Lupu (1646) si apoi distrusa partial de Dumitrascu Cantacuzino in 1675.

Apoi, dupa distrugerea ordonata de Mihai Racovita in 1717, Cetatea Neamtului isi pierde total importanta militara. Din 1718, Cetatea Neamtului a ramas in paragina si a fost distrusa de catre vreme sau de catre localnici care foloseau piatra de la cetate in constructii. Nu este exclus ca la 1738 sa se fi daramat ceva la cetate, in starea in care era atunci, dar nu sunt marturii nici asa.

De abia in 1834 se interzice luarea pietrei din cetate iar in 1866 este declarata monument istoric, fiind restaurata intre anii 1968-1972, sub conducerea arhitectului Stefan Bals.

Argumentarea lui Geox referitoare la lipsa de corelatie intre adancime, directivitate si ani, este logica si eu am remarcat aceeasi discordanta. Practic, la nici un mare cutremur de Vrancea nu au fost efecte asa-zis "usoare" undeva in tara, in jumatatea de S-E, dar si in Transilvania, indiferent de adancime si pozitia in planul zonei de rupere. Desigur ca spectaculoase si notate au fost avariile la biserici si turnuri, in timp ce casele taranilor poate ca au parut neinteresante, daca se avariau cumva, de murit nu prea mureau sa se duca vestea, ei le refaceau destul de des, le humuiau de doua ori pe an si gata, erau ca si noi...Iar daca se insura cineva, isi facea casa noua in curte, cu ajutorul rudelor si vecinilor, iar cei batrani ramaneau intr-o casa mai veche sau intr- bucatarie-cuhne, chelar, dupa care casa veche se darama sau devenea depozit.
 
bygy007 link a spus:
din ce tin eu minte acest http://www.infp.ro/detalii-cutremur?orid=4281-2009115 cutremur nu a avut 6 grade ci undeva pe la 5 daca nu ma insel nu?
initial s-a anuntat ca a avut 5,2 parca, apoi s-a recalculat la 4 si ceva, apoi iar a 5 iar de vreun an l-au dus la 6. si cel de ieri cred ca va fi recalculat peste ceva timp, dupa ce se vor stringe datele de la toate statiile din tara
 
Magnitudinea cutremurului din 25 aprilie 2009, pe scara Richter, a fost de 5,5 la 5,7 grade, intensitatea maxima fiind VI pe scara Mercalli. Pentru cutremurul din 1 mai 2011, ma astept sa rezulta o magnitudine finala in jur de 5,2 grade; intensitatea maxima cred ca a ajuns la V grade.
 
GeoX a spus:
Ceea ce mi se pare, de asemenea, interesant este faptul ca seismul de la 1471 pare a fi avut efecte semnificative in Suceva, ar fi afectat si zona Neamtului (???!!) dar si la Brasov s-au semnalat avarii importante. De fapt, am inteles ca acest cutremur din 29 august 1471 este primul cu o fixare cronologica (datare) mai clara, desi cataloagele includ date privind alte seisme mari produse la 25 octombrie 1446 si 23 februarie 1411. :)) :hypocrite:

Informatiile despre cutremurul din 1411, de pe vremea lui Mircea cel Batran sunt foarte vagi. Am gasit unele referiri aici: dar acest cutremur nu apare in catalogul INFP, nici in cartea Cutremurele din Vrancea - Liviu Constantinescu; Dumitru Enescu si cred ca nici in cartea lui Ion Atanasiu - Cutremurele de pamant din Romania.




Cred ca acest cutremur este esential pentru studiul activitatii seismice din Vrancea.
 
Intr-adevar,sunt referiri vagi privind efectele din Muntenia, in special pe la Giurgiu si nu numai, dar destul de neclare.
 
GeoX a spus:
Cutremurul vrancean din 29 august 1471
Din toate cronicile reiese ca acesta a fost, de departe, cel mai violent cutremur din secolul al XV-lea, seism care a avut loc in vremea domniei lui Stefan cel Mare. Cronicarii romani si straini sunt unanimi referindu-se la „marele cutremur din toata Tara Moldovei, Valahia si Ardeal”. Cronicarii notau: „In acelasi an (6979=1471), luna august, ziua 29, atunci a fost cutremur cumplit...si chiar in toata lumea, pe vremea cand sedea domnul la pranz”.

... iar palatul voievodului din Tara Romaneasca s-a daramat complet.

Pe vremea aceea domn al Tarii Romaneasca era Radu cel Frumos(1462-1473, 1473-1474, 1474, 1474-1475), cel care muta temporar resedinta domneasca de la Targoviste la Bucuresti.

Primele date certe despre Curtea Veche (Bucuresti) le avem din documentele de pe vremea lui Radu cel Frumos, acesta a mutat scaunul domnesc la Bucure?ti
https://ro.wikipedia.org/wiki/Curtea_Veche

Totusi se pare ca referinta palatului care s-a daramat complet nu se face la Curtea Domneasca din Targoviste sau la Curtea Veche de la Bucuresti ci la Palatul Domnesc al Mitropoliei Curtea de Arges, ctitorie a lui Vlad Dracul (1436-1447), distrus de cutremurul din 1471, dupa cum se mentioneaza in Enciclopedia Argesului si Muscelului.

VLAD DRACULCtitorie, Palatul Domnesc al Mitropoliei Curtea de Arge?, distrus, ulterior, de cutremurul din 29 august 1471.
http://www.culturabratianu.ro/ro/section/litera_v
 
Asta arata ca acel mare cutremur din 1471 a avut efecte oarecum simetrice, atat spre Moldova (inclusiv la Suceava!!!) cat si in Muntenia, ba chiar si in centrul Transilvaniei, aproape la fel cu cel din 1738. Pare a fi un mare cutremur din Muntii Buzaului, cu magnitudine estimata MGR 7,4 (dupa Cornelius Radu). Am gasit si relatari vagi despre cutremure repetate resimtite in Arges in perioada 1475-1479, nu este sigur anul, dar asta sugereaza oricum reactia fagaraseana la cutremurul major din Muntii Buzaului de la 29 august 1471.
 
Destul de ciudat este si cutremurul din 1620 pe care catalogul Kondorskaya & Shebalin din 1982 il muta din Vrancea undeva prin Transilvania, facandu-l un seism crustal. Mai mult sunt unele informatii despre un cutremur produs in 1627 care ar fi daramat biserica Sfintii Voievozi din Baragan (Slobozia, fostul sat Vaideei).


Al doilea ctitor este voievodul Matei Basarab (1632-1654), care a rezidit-o din temelii, vechea biserica daramandu-se dupa un cutremur din 1627.
http://www.crestinortodox.ro/reportaj/sfintii-voievozi-baragan-72279.html
 
Back
Sus