http://frr.ro/2011/10/27/adevarul-ro-liviu-ciulei-prin-sport-trebuie-sa-se-ajunga-la-caracter/
Maestru al teatrului si filmului romanesc, actor si regizor, Liviu Ciulei a plecat dintre noi. Disparitia sa starneste regrete profunde si in randul oamenilor rugby-ului romanesc, acesta practicand sportul cu balonul oval timp de 11 ani, la Clubul Sportiv Universitar din Bucuresti. De altfel, fiind absolvent al Institutului de Arhitectura, Liviu Ciulei a intalnit acolo alti cunoscuti jucatori de rugby, inclusiv pe rectorul de mai apoi Ascanio Damian, international roman si fost presedinte al Federatiei.
In aprilie 1966, intervievat de reporterii revistei ”Sport”, maestrul Liviu Ciulei s-a referit la trecutul sau sportiv, precum si la legatura dintre miscare si lumea filmului, a teatrului. ”Cu ani in urma, sportul ocupa o buna parte a orelor mele libere. Am jucat 11 ani rugby si aceasta este explicatia entru care si acum am ramas fidel balonului oval. In acelasi timp, faceam scrima, schi, patinaj si box. Imi amintesc ca intr-una din piesele in care am fost distribuit (Baiatul de aur) trebuia sa interpretez rolul unui boxer. L-am realizat tocmai datorita pregatirii fizice perseverente – si nu mi-a fost greu sa sustin pe scena o adevarata gala de box. Din pacate, nu ma pot ocupa de sport in masura in care as vrea. Acum ma limitez – si aceasta destul de rar – la tenis si inot. Cred ca daca sportul ar implini rolul cuvantului pe care-l reprezinta, ar fi foarte bine. Intamplator mi-aduc aminte ca in limba engleza de unde vine acest cuvant,inseamna a fi om de caracter. Probabil ca jocul si-a luat de aici numele si prin sport aici trebuie sa se ajunga, adica la caracter. Iata deci utilitatea majora a sportului. Dupa parerea mea, trebuie facut un efort mai mare ca sportul sa nu fie privit numai ca mijloc de competitie, ci fiecare cetatean sa-l practice, indiferent daca ajunge la performanta sau nu. Scopul sportului nu cred ca este numai performanta, ci sanatatea, vigoarea si, cum am mai spus, formarea de caractere”.
Maestrul Liviu Ciulei era de parere ca sportul trebuie practicat, nicidecum privit, chiar daca aprecia frumusetea unei competitii. ”Sigur ca aici sunt putin subiectiv pentru ca, in ce ne priveste, sportul ne ”fura” uneori spectatorii. Fara indoiala ca pentru un actor de teatru si cinema sportul trebuie sa fie unul din mijloacele care sa-l duca la cresterea maiestriei artistice. Un ”obligo” al actorului este acela de a-si mentine conditia fizica aproape la fel ca si un atlet, tinand seama ca exercitiul fizi al actorului dureaza toata viata. Nu numai aparatul respirator cu care lucreaza cel mai mult actorul trebuie sa fie cultivat. E necesar ca intregul corp sa aiba suplete si energie pentru cele mai libere si indraznete miscari. De aceea pledez acum pentru sport”.
Prin disparitia sa, rugby-ul romanesc a pierdut un prieten.
Adio maestre!