Esential
Previziuni sumbre pentru urmatorii 50 de ani
Ne asteapta o glaciatiune de cel putin 100 de ani
Zapada si gheata de 800 de metri grosime si o clima mai aspra decat in Siberia. Glaciatiune de cel putin 100 de ani si un razboi continuu pentru supravietuire. Foamete, evacuari masive si o amenintare de 10 ori mai periculoasa decat terorismul. Acestea sunt previziunile cercetatorilor pentru Terra in urmatorii 50 de ani.
Protocolul de la Kyoto pe tema schimbarii climatice, cel mai constrangator acord pe tema mediului incheiat pana in prezent, a intrat in vigoare miercuri, la ora 05:00 GMT (07:00, ora Romaniei).
Acesta a fost adoptat la 11 decembrie 1997 si obliga tarile industrializate sa isi reduca pana in 2012 emisiile a sase gaze cu efect de sera: CO2 (dioxid de carbon), CH4 (metan), N20 (protoxid de azot), precum si trei gaze pe baza de floruri (HFC, PFC, SF6), care provoaca modificari importante ale climei.
Aceste masuri trebuie sa conduca la diminuarea utilizarii energiilor fosile, produse prin arderea de carbuni, petrol si gaze, care reprezinta 80% din emisiile care provoaca incalzirea atmosferei. Toate bune si frumoase, insa Statele Unite au respins Protocolul in 2001.
Aceasta mare putere mondiala, care ar fi trebuit sa-si reduca emisiile cu 7%, estimeaza o crestere a acestora cu 35% pana in 2012, ceea ce explica decizia ei de a nu ratifica acordul de la Kyoto.
Astfel, deoarece SUA produc 40% din cantitatea de gaze cu efect de sera eliberate in atmosfera de tarile industriale si 21% din emisiile mondiale, acordul va avea o eficacitate diminuata din cauza refuzului lor, care a fost urmat de cel al Australiei.
SCHIMBARI. Atmosfera si oceanul, inexorabil legate una de alta in crearea climei, au suferit modificari dramatice in ultima perioada si continua sa se schimbe rapid. Din pacate, aceste lucruri ne spun doar jumatate din ceea ce se intampla in realitate.
William Curry, director al Institutului de Studii ale Schimbarilor de Clima si cercetator stiintific in geologie si geofizica, studiaza rolul oceanului in modificarea climei.
Bazandu-se pe inregistrari geologice, el a demonstrat ca istoria pe termen lung a Pamantului este punctata de numeroase schimbari de clima, produse cu o rapiditate de cativa zeci de ani, care cauzeaza impacturi cu o durata de la sute de ani pana la un mileniu. \"Aceste schimbari nu sunt omogene, asa ca unele regiuni se incalzesc in timp ce altele se racesc, devin aride sau umede.
Ele sunt direct proportionale cu modificarile circulatiei oceanice, in mod particular cele ale curentilor subpolari nord-atlantici, care au devenit extrem de desalinizati, in vreme ce zonele tropicale ale oceanelor au devenit exagerat de sarate\", a declarat Curry, care a mai lucrat la catedra de Studii Oceanografice si in cadrul proiectelor Fundatiei Nationale de stiinta si in NOAA
(Administratia Nationala a Oceanelor si Atmosferei).
DESALINIZARE. Oceanul contine 97% din apa planetei si joaca un rol important in ciclul hidrologic al pamantului, care reprezinta traseul apei pe Terra. In regiunile calde tropicale, apa se evapora din oceane, crescand tot mai mult concentratia de sare.
Sub forma de vapori, ea este apoi transportata de atmosfera spre latitudini mai mari, de unde cade sub forma de ploaie si zapada inapoi in oceane, diluand astfel concentratia de sare. Cercetatorii au observat ca, in numai 40 de ani, zonele tropicale si subtropicale ale Oceanului Atlantic au devenit exagerat de sarate, cu o intensificare a fenomenului in ultimii 10 ani.
O echipa multinationala de cercetatori a anuntat, la o zi de la intrarea in vigoare a Protocolului de la Kyoto, constatarea unor schimbari rapide in temperatura si salinitatea apelor de adancime din apropierea Antarcticii.
Steve Rintul, coordonatorul echipei, a declarat ca in urma cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca apele de adancime din apropiere de Antarctica sunt mai reci si mai sarate decat in urma cu 10 ani. Amploarea si rapiditatea schimbarilor i-au surprins pe cercetatori, care au explicat ca fenomenul poate avea ca origine reducerea vitezei curentilor, a precizat el.
\"Curentii oceanici exercita o influenta puternica asupra climei. De aceea este important sa intelegem ce se intampla si de ce se intampla atat de repede\", a precizat Rintul. Incalzirea globala la care asistam neputinciosi intensifica procesul de evaporare, adaugand tot mai multa apa dulce in zonele nordice si lasand tropicele tot mai sarate.
Astfel, apele adanci devin tot mai putin sarate in zone critice nord-atlantice, unde cele sarate si dense se scufunda. Prin urmare, daca sectiunea nord-atlantica devine prea dulce, apele ei raman la suprafata si curentul isi incetineste viteza, cauzand disruptii climaterice. \"Gheata din Antarctica
Previziuni sumbre pentru urmatorii 50 de ani
Ne asteapta o glaciatiune de cel putin 100 de ani
Zapada si gheata de 800 de metri grosime si o clima mai aspra decat in Siberia. Glaciatiune de cel putin 100 de ani si un razboi continuu pentru supravietuire. Foamete, evacuari masive si o amenintare de 10 ori mai periculoasa decat terorismul. Acestea sunt previziunile cercetatorilor pentru Terra in urmatorii 50 de ani.
Protocolul de la Kyoto pe tema schimbarii climatice, cel mai constrangator acord pe tema mediului incheiat pana in prezent, a intrat in vigoare miercuri, la ora 05:00 GMT (07:00, ora Romaniei).
Acesta a fost adoptat la 11 decembrie 1997 si obliga tarile industrializate sa isi reduca pana in 2012 emisiile a sase gaze cu efect de sera: CO2 (dioxid de carbon), CH4 (metan), N20 (protoxid de azot), precum si trei gaze pe baza de floruri (HFC, PFC, SF6), care provoaca modificari importante ale climei.
Aceste masuri trebuie sa conduca la diminuarea utilizarii energiilor fosile, produse prin arderea de carbuni, petrol si gaze, care reprezinta 80% din emisiile care provoaca incalzirea atmosferei. Toate bune si frumoase, insa Statele Unite au respins Protocolul in 2001.
Aceasta mare putere mondiala, care ar fi trebuit sa-si reduca emisiile cu 7%, estimeaza o crestere a acestora cu 35% pana in 2012, ceea ce explica decizia ei de a nu ratifica acordul de la Kyoto.
Astfel, deoarece SUA produc 40% din cantitatea de gaze cu efect de sera eliberate in atmosfera de tarile industriale si 21% din emisiile mondiale, acordul va avea o eficacitate diminuata din cauza refuzului lor, care a fost urmat de cel al Australiei.
SCHIMBARI. Atmosfera si oceanul, inexorabil legate una de alta in crearea climei, au suferit modificari dramatice in ultima perioada si continua sa se schimbe rapid. Din pacate, aceste lucruri ne spun doar jumatate din ceea ce se intampla in realitate.
William Curry, director al Institutului de Studii ale Schimbarilor de Clima si cercetator stiintific in geologie si geofizica, studiaza rolul oceanului in modificarea climei.
Bazandu-se pe inregistrari geologice, el a demonstrat ca istoria pe termen lung a Pamantului este punctata de numeroase schimbari de clima, produse cu o rapiditate de cativa zeci de ani, care cauzeaza impacturi cu o durata de la sute de ani pana la un mileniu. \"Aceste schimbari nu sunt omogene, asa ca unele regiuni se incalzesc in timp ce altele se racesc, devin aride sau umede.
Ele sunt direct proportionale cu modificarile circulatiei oceanice, in mod particular cele ale curentilor subpolari nord-atlantici, care au devenit extrem de desalinizati, in vreme ce zonele tropicale ale oceanelor au devenit exagerat de sarate\", a declarat Curry, care a mai lucrat la catedra de Studii Oceanografice si in cadrul proiectelor Fundatiei Nationale de stiinta si in NOAA
(Administratia Nationala a Oceanelor si Atmosferei).
DESALINIZARE. Oceanul contine 97% din apa planetei si joaca un rol important in ciclul hidrologic al pamantului, care reprezinta traseul apei pe Terra. In regiunile calde tropicale, apa se evapora din oceane, crescand tot mai mult concentratia de sare.
Sub forma de vapori, ea este apoi transportata de atmosfera spre latitudini mai mari, de unde cade sub forma de ploaie si zapada inapoi in oceane, diluand astfel concentratia de sare. Cercetatorii au observat ca, in numai 40 de ani, zonele tropicale si subtropicale ale Oceanului Atlantic au devenit exagerat de sarate, cu o intensificare a fenomenului in ultimii 10 ani.
O echipa multinationala de cercetatori a anuntat, la o zi de la intrarea in vigoare a Protocolului de la Kyoto, constatarea unor schimbari rapide in temperatura si salinitatea apelor de adancime din apropierea Antarcticii.
Steve Rintul, coordonatorul echipei, a declarat ca in urma cercetarilor s-a ajuns la concluzia ca apele de adancime din apropiere de Antarctica sunt mai reci si mai sarate decat in urma cu 10 ani. Amploarea si rapiditatea schimbarilor i-au surprins pe cercetatori, care au explicat ca fenomenul poate avea ca origine reducerea vitezei curentilor, a precizat el.
\"Curentii oceanici exercita o influenta puternica asupra climei. De aceea este important sa intelegem ce se intampla si de ce se intampla atat de repede\", a precizat Rintul. Incalzirea globala la care asistam neputinciosi intensifica procesul de evaporare, adaugand tot mai multa apa dulce in zonele nordice si lasand tropicele tot mai sarate.
Astfel, apele adanci devin tot mai putin sarate in zone critice nord-atlantice, unde cele sarate si dense se scufunda. Prin urmare, daca sectiunea nord-atlantica devine prea dulce, apele ei raman la suprafata si curentul isi incetineste viteza, cauzand disruptii climaterice. \"Gheata din Antarctica
