Scheme precursoare pentru cutremurele vrancene majore

[GeoX1]

Mai multi cercetatori (D.Enescu, V.Marza, M.Radulian s.a.) au apreciat, in mai multe randuri, ca ar exista anumite forme de scheme precursoare pe termen lung si mediu care ar preceda marile cutremure vrancene (in speta, evenimentele cu magnitudini Ms de la 6,8 in sus). Desigur, o astfel de schema precursoare nu s-ar manifesta in mod identic de fiecare data, fiecare seism major are particularitatile sale, date de caracteristicile zonei din blocul litosferic in care se produc, asa ceva. Totusi, se apreciaza ca in cazul ultimelor 4 cutremure vrancene puternice (1908,1940,1977 si 1986) s-ar fi manifestat o forma de schema precursoare care ar fi parcurs, in mare, cam aceleasi etape. Schema precursoare ar fi fost detectata pentru seisme depasind un prag minim de 4,2-4,5 pentru cutremurele din 1908 si 1940, pentru un prag minim de magnitudine de 3,7-4,0 in cazul seismului din 1977 si, respectiv, pentru un prag minim de 3,5 grade pe scara Richter pentru seismul din 1986. Desigur, fazele de manifestare ale schemei precursoare pot diferi de la un caz la altul, fiindca, pana la urma, nici un cutremur nu e 100% identic cu alt cutremur chiar generat in aceeasi zona.
Dar care ar fi etapele schemei precursoare, pe termen lung, pentru seismele vrancene puternice ? Procesul de pregatire al unui cutremur vrancean puternic ar parcurge, in timp, urmatoarele etape:
Faza 1: Activitate seismica relativ normala sau cu mici fluctuatii in domeniul focal al viitorului cutremur major;
Faza 2: O tendinta de scadere a seismicitatii de background, o diminuare a energiei seismice eliberate in respectivul volum focal
Faza 3: Activitate precursoare de termen lung, eventual cu anumite forme de migratie/progresie hipocentrala
Faza 4: Un nou stadiu de calm relativ, o scadere mai pronuntata a activitatii seismice, si cu o durata mai mare decat prima faza de calm relativ
Ultima etapa: Declansarea socului principal major, la finalul celei de-a 2-a faze de calm relativ; socul principal nu ar aparea totusi chiar \"din senin\", ci faza a doua de calm se incheie printr-o intensificare progresiva a activitatii seismice, intensificare care culmineaza prin aparitia socului principal si a seriei de activitati post-soc exact in volumul litosferic in care s-a manifestat schema precursoare

Este clar ca evidentierea unei astfel de scheme precursoare este interesanta ca atare, dar ea are valoare doar pe termen lung, si nu indica momentul declansarii cutremurului. Prin urmare, o astfel de schema poate avea doar valoare stiintifica. Voi reveni cu alte comentarii pe acest subiect...:whistling:

 

[GeoX1]

Presupunand ca ne aflam acum in perioada de pregatire (pe termen lung) a unui cutremur vrancean important (de magnitudine strict mai mare de 6,7), si tinand cont de faptul ca aceasta activitate seismica foarte scazuta a urmat unei activitati intense in 2004-2005 (activitate pe care Radulian a considerat-o ca fiind una cu caracter precursor), intrebarea care se pune este cat va mai dura aceasta \"stare\" si in ce masura poate fi totusi considerata ca facand parte din acea schema precusoare pe termen lung, schema care pare a se fi repetat, intr-o forma sau alta, in cazul seismelor vrancene puternice din ultimul secol ??!! :whistling::whistling: Unii sustin ca viitorul seism va fi cu atat mai puternic cu cat acalmia care l-a precedat va fi mai lunga. :wink::wink: Ramane de vazut, dar o oarecare logica exista in aceasta afirmatie.
In orice caz, am putea banui apropierea unui cutremur mare atunci cand apar seisme mai importante fie in Hindu-Kush, fie in acel \"triunghi\" Turcia-Iran-Caucaz, in paralel cu aparitia unor seisme moderate in Vrancea, succedate intr-un interval relativ scurt.
Spuneam ca respectiva schema precursoare de termen lung s-ar fi manifestat in cazul tuturor cutremurelor puternice din secolul 20 (adica a acelor evenimente cu magnitudinea Ms > 6,7), dar cu anumite diferente in ceea ce priveste lungimea in timp a diferitelor etape si in ceea ce priveste caracteristicile activitatii precursoare (se vorbeste, in acest caz, de anumite forme de migratie/progresie hipocentrala). Sa nu uitam ca mai multi specialisti au apreciat ca seria de seisme produse in Vrancea intre septembrie 2004-decembrie 2005 ar fi prezentat caracter de migratie/progresie hipocentrala, de la NE catre SV, pe o directie paralela cu planul de falie tipic al marilor seisme vrancene.
In orice caz, e clar ca lucrurile nu vor fi identice 100% cu ceea ce s-a observat in cazul seismelor precedente, deci vor exista si anumite diferente. Pana la urma, inca nu e sigur la ce adancime se va produce viitorul cutremur major: la 120 km cu evolutie descendenta a ruperii sau la 145 km cu evolutie ascendenta ?? :sad::wink:

 

[GeoX1]

Perioadele mai lungi de activitate mai scazuta pot fi factori precursori, dar numai pe un termen mai lung. Prin termen \"lung\" se intelege un interval mai mare de 1 an. Termen \"mediu\" ar insemna intre 1 luna si 1 an, termen \"scurt\" intre 1 saptamana si 1 luna, iar \"iminenta\" sub o saptamana.
Marza ar fi evidentiat pentru cutremurele din 1977 si 1986 astfel de anomalii precursoare, insa ele au fost pe termen lung, urmand, cu o anumita aproximatie, etape cum ar fi cea de activizare (sau de asa-numita \"excitatie seismica\") urmata de o perioada mai lunga de activitate mai scazuta decat media anuala. Conform acestui model, socul principal urma sa se produca la finalul perioadei de activitate mai redusa (insumand mai multi ani insa). Exista voci care sustin ca si in prezent ne aflam intr-o astfel de situatie, astfel: 2004-2005 ar fi fost faza de \"activizare\", dupa care ar urma perioada de descrestere si activitate mai redusa ce ar putea sa tina pana in jurul anului 2010. Evident, daca se \"respecta\" acest \"model\". In principiu, daca acest \"model\" se respecta, baba nu ar trebui sa ne faca surprize majore pana in 2010. :crybaby::ack: Dupa aia ramane de vazut ce se intampla...:crybaby:

 

[GeoX1]

Totusi, observatia ar fi aceea ca astfel de modele, bazate pe scheme precursoare pe termen lung, nu prea ar avea importanta practica. Ci mai mult una teoretica, de ordin stiintific (pentru verificarea unor ipoteze). Marea provocare va ramane, dupa parerea mea, ce se intampla pe un termen scurt, cu putin timp inainte de producerea rupturii finale majore (sau, cel mult, pe termen mediu). Din perspectiva aceasta, seismul din 1986 a fost foarte bine studiat si analizat in ceea ce priveste manifestarile care l-au precedat, in special in intervalul august 1985-august 1986.

 

[Lime]

Presupunand ca ne aflam acum in perioada de pregatire (pe termen lung) a unui cutremur vrancean important (de magnitudine strict mai mare de 6,7), si tinand cont de faptul ca aceasta activitate seismica foarte scazuta a urmat unei activitati intense in 2004-2005 (activitate pe care Radulian a considerat-o ca fiind una cu caracter precursor), intrebarea care se pune este cat va mai dura aceasta \\"stare\\" si in ce masura poate fi totusi considerata ca facand parte din acea schema precusoare pe termen lung, schema care pare a se fi repetat, intr-o forma sau alta, in cazul seismelor vrancene puternice din ultimul secol ??!! :ack::whistling::crybaby: Unii sustin ca viitorul seism va fi cu atat mai puternic cu cat acalmia care l-a precedat va fi mai lunga. :57::3: Ramane de vazut, dar o oarecare logica exista in aceasta afirmatie.
In orice caz, am putea banui apropierea unui cutremur mare atunci cand apar seisme mai importante fie in Hindu-Kush, fie in acel \\"triunghi\\" Turcia-Iran-Caucaz, in paralel cu aparitia unor seisme moderate in Vrancea, succedate intr-un interval relativ scurt. :crybaby:
Spuneam ca respectiva schema precursoare de termen lung s-ar fi manifestat in cazul tuturor cutremurelor puternice din secolul 20 (adica a acelor evenimente cu magnitudinea Ms > 6,7), dar cu anumite diferente in ceea ce priveste lungimea in timp a diferitelor etape si in ceea ce priveste caracteristicile activitatii precursoare (se vorbeste, in acest caz, de anumite forme de migratie/progresie hipocentrala). Sa nu uitam ca mai multi specialisti au apreciat ca seria de seisme produse in Vrancea intre septembrie 2004-decembrie 2005 ar fi prezentat caracter de migratie/progresie hipocentrala, de la NE catre SV, pe o directie paralela cu planul de falie tipic al marilor seisme vrancene.
In orice caz, e clar ca lucrurile nu vor fi identice 100% cu ceea ce s-a observat in cazul seismelor precedente, deci vor exista si anumite diferente. Pana la urma, inca nu e sigur la ce adancime se va produce viitorul cutremur major: la 120 km cu evolutie descendenta a ruperii sau la 145 km cu evolutie ascendenta ?? :harhar::57:

Analizând cele constatate din diverse surse, de la seismilogi sau nu, cu experienţa trăită a cutremurelor din 1977, 1986, 1990 şi 2004, se constată că intensitatea acestor manifestări ale Porţii iadului cum au denumit bătrânii de altădată Vrancea a scăzut în 27 ani. Totodată, a trecut de la cutremurul din 1977 un ciclu saturnian, încheiat definitiv în 2006. Acum se trece la o nouă \"paradigmă\". Din astrologie se cunoaşte că Saturn este cel ce taxează la nivel individual şi colectiv. După cutzremurul uriaş din 1802, la 36 ani s-a prosdus pe 23 ianuarie 1838 un cutremur aproape la fel de puternic. Ciclul saturnian este de circa 30 ani.
În afară de acest considerent, mai există o teorie a unor specialişti români din secolul 19 şi anume, că se va produce cândva şi nu cred că mutau acest eveniment peste 5 sute de ani, un cutremur cu scufundare a nivelului actual al Câmpiei Române.
Faptul că acest cutremur \"întârzie\" (din punct de vedere omenesc este o întârziere) nu este semn bun. Chiar dacă orice om de bună cuviinţă nu-şi poate dori seisme mari. Dar realitatea este alta şi nu coincide cu dorinţele şi temerile noastre şi nici măcar cu profeţiile făcute de mulţi dintre noi şi cu prognozele unor specialişti din domeniu.
Nu trebuie condamnat cel ce greşeşte prin prognoze sau profeţii. Dacă acest om a acţionat cu bun simţ dorind să avertizeze comunitatea să ia măsuri şi pe plan superior să se încerece o reevaluare a comportamentelor în societate şi a trăirilor individuale şi colective, atunci scopul a fost îndeplinit şi anume, a încercat să spună că şi oamenii constituie un factor ce trebuie luat în consideraţie la declanşarea cutremurelor.
Să privim 1802: în timpul râzboaielor napoleonene.
1940: al doilea război mondial.
1444 şi 1471: înainte şi după căderea Bizanţului.
1838: înainte de revoluţie.
1990: evenimentele din România.
1986: anul catastrofei de la Cernobâl.
În ceea ce priveşte fenomenele meteo, în 1986 era o perioadă uscată, caldă. În ziua de 30 august, cu câteva ore înainte a fost în Bucureşti o furtună de praf, nu a plouat, s-a răcit brusc şi după aceea a venit seismul.
În 1940, spre dimineaţă, ploua uşor, nu era frig.
În 1977 nici nu afost iarnă, în februarie înmugureau pomii, de câtva timp seara, în staţiile de autobuz şi troleibuz de pe Magheru şi Universităţii ciripeau o sumedenie de vrăbii adunate cu sutele.î
În 1990, la fel, după aproape 3 săptămâni de iarnă, s-a instaurat o vreme blândă şi anume, după 12 ianuarie şi cald a rămas tot timpul acestui an. Multă uscăciune înainte şi după 30 mai 1990. Plus evenimentele de atunci, la numai 2 săptămâni de la cutremur.
În 2004, la fel în seara de 27 octombrie a fost deosebit de cald.
Nimeni nu va putea să spună că 100% cutremurul trebuie să aibă loc fie în condiţii de secetă sau căldură sau schimbări bruşte de temperatură sau evenimente socio-poltice, militare, dar nici nu se poate contesta afirmaţia că există o legătură demonstrabilă mai degrabă statistic, cu un grad de libertate mare.
Oamenii care lucrează în domeniu, fie păstrează şi un secret profesional, fie nu trebuie să alarmeze publicul, fie nu dispun de suficiente date spre a spune că în cutare zi va fi un cutremur. Ruperile din focare pot fi asemuite cu grinzi care cedează lent, dar nu liniar şi acel brusc, factorul surpriză poate interveni oricând într-un interval de siguranţă.
Dacă observăm datele din catalogul ROMPLUS, vor exista cutremure mari în august (de sărbătoarea religioasă de pe 29 august), au fost şi în Ajun de Crăciun şi chiar de Crăciun, dar în decembrie până în 7,1 grade Richter, numai trei consemnate în o mie de ani, puţine în iunie şi iulie, mari în octombrie şi noiembrie, rare în ianuarie, dar mari şi în februarie şi în mai, în aprilie.Au fost o serie de 4 martie, cel mai semnificativ în 1977 şi 5 martie etc., în septembrie ceva, dar nu deosebite.
Aceasta este o scurtă statistică, dar se observă prioritate pentru început de primăvară, sfârşit de vară şi toamnă.
În plus, efectele unui cutremur ca cel din 1802 erau mai puţin svere cînd nu existau atâtea construcţii grele supraterane şi subterane, unele şubrede, şubrezite, altele prea înalte pentru solul Bucureştiului etc.
Radulian are dreptate. Enescu a dat o prognoză bună pentru 1977, 1976+- 2 ani.
Dă de gândit afirmaţia că se aşteaptă până în 2024 un cutremur, diferit de cel mare ce trebuie să vină, de circa 6,5 grade Richter.
Nici nu s-a întâmplat marele eveniment şi se anunţă următorul.
De aici reiese că se cunoaşte cu aproximaţie perioada, 2010-2014, dar să ne gândim că în afara surprizelor nu se poate realmente trăi cu acestă obsesie circa 2000 zile de acum înainte. după cum s-a văzut de fiecare dată, fie în cazul unui cutremur mai mare sau mai mic acesta a fost oarecum surptinzător.
Curemurul şi factorul surpriză, mai ales în Vrancea, care uneori se manifestă în apropierea seismelor din Turcia (1939). În 2000 nu a fost
nimic în România, iar acum ne aflăm la 8 ani de la eclipsa din 1999 şi de pe 17 august 1999, când seisme au zguduit Turcia.

 

[GeoX1]

In primul rand, Lime, bun venit pe forum ! :ack: Dupa cum vezi, aici se dezbat lucruri incitante si serioase. Nu, nu suntem specialisti in domeniu, doar comentam diverse aspecte legate de cutremure si nu numai.
Da, pana la urma cutremurul va avea o doza de surpriza in el. Se spune ca e un gen de fenomene care se intampla taman cand nu te (mai) astepti !
Legat de corelatiile cu lunile anului, intr-adevar, e foarte interesant ca majoritatea cutremurelor vrancene mari s-au produs fie primavara, fie toamna (sfarsit de august...octombrie,noiembrie). Sigur ca a existat exceptia din anul 1838 (seism produs practic in mijlocul iernii, cronicile vremii aratand ca la Bucuresti era o seara foarte geroasa). Si aceasta tendinta pare a se confirma si pentru cutremurele moderate (de 5,5-6,5 grade), multe dintre acestea aparand cu deosebire in lunile mai si octombrie-noiembrie. Din ce cauza se intampla, oare, asta ? Se poate vorbi oare de anumit factori de ordin geofizic care ar influenta declansarea seismelor vrancene mai frecvent in anumite perioade ? Pana la urma, si seismele mici (de 4 grade) sunt, de asemenea, mai numeroase in martie-mai si august-noiembrie. Deci ar fi o tendinta generala pentru activitatea din Vrancea. Evident, nu e ceva absolut, au fost destule exceptii, dar doar ca tendinta e interesant si acest lucru.

 

[GeoX1]

O sa continui un pic ceea ce a spus Lime, fiindca e interesant si important. Intr-adevar, in trecut seismele nu erau atat de devastatoare pentru ca nu prea erau cladiri inalte. Si acest lucru este valabil nu numai pentru cutremurele adanci din Vrancea, cat si pentru seisme din alte zone (Turcia, California, Grecia, Italia). Sigur ca au fost si cazuri de cutremure foarte violente cu multe victime, dar in prezent vulnerabilitatile sunt mai mari, cred, decat in perioada medievala cand orasele nu erau prea dezvoltate. Asta a fost cumva offtopic, dar cat sa continui ideea.
Revenind la precursori, si eu cred ca viitoarele cutremure importante, mai mari sau mai mici, vor avea totusi o doza de surpriza in ceea ce priveste producerea lor. Asta e, fenomenul e incontrolabil si cu toate tipurile de activitati considerate a avea caracter precursor, incertitudinea ramane mare, de la un punct incolo. Fiindca, la urma urmei, omul nu poate vedea si masura direct ceea ce se afla acolo jos, la zeci sau sute de kilometri adancime; sa ne gandim la faptul ca seismele adanci din Vrancea sunt generate la 80-170 km adancime, si presiunile de acolo \"jos\" nu pot fi masurate la fel ca in meteorologie, unde savantii pot masura direct temperatura, pot determina cum variaza presiunea atmosferica etc. La urma urmei, acele tipuri de \"scheme precursoare\" sunt stabilite pe baza unui numar relativ mic de cazuri, fiindca inregistrari instrumentale mai de calitate nu au existat decat in ultimele decenii...
Cat priveste Turcia si teoria cu seismul din Turcia care ar preceda un seism vrancean puternic, aceasta se bazeaza pe exemplele din 1940 si 1977. Totusi, cutremurul din anul 1986 nu a fost precedat de un cutremur major in Turcia ! Nu am vazut, in cataloagele online disponibile, vreun seism foarte mare in Turcia in 1985, de exemplu. Cat priveste primul seism important din secolul 20, cel din 1908, acesta ar fi fost precedat de un cutremur mare in Muntii Hindu-Kush (Asia Centrala), si nu in Turcia. Este adevarat, seismele din 1908 si 1986 nu au avut totusi caracter catastrofal (ambele avand magnitudini aproape identice, in jur de 6,9-7,0 grade pe scara Richter-magnitudine Ms, nu magnitudine moment Mw). Oricum, parerea mea e ca dincolo de anumite regularitati si scheme de seismicitate considerate a fi premonitorii, incertitudinea va ramane mare si elementul surpriza va defini de la un punct incolo aparitia viitoarelor seisme vrancene notabile (cu magnitudini sa zicem peste 6,0).

 

[GeoX1]

M-am uitat din nou, recent, pe activitatea din perioadele anterioare unor cutremure vrancene moderate produse incapand cu anul 1999. Ma refer la seisme cu magnitudinea Ms mai mare sau egala cu 5,5 pe scara Richter. Eu cu Ms sunt obisnuit, pe Mw n-o vreau ! :ack::harhar::crybaby::crybaby:
28.04.1999 Ms=5,7 adancime h=151 km
06.04.2000 Ms=5,5 adancime h=134 km
24.05.2001 Ms=5,5 adancime h=143 km
27.10.2004 Ms=6,0 adancime h=98 km
14.05.2005 Ms=5,6 adancime h=148 km


Ceea ce reiesea era ca de fiecare data, inaintea acestor cutremure a existat o perioada cu activitate net mai scazuta in zona Vrancea, dar socurile principale nu apareau totusi \"din senin\", ci perioadele de activitate mai scazuta se incheiau prin intensificari progresive ale activitatii seismice. Ba mai mult, s-ar parea ca lungimea in timp a acestor anomalii sau variatii ale seismicitatii de background ar putea fi corelata cu ordinul de marime al cutremurului pe care il preceda.
Sa analizam niste exemple. Dupa anul 1990, desi pana in 1999 nu au mai fost cutremure cu magnitudinea de la 5,5 in sus, pe ansamblu, activitatea seismica s-a mentinut intr-un ritm relativ uniform pana spre mijlocul anului 1998. In a doua jumatate a anului 1998 activitatea a fost net scazuta, si s-a mentinut mai mult de 5 luni la rand asa. Activitatea incepe sa creasca la inceputul anului 1999, cunoaste o amplificare in martie 1999 (4 cutremure cu magnitudini Ms intre 4,1-4,8) si, pe 28 aprilie 1999, se produce un soc principal de 5,7 grade, cam la aceeasi adancime cu a seismelor din martie (care fusesera localizate la 140-150 km). Mai departe. Iarna 1999/2000 a avut o activitate din nou foarte scazuta, cu putine cutremure. In martie 2000 activitatea creste, iar pe 6 aprilie 2000 ora 3h10min timp local s-a produs un cutremur de 5,5 grade. Din nou, activitate destul de scazuta in ultimele luni ale anului 2000, urmata de o amplificare progresiva la inceputul anului 2001, culminand cu seismul din 24 mai 2001, ora 20h34min timp local. Mai departe. Intreg anul 2003 s-a caracterizat printr-o activitate neobisnuit de scazuta, cu un singur seism de magnitudine 5,0 (5-6 octombrie 2003, 00h38min) si alte 8 seisme intre 4,0-4,4. Intr-adevar, s-a confirmat ca 2003 a avut foarte putine cutremure, considerabil mai putine decat numarul mediu anual de cutremure stabilit pe baza inregistrarilor din perioada 1981-2002. La inceputul anului 2004, activitatea incepe sa creasca, dar socul principal survine pe 27 octombrie la ora 23h34min, urmat cateva luni mai tarziu de un soi de \"ecou\" al acestuia la mare adancime (cutremurul din 14 mai 2005).

Nu spun ca e neaparat un \"sablon\", o regula care trebuie sa se respecte 100%. Dar aceste variatii ale seismicitatii de background sunt interesante totusi, si ele s-au manifestat inaintea seismelor moderate incepand din anul 1999 (cu magnitudinea Ms mai mare sau egala cu 5,5). In aceste conditii, ma hazardez la urmatoarea speculatie: un eventual seism vrancean cu magnitudinea MAI MARE SAU EGALA cu 5,5 nu ar trebui sa se produca mai devreme de octombrie-noiembrie 2007, adica sa exista ceva timp pentru faza de amplificare a activitatii seismice. Atentie: nu spun ca un seism moderat va fi in octombrie-noiembrie 2007, spun doar ca daca e sa se produca in acest an un astfel de cutremur, acest lucru nu ar trebui sa se intample mai devreme de 2-3 luni de acum inainte.

 

[Lime]

M-am uitat din nou, recent, pe activitatea din perioadele anterioare unor cutremure vrancene moderate produse incapand cu anul 1999. Ma refer la seisme cu magnitudinea Ms mai mare sau egala cu 5,5 pe scara Richter. Eu cu Ms sunt obisnuit, pe Mw n-o vreau ! :ack::harhar::crybaby::crybaby:
28.04.1999 Ms=5,7 adancime h=151 km
06.04.2000 Ms=5,5 adancime h=134 km
24.05.2001 Ms=5,5 adancime h=143 km
27.10.2004 Ms=6,0 adancime h=98 km
14.05.2005 Ms=5,6 adancime h=148 km


Ceea ce reiesea era ca de fiecare data, inaintea acestor cutremure a existat o perioada cu activitate net mai scazuta in zona Vrancea, dar socurile principale nu apareau totusi \\"din senin\\", ci perioadele de activitate mai scazuta se incheiau prin intensificari progresive ale activitatii seismice. Ba mai mult, s-ar parea ca lungimea in timp a acestor anomalii sau variatii ale seismicitatii de background ar putea fi corelata cu ordinul de marime al cutremurului pe care il preceda.
Sa analizam niste exemple. Dupa anul 1990, desi pana in 1999 nu au mai fost cutremure cu magnitudinea de la 5,5 in sus, pe ansamblu, activitatea seismica s-a mentinut intr-un ritm relativ uniform pana spre mijlocul anului 1998. In a doua jumatate a anului 1998 activitatea a fost net scazuta, si s-a mentinut mai mult de 5 luni la rand asa. Activitatea incepe sa creasca la inceputul anului 1999, cunoaste o amplificare in martie 1999 (4 cutremure cu magnitudini Ms intre 4,1-4,8) si, pe 28 aprilie 1999, se produce un soc principal de 5,7 grade, cam la aceeasi adancime cu a seismelor din martie (care fusesera localizate la 140-150 km). Mai departe. Iarna 1999/2000 a avut o activitate din nou foarte scazuta, cu putine cutremure. In martie 2000 activitatea creste, iar pe 6 aprilie 2000 ora 3h10min timp local s-a produs un cutremur de 5,5 grade. Din nou, activitate destul de scazuta in ultimele luni ale anului 2000, urmata de o amplificare progresiva la inceputul anului 2001, culminand cu seismul din 24 mai 2001, ora 20h34min timp local. Mai departe. Intreg anul 2003 s-a caracterizat printr-o activitate neobisnuit de scazuta, cu un singur seism de magnitudine 5,0 (5-6 octombrie 2003, 00h38min) si alte 8 seisme intre 4,0-4,4. Intr-adevar, s-a confirmat ca 2003 a avut foarte putine cutremure, considerabil mai putine decat numarul mediu anual de cutremure stabilit pe baza inregistrarilor din perioada 1981-2002. La inceputul anului 2004, activitatea incepe sa creasca, dar socul principal survine pe 27 octombrie la ora 23h34min, urmat cateva luni mai tarziu de un soi de \\"ecou\\" al acestuia la mare adancime (cutremurul din 14 mai 2005).

Nu spun ca e neaparat un \\"sablon\\", o regula care trebuie sa se respecte 100%. Dar aceste variatii ale seismicitatii de background sunt interesante totusi, si ele s-au manifestat inaintea seismelor moderate incepand din anul 1999 (cu magnitudinea Ms mai mare sau egala cu 5,5). In aceste conditii, ma hazardez la urmatoarea speculatie: un eventual seism vrancean cu magnitudinea MAI MARE SAU EGALA cu 5,5 nu ar trebui sa se produca mai devreme de octombrie-noiembrie 2007, adica sa exista ceva timp pentru faza de amplificare a activitatii seismice. Atentie: nu spun ca un seism moderat va fi in octombrie-noiembrie 2007, spun doar ca daca e sa se produca in acest an un astfel de cutremur, acest lucru nu ar trebui sa se intample mai devreme de 2-3 luni de acum inainte.

Salut,
Trebuie sa incercam sa clasificam seismele din Vrancea in grupe de seisme cu Ms:
1. mai mica de 4 grade, grupa de fond
2. intre 4 si 5 grade, grupa discreta
3. intre 5 si 6 grade, grupa indiscreta,
4. intre 6 si 7 grade, grupa riscului minor
5. intre 7 si 7,5 grade, grupa riscului major
6. intre 7,5 si 8 grade, grupa extrem de periculoasa
si de ce sa nu introducem grupa cu Ms:
7. mai mare de 8 grade (in caz de modificare de relief), grupa consecintelor incalculabile..
Iar marile seisme, din 1802, 1838 si 1940 au avut loc la circa 150 km adancime, in 1977 la circa 90 km, in 1986 la vreo 130 km, in 1990 la aprox. 90 km, iar in 2004 la 98 km.
Daca ruperile in Vrancea ar functiona pe baza modelului BLOC DE TIP SUBSOL si anume, la ruperea etajelor superioare pot fi antrenate si cele inferioare, dar nu neaparat, in schimb la ruperea celor mai adanci, adica a parterului blocului, sunt neaparat antrenate si cele superioare, care se sprijina neaparat pe cele inferioare.
Daca am pus acest model la punct si daca l-am dezvoltat, se va constata ca cele mai puternice cutremure au fost si vor fi la vreo 150 km.
Ar trebui ca urmatorul SEISM MAXIM, conform acestui model sa aiba loc la vreo 150 km adancime.

 

[GeoX1]

Lime, interesanta clasificarea ta, ca si consideratiile facute. Am totusi niste observatii de facut.
1. Seismul din 1838 este considerat a fi de acelasi tip cu cel din 1977, avand deci directivitate predominanta spre Muntenia, Bucurestiul fiind grav afectat. Cele mai recente studii au ajuns la concluzia ca seismul din 23 ianuarie 1838 a fost generat tot in partea superioara a blocului litosferic, probabil la 90-100 km adancime.
2. In al doilea rand, avand in vedere dimensiunea maxima a zonei din interiorul blocului litosferic care se poate rupe, precum si nivelul de stress tectonic determinat prin analize asupra cutremurelor din ultimii 100 de ani (parametrii cum ar fi cadere de tensiune, deplasare maxima, dimensiune maxima a zonei de rupere), se considera ca Vrancea poate da cutremure cu o magnitudine maxima Ms in jur de 7,8 pe scara Richter. 7,8 e maximul maximorum care poate aparea intr-o zona de subductie relicta asa cum este si Vrancea. Seismul din 1802 pare a se fi apropiat de acest maxim credibil. Cutremurul din 1802 reprezinta maximul istoric cunoscut din ultimii cel putin 400 de ani.
3. Este greu de tras concluzii in legatura cu anumite corelatii dintre ruperile declansate la diverse etaje de adancime. Blocul litosferic \"scufundat\" are un comportament adesea ciudat, si nu se pot trage concluzii certe. Au fost multe cazuri de ruperi independente declansate la diverse etaje de adancime. E drept ca tensiunile sunt mai mari in jumatatea inferioara a blocului litosferic. Prin urmare, seismele asa-numit \"maxime seculare\" vor fi generate in jumatatea inferioara a blocului respectiv.

 

[GeoX1]

Revenind la topic, trebuie sa mai spun ca, intr-adevar, mi-a fost confirmat ca anul 2003 a fost unul cu putine cutremure, un an cu activitate seismica vranceana mult scazuta fata de nivelul mediu. Prin luna iunie a acelui an, discutand cu o persoana care lucreaza in domeniu, aceasta a putut confirma faptul ca activitatea s-a redus considerabil in acel an. Evident, nu putea sa spuna ce va urma si cand. Dar notabil e ca activitatea mai intensa din cursul intregului an 2004 a urmat unui an 2003 cu nivel de seismicitate mult diminuat. Intr-un fel, astfel de variatii se coreleaza cu ceea ce in analizele statistice este referit sub numele de variatia coeficientului B din relatia frecventa de aparitie-magnitudine, care coeficient B descrie in acelasi timp si variatia in timp a magnitudinii medii a seismelor dintr-o zona data (in cazul de fata, Vrancea). Cred ca am mai amintit de aceasta relatie frecventa de aparitie-magnitudine, care e ceva de genul urmator:
logN=A-B*M, in care N este numarul de cutremure dintr-o zona data avand magnitudinea M mai mare sau egala cu o valoare prag (minima) M0. A si B sunt coeficienti care depind de zona seismogena si de regimul seismic al respectivei zone epicentrale. A este constanta specifica zonei seismice, iar B este variabil. Variatia parametrului B este interesanta deoarece s-a constatat ca inaintea seismelor moderate si puternice coeficientul B prezinta o scadere pronuntata dupa un varf initial, si la finalul acestei caderi, de regula pe o \"panta\" ascendenta, se produce socul principal. Lungimea intervalului de timp in care se manifesta aceste variatii ar depinde si de ordinul de marime al viitorului cutremur. Pe de alta parte, din valoarea maximului initial al coeficientului B s-ar putea face aprecieri in legatura cu cat de mare va fi seismul care urmeaza.
Evident, este o analiza bazata in buna masura pe aspecte de ordin statistic, dar oricum variatia parametrului B exprima variatia nivelului activitatii seismice dintr-o zona data. Si ar avea semnificatii precursoare pentru cutremure moderate si puternice.

 

[rares_78]

As avea o intrebare:cum se poate calcula logN=A-B*N?Exista vreo statistica in acest sens?Mai pe intelesul tuturor ce inseamna toti acesti coeficienti?

 

[GeoX1]

Semnificatia parametrilor din relatia frecventa de aparitie-magnitudine log N= a- b*M este urmatoarea:
N este numarul de cutremure cu magnitudinea mai mare sau egala cu o valoare-prag minina; M0 este valoarea-prag minima de magnituddine; A este un coeficient, o valoare constanta care se stabileste in functie de regimul obisnuit al unei anumite zone seismice, de fapt se stabileste din analiza pe perioade mai lungi a activitatii intr-o anumita zona; coeficientul B se determina, din aceasta relatie, prin metoda ferestrei glisante; se ia un numar de cutremure din zona respectiva, cu magnitudinea egala sau mai mare decat valoarea-prag, si se deplaseaza in timp fereastra formata dintr-un numar de evenimente, cu un anumit pas de deplasare in timp (pas exprimat intr-un numar de evenimente). Pentru fiecare etapa din acest mecanism de tip \"fereastra glisanta\", se determina parametrul b. Evolutia in timp a coeficientului b se reprezinta grafic, determinandu-se maximele si minimele aparute in evolutia acestui parametru care exprima, de fapt, evolutia in timp a activitatii seismice, reflectand schimbarile intervenite in seismicitatea de fond, in special cele cu caracter precursor.

 

[rares_78]

Fig 1– Variaţia temporală a parametrului b; cutremure cu magnitudinea ML ≥ 3,0
produse în perioada 1982 – 2005; fereastră de 100 de evenimente. Cutremurele
subcrustale
cu magnitudine locală mai mare decât 5,5 sunt indicate cu bare verticale
Fig 2 – Variaţia temporală a parametrului b; cutremure cu magnitudinea ML ≥ 3,0
produse în perioada 1982 – 2005; fereastră de 100 de evenimente. Cutremurele
subcrustale
cu magnitudine locală mai mare decât 5,5 sunt indicate cu bare verticale
Fig 3 – Variaţia temporală a parametrului b; cutremure cu magnitudinea ML ≥ 3,0
produse în perioada 1982 – 2005; fereastră de 100 de evenimente. Cutremurele
subcrustale
cu magnitudine locală mai mare decât 5,5 sunt indicate cu bare verticale

 

[rares_78]

Scuze,am vrut sa postez si graficele dar nu a mers.Am vrut initial sa postez 3 grafice care reprezinta variatia temporala a parametrului b in diferite situatii in perioada 1982-2005,dar cred ca o sa scriu decat rezultatele si interpretarile acestora.Imi pare fantastic de rau ca n-am putut posta graficele,repet din nou.Ca o precizare suplimentara tin sa spun ca am gasit graficele si interpretarile acestora intr-o lucrare intitulata EVOLUTIA UNOR PARAMETRI AI ACTIVITATII SEISMICE,IN RELATIE CU PRODUCEREA CUTREMURELOR PUTERNICE DIN REGIUNEA VRANCEA,semnata de Luminita Ardeleanu si Olivia Bazaclu.

 

[rares_78]

REZULTATELE GRAFICELOR:
Variaţia temporală b(t) a fost determinată pentru ferestre mobile, cu dimensiuni alese astfel incat sa asigure erori rezonabile in estimarea parametrului.
Pentru analiza seriilor de cutremure slabe, intervalul de timp considerat este ianuarie 1982-martie 2005 iar magnitudinea minima 3,0.Rezultatele obtinute pentru serii de 50 si respectiv 100 de cutremure sunt prezente in figurile 1 si 2.
În primul caz se constată că maximele cele mai pronunţate apar înaintea evenimentelor majore din 1986 şi 1990. Alte două maxime notabile (b > 1,0) sunt urmate de cutremure relativ puternice,cu magnitudini locale de 6,2 si respectiv 5,9(cutremurele din 28 aprilie 1999 si 24 mai 2001).
Evenimentul din 27 octombrie 2004,cu magnitudine locala 6,0 grade,nu este precedat de un maxim semnificativ.Pentru seriile de 100 de evenimente, maximul cel mai accentuat este situat inaintea cutremurului major din 30 august 1986.
Maxime importante (valori ale lui b>0,9)preced,de asemenea,evenimentele din 30 mai 1990(magnitudine locala 7,0) si 28 aprilie 1999 (magnitudine locală 6,2).
Analiza seriilor de şocuri moderate a fost realizată pentru perioada 1974–2005,pragul ales pentru magnitudine fiind ML=4,5.Rezultatele evidentiaza faptul ca maximele principale ale functiei b(t) apar inaintea seismelor majore din 1986 şi Pentru seriile de 100 de evenimente, maximul cel mai accentuat este situat inaintea cutremurului major din 30 august 1986 .Maxime importante (valori ale lui b<0,9)preced,de asemenea, evenimentele din 30 mai 1990 (magnitudine locală 7,0)şi 28 aprilie 1999 (magnitudine locală 6,2).Analiza seriilor de şocuri moderate a fost realizată pentru perioada 1974–2005,pragul ales pentru magnitudine fiind ML = 4,5. Rezultatele evidenţiază faptul că maximele principale ale funcţiei b(t) apar înaintea seismelor majore din 1986 şi 1990 (figura 3). Se constată, de asemenea, o scădere semnificativă a valorilor parametrului b după producerea celor două cutremure puternice din 30 şi,respectiv, 31 mai 1990 (cu magnitudini locale de 7,0 şi, respectiv, 6,3).
Cutremurele vrâncene cu magnitudine locală mai mare decât 6,produse în perioada ianuarie 1982 – martie 2005:
1 30. 08. 1986 21 : 28 : 37 138 7,0
2 30. 05. 1990 10 : 40 : 06 90 7,0
3 31. 05. 1990 00 : 17 : 48 85 6,3
4 28. 04. 1999 08 : 47 : 56 149 6,2
5 27. 10. 2004 20 : 34 : 38 101 6,0 Cele două cutremure puternice din 30 şi 31 mai 1990 nu au fost precedate de o reducere a energiei seismice eliberate; un minim energetic semnificativ, care s-a încheiat cu aproximativ 19 luni înainte de producerea celor două seisme, poate fi însă observat în zona replicilor acestora. Figurile 5–7 ilustrează variaţia funcţiei EΔT(t) pentru diferite domenii de adâncime (între 75 şi 105 km) şi ferestre temporale.
Cutremurul din 28 aprilie 1999 urmează unui minim local al funcţiei EΔT(t),în intervalul de adâncimi 140–160 km, dar un minim semnificativ ca durată şi amplitudine este pus în evidenţă cu aproximativ 16 luni înainte de producerea evenimentului cu magnitudine 6,2 (figurile 8 şi 9).
O scădere a energiei seismice eliberate se observă şi înaintea cutremurului din 27 octombrie 2004, cu un minim pronunţat, bine definit în domeniul 75–110 km(figurile 7 şi 10).

 

[GeoX1]

Multumim, rares, pentru prezentarea ta ! Am si eu articolul respectiv, dar nu am avut rabdare, recunosc, sa scriu concluziile din el aici
Oricum, incearca sa salvezi separtat pozele, si daca reusesti sa le atasezi, ar fi grozav ! :harhar:

 

[GeoX1]

Revin aici cu un aspect pe care l-am mai abordat si altadata, anume al corelatiei dintre cutremurele vrancene crustale si cele puternice de mare adancime. Studii foarte recente sustin cu argumente interesante aceasta idee, anume a legaturii dintre aparitia unor secvente de cutremure crustale in Vrancea si producerea, dupa un anumit timp, mai lung sau mai scurt, a unui cutremur adanc puternic. Ideea pe care o sustin specialistii este aceea ca tensiunile care cresc, mai incet sau mai repede, in partea de jos, se \"transmit\" si in domeniul crustal, ceea ce explica de ce in perioadele care preceda cutremure puternice (pana la 4-5 ani inainte) apar mai des secvente de cutremure crustale in Vrancea. In ultimii 2 ani, s-au notat, in acest sens, 2 secvente prelungite de cutremure crustale, cu localizari interesante ale epicentrelor. In primul rand, in perioada 29 noiembrie-11 decembrie 2007 a aparut o secventa de cutremure crustale in zona Ramnicu Sarat (soc principal de magnitudine 3,9 grade, mai multe pre-socuri si numeroase post-socuri), concentrate la 45,45 latitudine Nordica, 27,0 longitudine Estica. In perioada septembrie-octombrie 2008 a aparut o noua secventa de cutremure crustale vrancene, mai intensa si mai lunga, localizata nu la Ramnicu Sarat, ci mult mai la nord-vest, in Muntii Vrancei, la nord de Vrancioaia, la 45,8 latitudine Nordica, 26,4 longitudine Estica. Comparativ cu secventa din noiembrie-decembrie 2007, s-a constatat o deplasare a tensiunilor din crusta terestra pe directia SUD-EST catre NORD-VEST, ceea ce este foarte interesant. Aceasta propagare a cutremurelor crustale ar sugera si o deplasare a blocului tectonic al Marii Negre exact pe directia SUD-EST catre NORD-VEST. Socul principal din septembrie 2008 a fost mai puternic decat cel din noiembrie 2007, avand o magnitudine de 4,6 grade pe scara Richter; acest lucru ar putea sugera, in opinia autorilor, faptul ca tensiunile au crescut pe directia SE catre NV, pe masura inaintarii blocului Marii Negre. Reprezentarea pe harta a grupurilor de epicentre din noiembrie-decembrie 2007 si a celor din septembrie-octombrie 2008 arata, de asemenea, faptul ca cele 2 secvente \"s-au asezat\" pe directia SE-NV, care este chiar directia de inaintare a microplacii Marii Negre !!!! Un astfel de fenomen este cunoscut, in literatura de specialitate, sub numele de migratie epicentrala; se pare ca, in cazul cutremurelor din Vrancea, fenomenele de tip migratie/progresie epicentrala/hipocentrala au semnificatie precursoare pe termen lung si lung spre mediu.

 

[GeoX1]

Cutremurele din 1977, 1986, 1990 si 2004 au fost precedate de asemenea secvente de cutremure vrancene crustale. Nu e foarte clar daca marimea intervalului de timp in care se manifesta aceste secvente ar avea legatura cu seismul care ar urma sa se produca. In orice caz, cutremurul din 1977 a fost precedat de aparitia de secvente de seisme crustale cu mai multi ani inainte, chiar din 1969 incepand !!! In cazul cutremurului din 1986, au inceput sa apara secvente de seisme crustale inca din anul 1983, continuand progresiv in 1984, 1985 si aprilie 1986. Cutremurul din 1990 a fost precedat de o crestere a activitatii crustale consemnata in perioada august-septembrie 1989, cand s-a inregistrat o activitate destul de ridicata la mica adancime in zona Vrancioaia. Cutremurul din octombrie 2004 a fost precedat de o secventa de seisme crustale in zona Focsani-Ramnicu Sarat inregistrata la 30 aprilie 2004 !!!!
Sa recapitulam.
1977: intensificarea activitatii crustale incepe in 1969 (8 ani inainte);
1986: intensificarea activitatii crustale incepe in 1983 (3 ani inainte);
1990: intensificarea activitatii crustale incepe in august 1989 (9 luni inainte);
2004: intensificarea activitatii crustale apare in aprilie 2004 (6 luni inainte).

Aceste observatii ar arata cu intensificarea activitatii vrancene crustale ar aparea cu atat mai devreme cu cat seismul subcrustal (adanc) care urmeaza sa se produca ar fi mai puternic !!! E o observatie empirica, subliniez acest lucru, fiindca nu avem suficient de multe exemple documentate. Totusi este foarte interesant acest aspect.

Acum, notam urmatoarea situatie: cu incepere de la sfarsitul lunii noiembrie 2007, Vrancea isi intensifica din nou activitatea seismica de tip crustal, in mai putin de 1 an s-au succedat 2 secvente de evenimente crustale care s-au propagat de la Sud-Est catre Nord-Vest !!! Daca lucrurile ar evolua in maniera similara cazurilor anterioare, si daca nu se produce un cutremur pana in 2011-2012, ar insemna ca seismul care va veni dupa anul 2012 ar trebui sa fie unul major (magnitudine M > 7,0 pe scara Richter). Se va confirma, din nou, acest mod de evolutie ? Nu se stie, ramane de vazut. :smile: :harhar: ) )

In orice caz, studiile seismologice argumenteaza existenta legaturii intre procesele generatoare ale marilor cutremure vrancene de adancime si dinamica activitatilor seismice de tip crustal din Vrancea. Cum se va manifesta aceasta legatura in cazul viitorului cutremur vrancean puternic, cum spuneam, ramane de vazut. Asteptam sa vedem ce si cum.

 

[Bogdan]

Sorine,
Cred ca este interesant de observat daca s-a observat in istorie secvente de cutremure subcrustale in zona, dar fara a aparea si un seism de adancime major. Asta ne-ar da un indiciu in favoarea (sau defavoarea) legaturii dintre cele doua fenomene.

Parerea mea,
Bogdan