GeoX:
Categoria C, seisme vrancene cu epicentrele in capatul sud-vestic al blocului litosferic (Muntii Buzaului), adancimi h=110-145 km (pentru evenimentele puternice)
Aceasta clasa de seisme vrancene puternice (MGR > 6,5-6,7) include evenimente cu epicentrele localizate in partea de sud, sud-vest a blocului litosferic, incepand de la Gura Teghii si continuand pana la marginea sud-vestica a Muntilor Buzaului. Sunt evenimente care se produc, de regula, la adancimi de 120-145 km; in cazul evenimentelor moderate, s-au semnalat si focare mai adanci (de exemplu cutremurul din 28 aprilie 1999 produs in zona Nehoiu-Siriu, la adancimea de 151 km, si de magnitudine 5,7). Cele mai importante seisme sunt cele de langa Gura Teghii. In ultimii 600 de ani, cele mai puternice seisme din Muntii Buzaului au fost:
cutremurul din 30-31 august 1986, MGR=7,0 si adancime 131 km;
cutremurul din 6 octombrie 1908, MGR=6,75 si adancime 125 km;
cutremurul din 31 august 1894, MGR=6,8-6,9 si adancime in jur de 130 km;
cutremurul din 26 noiembrie 1829, MGR~7,0 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 6 aprilie 1790, MGR=6,9 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 11 iunie 1738, MGR~7,4-7,5 si adancime probabil 120-130 km;
cutremurul din 8 noiembrie 1620, MGR~7,2-7,3 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 24 decembrie 1605, MGR~6,9 si adancime probabil 120-145 km;
cutremurul din anul 1543 (data exacta nespecificata), MGR~6,8 si adancime probabil 130 km;
cutremurul din 29 august 1471, MGR ~7,4 si adancime probabil 110-130 km
Cutremurele puternice din Muntii Buzaului prezinta, de asemenea, o directivitate pronuntata spre Moldova, dar se pare ca alungirea izoseistelor nu este atat de evidenta catre Moscova. In mai multe cazuri s-au semnalat maxime simetrice (conform Ion Atanasiu), inclusiv amplificari in Transilvania; de exemplu, seismele majore din 1471, 1620 si 1738 au avut manifestari intense si in Transilvania, ceea ce diferentiaza aceste cutremure de cele din clasele A si B. Pe de alta parte, o caracteristica interesanta a seismelor puternice din Muntii Buzaului este ca adesea apar asociate, la intervale de 5-10 ani, cu seisme vrancene din clasa B (de tip 4 martie 1977), un fel de balans intre capatul sud-vestic si cel nord-estic al Vrancei. Exemple relevante in acest sens au fost "pendularile" (simple sau multiple) din: 1977-1986-1990, 1908-1912, 1893-1894, 1829-1838, 1790-1793 (eveniment de mai mica amploare cu maxim in Muntenia), 1738-1740, 1620-1625 (9 august, in catalogul Radu Corneliu, se pare ca nu a depasit 6,5 grade dar s-a simtit in special in Muntenia), 1590-1605, 1543-1545, 1471-1473,...
O alta particularitate a seismelor din Muntii Buzaului este ca de aproape de fiecare data sunt urmate, la interval de 5-8 ani, de seisme moderate si puternice in Fagaras sau alte zone din Carpatii Meridionali. De exemplu, la 7 ani dupa seismul din 1986 s-a produs un cutremur moderat in zona Sinaia la 23 mai 1993. La 8 ani dupa seismul din 1908 s-a produs un cutremur puternic in Fagaras (26 ianuarie 1916, Mw=6,4). La 3 ani dupa evenimentul din 1829 s-a produs un alt cutremur fagarasan in 1832. La 8 ani dupa seismele din 1620 si 1738 s-au produs cutremure in Fagaras si Campulung (1628 la Campulung si 1746 in Fagaras).
Cutremurele din Muntii Buzaului mai au si alte particularitati care le fac foarte interesante, voi mai reveni asupra lor.
Alternanta mai multor tipuri de cutremure vrancene subcrustale explica aceasta ciudatenie a Vrancei, aceea ca intr-un secol se produc 3-5 seisme cu MGR >6,5-6,7. In mod normal, la rata actuala a miscarilor de subimpingere spre Curbura, nu ar trebui sa fie mai mult de un seism pe secol. Chiar si pe marile falii de tipul celor din California si Turcia, marile seisme nu revin in acelasi loc prea des. Or, 3-5 seisme vrancene cu magnitudini de de la 6,7-6,8 grade in sus (pe scara Gutenberg-Richter, respectiv de peste 6,9-7,0 magnitudine moment Mw) nu prea ar avea alta explicatie. Deci, existenta mai multor surse a caror activitate alterneaza, in functie de dinamica interna a blocului litosferic paleosubdus si de influentele seismice venite din estul Turciei, nord-vestul Iranului sau chiar din Asia Centrala (influente generate in timp de miscarea placii tectonice Indo-Australiene catre nord) conduce la aceasta situatie.
Asadar, ce avem ? Avem 3 tipuri de seisme vrancene subcrustale, astfel:
clasa A: adancime h=140-165 km, epicentre la 45,750-46,000Nord, 26,500-26,750Est, Mmax=7,7 (1802)
Aceasta clasa include cutremurele din: 1446, 1516, 1637,1701, 1802, 1868, 1940.
clasa B: adancime h=70-110 km, epicentre la 45,700-45,950Nord, 26,700-27,000Est, Mmax=7,2-7,4 (1681,1838,1977)
Aceasta clasa include cutremurele din: 1411, 1545, 1590, 1681, 1838, 1893, 1977 (cutremurele din 1912 si 1990 au fost reactii dupa seismele din clasa C 1908 si 1986, cu unele particularitati specifice).
clasa C: adancime h=110-145 km (pentru seismele mari), epicentre cam la 45,450-45,550Nord, 26,350-26,550Est, Mmax=7,4-7,5 (1738)
Aceasta clasa include cutremurele din 1471, 1543,1605,1620,1679,1738,1790,1829,1894,1908,1986.
Observam un anumit ritm sau o anumita periodicitate pentru activitatea seismica vranceana, o ritmicitate seculara (chit ca Vrancea "nu stie" limitele de secol).
Astfel, avem seisme din clasa A, dupa care urmeaza o pauza de cateva decenii (20-40 de ani, in medie), si apoi...vin alte cutremure in valuri, "haita" de cutremure cu alternante sud-vest (seisme din clasa C)-nord-est (seisme din clasa B ) uneori apar alternante multiple !!!!
Iata:
1446 (A), pe urma "haita" 1471-1473 (C-B???) la cateva decenii;
1516 (A), pauza si apoi 1543-1545 (C- B ), 1590-1605-1620 ( B-C-C ) (aici, 2 "valuri" consecutive de cutremure din clasele B,C, ceea ce a marit probabil intervalul dintre cutremurul din clasa A din 1516 si urmatorul eveniment din clasa A, cel din 1637, care nici nu a mai fost atat de puternic);
1637 (A), urmat de pauza si apoi de seismele din 1679-1681 (C- B )
1701 (A), pauza si apoi "haita" 1738 ( C)-1740 ( B ) pe urma inca o "haita" in 1790-1793 (C-B ) datorata seismelor majore din Turcia de la 1784 si 1789;
1802 (A), pauza si apoi au venit 1829-1839 (C-B )
1868 (A), pauza mai mica (evenimentul A din 1868 nu a mai fost suficient pentru a detensiona intregul bloc litosferic) si au venit iar cutremure in valuri: 1893-1894-1908-1912 (B-C-C-B )
1940 (A), apoi pauza, si iar, dupa cateva decenii, vine "haita" de cutremure 1977-1986-1990 (B-C-B ).
Ce urmeaza ??? Pai ar trebui sa se reia "ciclul" si sa vina din nou un cutremur din clasa A. Dar daca nu ?? Sa stiti ca eu nu exclud totusi posibilitatea ca un eveniment din clasa A totusi sa nu fie posibil acum, dar sa vina din nou o serie de cutremure din clasele B-C (C-B), dar asta un pic mai tarziu, dupa anul 2016. Pana in 2015 ar putea sa vina doar seism de clasa A, daca nu, asteptam seisme din celelalte categorii. Vom vedea.
Continui discutia pe tema asta revenind la cutremurele din clasa A. Misterul seismelor vrancene cu epicentrele localizate la nord de Vrancioaia, la capatul nordic al Muntilor Vrancei, undeva in perimetrul Tulnici-Soveja, la adancimi de circa 140-160 km. Seismele puternice din clasa A au fost cele din 1446, 1516,1637,1701,1802,1868 si 1940. Observati intervalul de circa 70 de ani intre 2 evenimente din clasa A pentru ultimii 200 de ani, precum si intre seismele din 1446 si 1516. Ce e interesant este, totusi, faptul ca intre 1516 si 1802 nu au mai aparut seisme de tip A cu caracter catastrofal (MGR > 7,0), ceea ce explica, cred eu, magnitudinea foarte mare (MGR ~ 7,7) atinsa de seismul din 1802. Avand in vedere ca au trecut deja peste 70 de ani de la precedentul seism de tip A, ar trebui ca, daca va fi ceva in Vrancea pana in 2014-2015, sa fie un cutremur de acest tip, cel mai probabil de marimea celui de la 13 noiembrie 1868. Dar...sunt inca multe necunoscute, incertitudini...
Florin102:
Foarte interesanta aceasta ciclicitate a seismelor de tip A. Insa, asa cum ai precizat, cutremurul catastrofal din 1802 a venit pe fondul unei perioade de aproape 300 de ani, in care cutremurele de tip A desi au respectat ciclicitatea au avut magnitudini relativ mici. Acelasi efect - adica producerea unui cutremur catastrofal - il poate avea lungirea exagerata a perioadei "normale" de pauza, care este de cca 70 de ani.
De aceea spun ca daca nu vom avea un cutremur de acest fel (sau mai grav, nici un fel de cutremur important) pana prin 2030 ... 2040 situatia va deveni cam albastra in sensul ca ne putem astepta la ceva de genul 1802. Totusi, nu cred ca se va concretiza un astfel de scenariu, probabil Vrancea va produce un 6.8 ... 7.0 in urmatorii ani, pe zona N - Vrancioaia
GeoX:
"Cheia" evolutiei intregii seismicitati vrancene pare a fi reprezentata de seismele de clasa A, de foarte mare adancime (140-165 km) si cu epicentrele localizate la capatul nordic al Vrancei, la nord de Vrancioaia. Astfel de seisme au avut loc in 1446,1516,1637,1701,1802,1868 si 1940. Dupa cum vedeti, suntem deja la peste 70 de ani de la ultimul cutremur de clasa A, si avand in vedere ritmicitatea acestora, normal ar fi ca cel mai tarziu pana in 2014-2015 in Vrancea sa se produca un cutremur de foarte mare adancime (145-165 km), undeva in capatul nordic. Cutremur probabil nu catastrofal, ci mai degraba comparabil cu cele din 1637,1701 si 1868. Si totusi, daca s-a intamplat ceva care amana acest seism multe decenii de acum incolo, cel putin dupa anul 2040 ? Vom vedea. Nu ar fi o premiera ca seisme asteptate, pe considerente statistice si nu numai, au venit, dar mult mai tarziu decat se astepta lumea.
Pe de alta parte, eu nu cred ca vom fi contemporani cu un seism de marimea celui din 1802. Cutremurul cel Mare din 1802 s-a produs la aproape 300 de ani (286 de ani) de la precedentul seism catastrofal de tip A, produs in 1516. Cutremurele din 1637 si 1701 au fost mai slabe, avand intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli (MGR=6,7-7,0). Aceasta lungire extrema a intervalului, coroborata cu faptul ca seismele din 1 februarie 1637 si 12 iunie 1701 nu au eliberat prea multa energie, explica bine, zic eu, ordinul de marime a seismului din 1802. Pe de alta parte, producerea marelui cutremur vrancean din 1802 se datoreaza, evident, tot influentei distante a placii Indo-Australiene, a carei dinamica are consecinte surprinzator de departate de procesele initiale din Oceanul Indian. Desi inaintea cutremurului din 1802 nu am avut nimic in estul Turciei, sa notam faptul ca in 1797 s-a produs un megaseism in Sumatra, de magnitudine moment estimata la Mw=8,5, care probabil a indus o deplasare puternica spre nord a placii Indiene, deplasare care...a avut urmare dramatica in Vrancea, la 26 octombrie 1802.
In cazul seismelor foarte adanci, de tip A, ruperea este de un tip particular, care contribuie practic la detensionarea intregului bloc litosferic paleosubdus, ceea ce face ca dupa un cutremur puternic (MGR > 6,5-6,7), sa treaca mai multe decenii fara seisme semnificative in Vrancea (intre 22-45 de ani, in general). Dar, dupa acest interval de acalmie post-eveniment din clasa A, urmeaza..."haita de cutremure" manifestata prin succesiuni B-C, C-B sau chiar duble alternante. Asa evolueaza Vrancea noastra draga.
Tipurile de cutremure vrancene pot fi analizate in corelatie cu tipurile de rupere a unui corp solid. Astfel, analizand mecanismele de producere a seismelor de tip A,B,C, rezulta ca ele difera si prin tipul de rupere.
Astfel, daca luam in considerare faptul ca seismele de tip B, produse in capatul nord-estic al Vrancei, la adancimi de 80-110 km, nu sunt, in general, precedate de seisme mici evidente (perceptibile de populatie), pe termen foarte scurt, rezulta ca aceste seisme se produc prin ruperi fragile, de tip casant, adica prin ruperi care nu sunt precedate de deformari evidente ale materialului solid care urmeaza a se dizloca. Astfel, un cutremur de tip 4 martie 1977 vine "ca din senin", fara manifestari seismice precursoare evidente, legate direct de zona focala a viitoarei ruperi. Sigur, exista anomalii sesmice in restul volumului litosferic, generate de concentrarea tensiunilor intr-o singura zona, dar nu apar precursori evidenti exact in zona care urmeaza sa se rupa,
In schimb, cutremurele de tip A si cele de tip C, cu focare foarte adanci (145-170 km in cazul A, 120-145 km in cazul C), au la origine ruperi de tip ductil, cu deformatie precursoare evidenta a volumului care urmeaza sa se rupa. Asa se explica de ce seismele vrancene de adancime foarte mare (h > 120 km) au intotdeauna evenimente precursoare perceptibile, foarte evidente pentru populatie.
Avand in vedere succesiunea seismelor vrancene puternice pe cele 3 tipuri cunoscute, apreciez ca viitorul cutremur vrancean puternic (MGR > 6,5-6,7) se va produce prin rupere ductila, cu deformatie evidenta a materialului litosferic chiar in zona focala a viitorului soc principal puternic. Prin urmare, urmatorul cutremur vrancean important va avea precursori seismici destul de evidenti, deoarece urmeaza un mecanism de tip rupere ductila, focarul seismic generator aflandu-se fie la 145-170 km adancime (daca vine cutremur de tip A), fie la 115-140 km (daca vine cutremur de tip C). Urmeaza o rupere ductila, nu o rupere casanta. Asta ar fi un avantaj pentru noi. Sa vedem...