-
Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!
Tipuri de cutremure vrancene
- Autor subiect GeoX1
- Dată creare
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
De pe forumul vechi:
GeoX:
Desi zona epicentrala Vrancea este limitata ca arie (extensie spatiala), iar volumul litosferic in care sunt generate cutremurele vrancene este, de asemenea, foarte limitat, totusi frapeaza producerea, in fiecare secol, a 3-5 seisme vrancene cu magnitudini MGR egale sau mai mari de 6,8 grade (respectiv magnitudini moment Mw egale sau mai mari de 7,0). In mod normal, avand in vedere dimensiunea presupusa a blocului litosferic, dar si rata miscarilor microplacilor convergente, respectiv nivelul tensiunilor care vin dinspre est, in lungul fracturilor care delimiteaza blocurile respective, nu ar trebui sa avem, intr-un secol, mai mult de un cutremur cu magnitudinea MGR 6,8+.
De ce sunt totusi 3-5 cutremure pe secol ?
Simplu. Pentru ca sunt mai multe tipuri de seisme vrancene, in functie de origjnea acestora (epicentru si focar).
Inainte de a le detalia, mai trebuie precizat ca toate seismele vrancene adanci (h > 60 km) semnificative (MGR > 6,5) se produc fie la capatul nordic al blocului litosferic paleosubdus, la nord de Vrancioaia, fie la capatul sud-vestic al blocului, in partea dinspre Muntii Buzaului. In partea centrala a blocului litosferic s-au produs numai seisme de energie moderata, e drept cu frecventa destul de mare, comparativ cu a seismelor mai puternice generate in zonele extreme ale blocului litosferic (extremitatea de Nord, Nord-Est, respectiv extremitatea de Sud-Vest). De ce aceasta localizare ? Greu de spus, probabil si pentru ca in zonele extreme solicitarile sunt mai mari, fortele care actioneaza asupra blocului sensibilizeaza mai puternic capetele, plus dinamica si orientarea specifica a blocului litosferic e de asa natura incat marile seisme se produc numai in anumite zone.
In principiu, putem identifica 3 clase de seisme vrancene puternice:
1. cutremure cu epicentrele localizate la nord de Vrancioaia, la extremitatea nordica a blocului, de foarte mare adancime: h=140-160 km. Aceste seisme se caracterizeaza printr-o directivitate neta spre Moldova si Rusia, chiar spre Moscova, care iese in evidenta; Astfel de seisme s-au produs in 1940, 1868, 1802, 1701 (il includ in aceasta categorie, dupa caracteristicile sale), 1637, 1516, 1446....Dintre aceste cutremure, cele mai mari (MGR > 7,1) au fost cele din 1446, 1516, 1802 si 1940. Observati intervalul foarte lung dintre 1516 si 1802, aproape dublu fata de media de 140 de ani, ceea ce explica si ordinul de marime al Marelui Cutremur din 1802 (MGR ~ 7,7). De remarcat este insa ca dupa 1950, zona foarte adanca de la nord de Vrancioaia, care a generat seismele din 1802,1868 si 1940 nu prea a mai fost activa. Oare de ce ? S-a rupt ceva in 1940 si, ca o consecinta, nu se mai poate rupe in adancime acolo ? E lacuna seismica ? Nu ma pot pronunta, aici sunt posibile mai multe explicatii.
2. cutremure cu epicentrele localizate tot la capatul nordic, nord-estic al Vrancei, dar cu focare la adancimi mai mici: h=70-110 km. Aceste seisme se remarca printr-o foarte neta directivitate spre Muntenia, in special catre Bucuresti, Zimnicea, spre Oltenia la Craiova. Dintre aceste cutremure, pot fi mentionate ca fiind mai importante cele produse in 1977, 1838,1681, posibil 1545 (cu semn de intrebare), 1411,... Remarcam, de asemenea, intervalele lungi dintre cutremurele catastrofale generate in aceasta zone (1977-1838-1681,...). Zona este insa mai activa pentru cutremure de energie medie si cu magnitudini de pana la 6,5-6,7 grade pe scara Richter.
3. cutremure cu epicentrele localizate la capatul sud-vestic al Vrancei, in Muntii Buzaului, cu focare la adancimi de asemenea mari: h=110-160 km (cu frecventa mai mare la 120-145 km). Sunt cutremure cu directivitate predominanta tot spre Moldova, totusi mai putin spre Moscova, in multe cazuri au influente inclusiv spre Dobrogea si chiar "bataie" simetrica, cu efecte in Transilvania, lucru observat in special in cazul seismelor foarte mari (MGR > 7,1-7,2). Ca exemple putem mentiona cutremurele din: 1986, 1908, 1894, 1829, 1790, 1738, 1620, 1471. In ultimii 200 de ani, cutremurele din Muntii Buzaului nu au mai depasit magnitudinile MGR=6,8-7,0. Practic, ultimul cutremur foarte mare din Muntii Buzaului dateaza de la 1738, seism care a avut manifestari foarte asemanatoare cu ale marelui cutremur de pe vremea lui Stefan cel Mare din anul 1471 (inclusiv efectele din Transilvania).
Asadar, superpozitia mai multor surse seismice din acelasi volum litosferic este la originea celor 3-5 cutremure vrancene puternice din fiecare secol. Voi reveni pe aceasta tema, care cred ca e interesanta. Oricum, marile seisme din 1471 si 1738 au prezentat diferente semnificative fata de cele din 1802-1940, respectiv 1838-1977, inclusiv prin efectele extinse din Transilvania. De asemenea, cutremurul din 1986 a avut niste accentuari de intensitate spre Dobrogea. Am remarcat si la niste cutremure moderate generate mai recent in Muntii Buzaului, limita cu Muntii Vrancei la Gura Teghii, o anumita directivitate spre Dobrogea, ceea ce nu se regaseste in cazul seismelor adanci de la nord de Vrancioaia.
GeoX:
Desi zona epicentrala Vrancea este limitata ca arie (extensie spatiala), iar volumul litosferic in care sunt generate cutremurele vrancene este, de asemenea, foarte limitat, totusi frapeaza producerea, in fiecare secol, a 3-5 seisme vrancene cu magnitudini MGR egale sau mai mari de 6,8 grade (respectiv magnitudini moment Mw egale sau mai mari de 7,0). In mod normal, avand in vedere dimensiunea presupusa a blocului litosferic, dar si rata miscarilor microplacilor convergente, respectiv nivelul tensiunilor care vin dinspre est, in lungul fracturilor care delimiteaza blocurile respective, nu ar trebui sa avem, intr-un secol, mai mult de un cutremur cu magnitudinea MGR 6,8+.
De ce sunt totusi 3-5 cutremure pe secol ?
Simplu. Pentru ca sunt mai multe tipuri de seisme vrancene, in functie de origjnea acestora (epicentru si focar).
Inainte de a le detalia, mai trebuie precizat ca toate seismele vrancene adanci (h > 60 km) semnificative (MGR > 6,5) se produc fie la capatul nordic al blocului litosferic paleosubdus, la nord de Vrancioaia, fie la capatul sud-vestic al blocului, in partea dinspre Muntii Buzaului. In partea centrala a blocului litosferic s-au produs numai seisme de energie moderata, e drept cu frecventa destul de mare, comparativ cu a seismelor mai puternice generate in zonele extreme ale blocului litosferic (extremitatea de Nord, Nord-Est, respectiv extremitatea de Sud-Vest). De ce aceasta localizare ? Greu de spus, probabil si pentru ca in zonele extreme solicitarile sunt mai mari, fortele care actioneaza asupra blocului sensibilizeaza mai puternic capetele, plus dinamica si orientarea specifica a blocului litosferic e de asa natura incat marile seisme se produc numai in anumite zone.
In principiu, putem identifica 3 clase de seisme vrancene puternice:
1. cutremure cu epicentrele localizate la nord de Vrancioaia, la extremitatea nordica a blocului, de foarte mare adancime: h=140-160 km. Aceste seisme se caracterizeaza printr-o directivitate neta spre Moldova si Rusia, chiar spre Moscova, care iese in evidenta; Astfel de seisme s-au produs in 1940, 1868, 1802, 1701 (il includ in aceasta categorie, dupa caracteristicile sale), 1637, 1516, 1446....Dintre aceste cutremure, cele mai mari (MGR > 7,1) au fost cele din 1446, 1516, 1802 si 1940. Observati intervalul foarte lung dintre 1516 si 1802, aproape dublu fata de media de 140 de ani, ceea ce explica si ordinul de marime al Marelui Cutremur din 1802 (MGR ~ 7,7). De remarcat este insa ca dupa 1950, zona foarte adanca de la nord de Vrancioaia, care a generat seismele din 1802,1868 si 1940 nu prea a mai fost activa. Oare de ce ? S-a rupt ceva in 1940 si, ca o consecinta, nu se mai poate rupe in adancime acolo ? E lacuna seismica ? Nu ma pot pronunta, aici sunt posibile mai multe explicatii.
2. cutremure cu epicentrele localizate tot la capatul nordic, nord-estic al Vrancei, dar cu focare la adancimi mai mici: h=70-110 km. Aceste seisme se remarca printr-o foarte neta directivitate spre Muntenia, in special catre Bucuresti, Zimnicea, spre Oltenia la Craiova. Dintre aceste cutremure, pot fi mentionate ca fiind mai importante cele produse in 1977, 1838,1681, posibil 1545 (cu semn de intrebare), 1411,... Remarcam, de asemenea, intervalele lungi dintre cutremurele catastrofale generate in aceasta zone (1977-1838-1681,...). Zona este insa mai activa pentru cutremure de energie medie si cu magnitudini de pana la 6,5-6,7 grade pe scara Richter.
3. cutremure cu epicentrele localizate la capatul sud-vestic al Vrancei, in Muntii Buzaului, cu focare la adancimi de asemenea mari: h=110-160 km (cu frecventa mai mare la 120-145 km). Sunt cutremure cu directivitate predominanta tot spre Moldova, totusi mai putin spre Moscova, in multe cazuri au influente inclusiv spre Dobrogea si chiar "bataie" simetrica, cu efecte in Transilvania, lucru observat in special in cazul seismelor foarte mari (MGR > 7,1-7,2). Ca exemple putem mentiona cutremurele din: 1986, 1908, 1894, 1829, 1790, 1738, 1620, 1471. In ultimii 200 de ani, cutremurele din Muntii Buzaului nu au mai depasit magnitudinile MGR=6,8-7,0. Practic, ultimul cutremur foarte mare din Muntii Buzaului dateaza de la 1738, seism care a avut manifestari foarte asemanatoare cu ale marelui cutremur de pe vremea lui Stefan cel Mare din anul 1471 (inclusiv efectele din Transilvania).
Asadar, superpozitia mai multor surse seismice din acelasi volum litosferic este la originea celor 3-5 cutremure vrancene puternice din fiecare secol. Voi reveni pe aceasta tema, care cred ca e interesanta. Oricum, marile seisme din 1471 si 1738 au prezentat diferente semnificative fata de cele din 1802-1940, respectiv 1838-1977, inclusiv prin efectele extinse din Transilvania. De asemenea, cutremurul din 1986 a avut niste accentuari de intensitate spre Dobrogea. Am remarcat si la niste cutremure moderate generate mai recent in Muntii Buzaului, limita cu Muntii Vrancei la Gura Teghii, o anumita directivitate spre Dobrogea, ceea ce nu se regaseste in cazul seismelor adanci de la nord de Vrancioaia.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
GeoX:
Sa notam cu A, B,C cele 3 categorii de seisme.
Categoria A, seisme vrancene cu epicentrele la capatul nordic al blocului litosferic (NORD DE VRANCIOAIA), adancimi h=140-160 km
Din aceasta clasa de seisme fac parte, se pare, urmatoarele evenimente (in ultimii 600 de ani):
cutremurul din 10 noiembrie 1940, MGR=7,4 si adancime in jur de 150 km (h > 145 km);
cutremurul din 13 noiembrie 1868, MGR~6,6-6,7 si adancime estimata de cel putin 150 km;
cutremurul din 26 octombrie 1802, MGR~7,6-7,7 si adancime estimata la 150 km;
cutremurul din 12 iunie 1701, MGR~6,8-7,0 si adancime estimata 150 km;
cutremurul din 1 februarie 1637, MGR~6,8 ai adancime estimata 150 km;
cutremurul din 24 noiembrie 1516, MGR~7,3 si adancime estimata 150 km;
cutremurul din 25 octombrie 1446, MGR~7,2 si adancime estimata 150 km
Aceste cutremure vrancene s-au caracterizat printr-o directivitate foarte pronuntata spre Moldova, pana departe in Rusia, inclusiv Moscova. Cele mai mari cutremure din aceasta clasa au fost, se pare, cele din 1802 si 1940, si au fost bine resimtite la Moscova, cu intensitati de VI grade (1802), respectiv V grade (1940). Exista referiri multiple de la Moscova si pentru cutremurul din 1446, precum si despre seismul de la 1516. Oricum, adancimea foarte mare la care s-au produs aceste cutremure, undeva intre 145-160 km, este unul dintre factorii care explica particularitatile acestor cutremure. Cred ca ele corespund cu ceea ce savantul roman Ion Atanasiu desemna, in monografia sa consacrata seismelor din Romania, drept "cutremure moldavice cu maxime asimetrice in Moldova" (sau, in orice caz, o buna parte a lor).
Trebuie sa facem totusi o precizare importanta. Faptul ca aceste cutremure vrancene au directivitate neta spre Iasi-Chisinau-Moscova nu inseamna ca Bucurestiul a scapat neatins. In special in cazul seismelor majore din 1802 si 1940, este evident ca si Capitala a avut probleme serioase, nu trebuie desconsiderate efectele lor.
In orice caz, originea lor se afla la foarte mare adancime, undeva intre 140-145 km si pana la 160 km sau mai jos, dar sursa este in capatul nordic al Muntilor Vrancei.
Eeeeei, intrebarea este de ce dupa seismul major din 1940, zona s-a cam "linistit". Au mai fost niste cutremure moderate, de 5,5 grade pe scara Richter, in zona adanca de la nord de Vrancioaia, de ex. evenimentul de la 20 iunie 1950 (MGR=5,5 grade, adancime 160 km, epicentru la nord de Vrancioaia, intensitate maxima VI pe scara Mercalli). In rest, in ultimele decenii nu prea au mai avut loc miscari relevante in zona aceea, doar cutremure mici, nesemnificative. Cum s-ar explica acest lucru ? Hm, greu de spus. S-ar putea considera ca la cutremurul din 1940 s-ar fi desprins/dislocat ceva din partea adanca a blocului de la nord de Vrancioaia, desprindere care face ca acum sa nu mai fie posibile cutremure acolo. E una dintre explicatii. O alta ar fi ca acolo exista o lacuna seismica semnificativa, sursa potentiala a unui viitor cutremur. Nu stiu ce sa zic, nu putem vedea ce e acolo jos, e posibil orice. In principiu, avand in vederea succesiunea seismelor vrancene in ultimele secole, urmatorul cutremur vrancean cu MGR > 6,5-6,7 ar trebui sa vina tocmai din zona foarte adanca (140-165 km) de la nord de Vrancioaia. Asa sa fie ? Repetabilitatea lor la 70/140 de ani asa ar sugera (1802-1868-1940-...???). Vom vedea. Fiindca, nici Muntii Buzaului nu stau degeaba, totusi
real32:
Este posibil ca si seismul din 10.05.1230 sa fi fost de acelsi tip, adanc, in partea de nord-est (1940) pentru ca este mentionat in cronicile din Ucraina.
The Russian seismologist A.A. Nikonov suggested that the tremor of the earthquake, which was felt at Kiyev in AD 1230 and was recorded in many documents, had its epicenter in the seismi-cally active Vrancea zone in Romania. The repercussions of the earthquake were felt as far as 1,250 km and its magnitude was later assessed as M = 7.
Harta izoseistelor cutremurului din 10 mai 1230 (dupa Nikonov, 1992, modificata) Se vede ca a fost resimtit pana la Moscova.
Sa notam cu A, B,C cele 3 categorii de seisme.
Categoria A, seisme vrancene cu epicentrele la capatul nordic al blocului litosferic (NORD DE VRANCIOAIA), adancimi h=140-160 km
Din aceasta clasa de seisme fac parte, se pare, urmatoarele evenimente (in ultimii 600 de ani):
cutremurul din 10 noiembrie 1940, MGR=7,4 si adancime in jur de 150 km (h > 145 km);
cutremurul din 13 noiembrie 1868, MGR~6,6-6,7 si adancime estimata de cel putin 150 km;
cutremurul din 26 octombrie 1802, MGR~7,6-7,7 si adancime estimata la 150 km;
cutremurul din 12 iunie 1701, MGR~6,8-7,0 si adancime estimata 150 km;
cutremurul din 1 februarie 1637, MGR~6,8 ai adancime estimata 150 km;
cutremurul din 24 noiembrie 1516, MGR~7,3 si adancime estimata 150 km;
cutremurul din 25 octombrie 1446, MGR~7,2 si adancime estimata 150 km
Aceste cutremure vrancene s-au caracterizat printr-o directivitate foarte pronuntata spre Moldova, pana departe in Rusia, inclusiv Moscova. Cele mai mari cutremure din aceasta clasa au fost, se pare, cele din 1802 si 1940, si au fost bine resimtite la Moscova, cu intensitati de VI grade (1802), respectiv V grade (1940). Exista referiri multiple de la Moscova si pentru cutremurul din 1446, precum si despre seismul de la 1516. Oricum, adancimea foarte mare la care s-au produs aceste cutremure, undeva intre 145-160 km, este unul dintre factorii care explica particularitatile acestor cutremure. Cred ca ele corespund cu ceea ce savantul roman Ion Atanasiu desemna, in monografia sa consacrata seismelor din Romania, drept "cutremure moldavice cu maxime asimetrice in Moldova" (sau, in orice caz, o buna parte a lor).
Trebuie sa facem totusi o precizare importanta. Faptul ca aceste cutremure vrancene au directivitate neta spre Iasi-Chisinau-Moscova nu inseamna ca Bucurestiul a scapat neatins. In special in cazul seismelor majore din 1802 si 1940, este evident ca si Capitala a avut probleme serioase, nu trebuie desconsiderate efectele lor.
In orice caz, originea lor se afla la foarte mare adancime, undeva intre 140-145 km si pana la 160 km sau mai jos, dar sursa este in capatul nordic al Muntilor Vrancei.
Eeeeei, intrebarea este de ce dupa seismul major din 1940, zona s-a cam "linistit". Au mai fost niste cutremure moderate, de 5,5 grade pe scara Richter, in zona adanca de la nord de Vrancioaia, de ex. evenimentul de la 20 iunie 1950 (MGR=5,5 grade, adancime 160 km, epicentru la nord de Vrancioaia, intensitate maxima VI pe scara Mercalli). In rest, in ultimele decenii nu prea au mai avut loc miscari relevante in zona aceea, doar cutremure mici, nesemnificative. Cum s-ar explica acest lucru ? Hm, greu de spus. S-ar putea considera ca la cutremurul din 1940 s-ar fi desprins/dislocat ceva din partea adanca a blocului de la nord de Vrancioaia, desprindere care face ca acum sa nu mai fie posibile cutremure acolo. E una dintre explicatii. O alta ar fi ca acolo exista o lacuna seismica semnificativa, sursa potentiala a unui viitor cutremur. Nu stiu ce sa zic, nu putem vedea ce e acolo jos, e posibil orice. In principiu, avand in vederea succesiunea seismelor vrancene in ultimele secole, urmatorul cutremur vrancean cu MGR > 6,5-6,7 ar trebui sa vina tocmai din zona foarte adanca (140-165 km) de la nord de Vrancioaia. Asa sa fie ? Repetabilitatea lor la 70/140 de ani asa ar sugera (1802-1868-1940-...???). Vom vedea. Fiindca, nici Muntii Buzaului nu stau degeaba, totusi
real32:
Este posibil ca si seismul din 10.05.1230 sa fi fost de acelsi tip, adanc, in partea de nord-est (1940) pentru ca este mentionat in cronicile din Ucraina.
The Russian seismologist A.A. Nikonov suggested that the tremor of the earthquake, which was felt at Kiyev in AD 1230 and was recorded in many documents, had its epicenter in the seismi-cally active Vrancea zone in Romania. The repercussions of the earthquake were felt as far as 1,250 km and its magnitude was later assessed as M = 7.
Harta izoseistelor cutremurului din 10 mai 1230 (dupa Nikonov, 1992, modificata) Se vede ca a fost resimtit pana la Moscova.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
GeoX:
Categoria B, seisme vrancene cu epicentrele la capatul nordic, nord-estic al blocului litosferic (NORD-EST DE VRANCIOAIA), adancimi h=70-110 km
Aceasta clasa de seisme subcrustale vrancene include evenimente ale caror epicentre sunt grupate intr-o zona relativ ingusta, spre capatul de nord, nord-est al blocului litosferic paleosubdus (mai degraba intr-o prelungire limitata a acestuia). Cutremurele din ultimii 600 de ani (MGR > 6,5) si care se incadreaza in aceasta clasa sunt:
cutremurul din 30 mai 1990,MGR=6,7 si adancime 89-91 km (dupa diverse surse);
cutremurul din 4 martie 1977, MGR=7,2 si adancime 94 km;
cutremurul din 17 august 1893, MGR=6,7 si adancime circa 100 km;
cutremurul din 23 ianuarie 1838, MGR~7,3 si adancime maxim 100-110 km;
cutremurul din 5 aprilie 1740, MGR~6,7 si adancime 100 km (??);
cutremurul din 19 august 1681, MGR~7,2-7,4 si adancime maxim 100-110 km;
cutremurul din 10 august 1590, MGR~7,1 si adancime maxim 110 km;
cutremurul din 19 iulie 1545, MGR~6,8 si adancime 110 km;
cutremurul din 23 februarie 1411, MGR~7,2-7,4 si adancime probabil 90-110 km
Cutremurele vrancene cu epicentrele situate in grupul de la nord-est de Vrancioaia si cu focare la adancimi de 80-110 km se caracterizeaza printr-o directivitate neta spre Muntenia, cu efecte maxime focalizate spre Bucuresti si alte zone din centrul si sudul Munteniei, dar si in Oltenia, precum si in Bulgaria. Cele mai distrugatoare seisme din aceasta clasa par a fi fost cele din 1411, 1681, 1838 si 1977. Cutremurul din 1681 este primul despre care exista informatii mai consistente privind efectele distructive consemnate la Bucuresti. Cutremurul din 1838 a avut, de asemenea, urmari catastrofale in Bucuresti, iar manifestarile sale au fost aproape similare celui din 1977, inclusiv in privinta caracterului multisoc.
Observam ca aceste seisme nu sunt atat de frecvente ca seismele de mare adancime (h > 120 km, considerand insa si evenimentele din Muntii Buzaului!), dar au efecte foarte puternice in Muntenia. Drept pentru care geologul Ion Atanasiu, in monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, le-a referit drept "seisme moldavice asimetrice cu maxime in Muntenia". Efectele severe spre Muntenia par a se datora unor conditii particulare sau unei orientari specifice a sursei generatoare, respectiv a pozitiei si geometriei blocului litosferic in zona care genereaza aceste cutremure, conditii care fac ca ruperea sa prezinta o directivitate neta de la nord-est spre sud-vest. Desigur, nu se poate spune ca aceste cutremure nu se simt si nu provoaca pagube si in Moldova, totusi maximul de intensitate din Muntenia este proeminent, dupa cum nota si Ion Atanasiu.
In orice caz, originea acestor cutremure se afla intr-o zona de prelungire catre nord-est a blocului litosferic, si la adancimi cuprinse intre 70 km si maxim 110 km.
Evident, ca si in cazul evenimentelor din clasa A, nu toate seismele au fost catastrofale. Au existat si seisme din clasa B de magnitudini mai mici, cum ar fi de exemplu cel din 30 mai 1990. Catastrofale sunt doar cele ale caror magnitudini MGR depasesc valoarea de 7,0. Acestea sunt insa destul de rare, dupa cum aratam mai sus, evenimentele de amploarea celor din 1977 tind sa apara la intervale cam de 140 de ani. Ciudat, dar si seismele de tipul 1940 par a reveni tot cam la 140 de ani. Sa fie o simpla intamplare acest lucru ? Desigur, acest interval pare a viza doar seismele catastrofale, nu si cutremurele de mai mica magnitudine.
In legatura cu seismele din partea de nord-est a Vrancei si adancimi 80-110 km, ar mai trebui precizat ca lista anterioara poate fi "filtrata" daca eliminam acele evenimente care nu au aparut tocmai independent, ci ca "reactie" la seisme vrancene puternice produse in Muntii Buzaului, si, de asemenea, a caror magnitudine nu a depasit, se pare, 6,7-6,8 grade. Astfel, eliminand seismele din 1990, 1740 si 1545 (care include oricum seisme de magnitudini ce nu au depasit, se pare, MGR=6,8), atunci cutremurele de tip "1977" cu caracter independent raman cele din: 1977,1893, 1838, 1681, 1590, 1411. Ramane in lista, totusi, seismul de la 1838, care a fost clar de tipul celui din 1977. Cel din 1990 a avut asemanari mai mari cu un alt cutremur, de mai mica magnitudine, produs in 1912, tot ca "reactie" la un seism din Muntii Buzaului produs in 1908.
Dintre acestea, s-au remarcat seismele catastrofale din 1977, 1838 si 1681, ca si cel din 1411 (cu efecte puternice in Tara Romaneasca, in vremea domniei lui Mircea cel Batran). Cutremurul de la 1590 a venit pe fondul unei cresteri progresive a activitatii seismice vrancene, dupa anul 1580, crestere care a fost stimulata si de un mare cutremur de pe la Erzincan, estul Turciei (1579).
Mai aman un pic expunerea despre cutremurele din categoria C, pentru a face unele observatii. Voi porni de la aceea ca dupa cutremurele vrancene puternice (MGR=6,7+) si de foarte mare adancime (h=140-160 km) din nordul Vrancei, de regula trec mai multe decenii pana cand in Vrancea se produce un nou cutremur important. Iata situatia ultimilor 600 de ani:
-cutremur de foarte mare adancime in 1516 (de tipul 1940-1802), urmat abia in 1543-1545 de alte cutremure vrancene puternice;
-cutremur de foarte mare adancime in 1637, urmat abia in 1679-1681 de alte cutremure vrancene importante;
-cutremur de foarte mare adancime in 1701, urmat abia in 1738-1740 de alte cutremure vrancene;
-cutremur de foarte mare adancime in 1802, urmat abia in 1829-1838 de alte seisme vrancene;
-cutremur de foarte mare adancime in 1868, urmat abia in 1893-1894-1908 de alte cutremure vrancene mai importante;
-cutremur de foarte mare adancime in 1940, urmat de seria de cutremure din 1977-1986-1990.
Atentie, ma refer la seismele din clasa A, focare la 140-165 km adancime si epicentre in partea de nord a zonei Vrancea, la nord de Vrancioaia, zona Tulnici-Soveja, pe acolo...
Observatia asta ne sugereaza ca daca in perioada 2012-2015 (ramanand la un interval in jur de 70 de ani fata de 1940) se va produce un cutremur vrancean foarte adanc (150 km) in nordul Muntilor Vrancei, chiar si de magnitudine 6,6-6,8 grade (ca in 1868), acest lucru ne va "scapa" de alte necazuri seismice pentru cel putin 30 de ani de acum inainte. Daca nu vine pana in 2015 cutremurul de la 150 km adancime din nordul Vrancei, atunci...atunci putem astepta un seism in Muntii Buzaului, in partea de sud-vest a blocului litosferic, dar nu mai devreme de anul 2020, in preajma implinirii a 35 de ani de la seismul precedent din 1986. Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred ca de ceea ce se va intampla in perioada 2012-2014, depinde in mare masura evolutia seismica a Vrancei pentru urmatoarele decenii.
Categoria B, seisme vrancene cu epicentrele la capatul nordic, nord-estic al blocului litosferic (NORD-EST DE VRANCIOAIA), adancimi h=70-110 km
Aceasta clasa de seisme subcrustale vrancene include evenimente ale caror epicentre sunt grupate intr-o zona relativ ingusta, spre capatul de nord, nord-est al blocului litosferic paleosubdus (mai degraba intr-o prelungire limitata a acestuia). Cutremurele din ultimii 600 de ani (MGR > 6,5) si care se incadreaza in aceasta clasa sunt:
cutremurul din 30 mai 1990,MGR=6,7 si adancime 89-91 km (dupa diverse surse);
cutremurul din 4 martie 1977, MGR=7,2 si adancime 94 km;
cutremurul din 17 august 1893, MGR=6,7 si adancime circa 100 km;
cutremurul din 23 ianuarie 1838, MGR~7,3 si adancime maxim 100-110 km;
cutremurul din 5 aprilie 1740, MGR~6,7 si adancime 100 km (??);
cutremurul din 19 august 1681, MGR~7,2-7,4 si adancime maxim 100-110 km;
cutremurul din 10 august 1590, MGR~7,1 si adancime maxim 110 km;
cutremurul din 19 iulie 1545, MGR~6,8 si adancime 110 km;
cutremurul din 23 februarie 1411, MGR~7,2-7,4 si adancime probabil 90-110 km
Cutremurele vrancene cu epicentrele situate in grupul de la nord-est de Vrancioaia si cu focare la adancimi de 80-110 km se caracterizeaza printr-o directivitate neta spre Muntenia, cu efecte maxime focalizate spre Bucuresti si alte zone din centrul si sudul Munteniei, dar si in Oltenia, precum si in Bulgaria. Cele mai distrugatoare seisme din aceasta clasa par a fi fost cele din 1411, 1681, 1838 si 1977. Cutremurul din 1681 este primul despre care exista informatii mai consistente privind efectele distructive consemnate la Bucuresti. Cutremurul din 1838 a avut, de asemenea, urmari catastrofale in Bucuresti, iar manifestarile sale au fost aproape similare celui din 1977, inclusiv in privinta caracterului multisoc.
Observam ca aceste seisme nu sunt atat de frecvente ca seismele de mare adancime (h > 120 km, considerand insa si evenimentele din Muntii Buzaului!), dar au efecte foarte puternice in Muntenia. Drept pentru care geologul Ion Atanasiu, in monografia sa consacrata cutremurelor din Romania, le-a referit drept "seisme moldavice asimetrice cu maxime in Muntenia". Efectele severe spre Muntenia par a se datora unor conditii particulare sau unei orientari specifice a sursei generatoare, respectiv a pozitiei si geometriei blocului litosferic in zona care genereaza aceste cutremure, conditii care fac ca ruperea sa prezinta o directivitate neta de la nord-est spre sud-vest. Desigur, nu se poate spune ca aceste cutremure nu se simt si nu provoaca pagube si in Moldova, totusi maximul de intensitate din Muntenia este proeminent, dupa cum nota si Ion Atanasiu.
In orice caz, originea acestor cutremure se afla intr-o zona de prelungire catre nord-est a blocului litosferic, si la adancimi cuprinse intre 70 km si maxim 110 km.
Evident, ca si in cazul evenimentelor din clasa A, nu toate seismele au fost catastrofale. Au existat si seisme din clasa B de magnitudini mai mici, cum ar fi de exemplu cel din 30 mai 1990. Catastrofale sunt doar cele ale caror magnitudini MGR depasesc valoarea de 7,0. Acestea sunt insa destul de rare, dupa cum aratam mai sus, evenimentele de amploarea celor din 1977 tind sa apara la intervale cam de 140 de ani. Ciudat, dar si seismele de tipul 1940 par a reveni tot cam la 140 de ani. Sa fie o simpla intamplare acest lucru ? Desigur, acest interval pare a viza doar seismele catastrofale, nu si cutremurele de mai mica magnitudine.
In legatura cu seismele din partea de nord-est a Vrancei si adancimi 80-110 km, ar mai trebui precizat ca lista anterioara poate fi "filtrata" daca eliminam acele evenimente care nu au aparut tocmai independent, ci ca "reactie" la seisme vrancene puternice produse in Muntii Buzaului, si, de asemenea, a caror magnitudine nu a depasit, se pare, 6,7-6,8 grade. Astfel, eliminand seismele din 1990, 1740 si 1545 (care include oricum seisme de magnitudini ce nu au depasit, se pare, MGR=6,8), atunci cutremurele de tip "1977" cu caracter independent raman cele din: 1977,1893, 1838, 1681, 1590, 1411. Ramane in lista, totusi, seismul de la 1838, care a fost clar de tipul celui din 1977. Cel din 1990 a avut asemanari mai mari cu un alt cutremur, de mai mica magnitudine, produs in 1912, tot ca "reactie" la un seism din Muntii Buzaului produs in 1908.
Dintre acestea, s-au remarcat seismele catastrofale din 1977, 1838 si 1681, ca si cel din 1411 (cu efecte puternice in Tara Romaneasca, in vremea domniei lui Mircea cel Batran). Cutremurul de la 1590 a venit pe fondul unei cresteri progresive a activitatii seismice vrancene, dupa anul 1580, crestere care a fost stimulata si de un mare cutremur de pe la Erzincan, estul Turciei (1579).
Mai aman un pic expunerea despre cutremurele din categoria C, pentru a face unele observatii. Voi porni de la aceea ca dupa cutremurele vrancene puternice (MGR=6,7+) si de foarte mare adancime (h=140-160 km) din nordul Vrancei, de regula trec mai multe decenii pana cand in Vrancea se produce un nou cutremur important. Iata situatia ultimilor 600 de ani:
-cutremur de foarte mare adancime in 1516 (de tipul 1940-1802), urmat abia in 1543-1545 de alte cutremure vrancene puternice;
-cutremur de foarte mare adancime in 1637, urmat abia in 1679-1681 de alte cutremure vrancene importante;
-cutremur de foarte mare adancime in 1701, urmat abia in 1738-1740 de alte cutremure vrancene;
-cutremur de foarte mare adancime in 1802, urmat abia in 1829-1838 de alte seisme vrancene;
-cutremur de foarte mare adancime in 1868, urmat abia in 1893-1894-1908 de alte cutremure vrancene mai importante;
-cutremur de foarte mare adancime in 1940, urmat de seria de cutremure din 1977-1986-1990.
Atentie, ma refer la seismele din clasa A, focare la 140-165 km adancime si epicentre in partea de nord a zonei Vrancea, la nord de Vrancioaia, zona Tulnici-Soveja, pe acolo...
Observatia asta ne sugereaza ca daca in perioada 2012-2015 (ramanand la un interval in jur de 70 de ani fata de 1940) se va produce un cutremur vrancean foarte adanc (150 km) in nordul Muntilor Vrancei, chiar si de magnitudine 6,6-6,8 grade (ca in 1868), acest lucru ne va "scapa" de alte necazuri seismice pentru cel putin 30 de ani de acum inainte. Daca nu vine pana in 2015 cutremurul de la 150 km adancime din nordul Vrancei, atunci...atunci putem astepta un seism in Muntii Buzaului, in partea de sud-vest a blocului litosferic, dar nu mai devreme de anul 2020, in preajma implinirii a 35 de ani de la seismul precedent din 1986. Acesta este unul dintre motivele pentru care eu cred ca de ceea ce se va intampla in perioada 2012-2014, depinde in mare masura evolutia seismica a Vrancei pentru urmatoarele decenii.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
GeoX:
Categoria C, seisme vrancene cu epicentrele in capatul sud-vestic al blocului litosferic (Muntii Buzaului), adancimi h=110-145 km (pentru evenimentele puternice)
Aceasta clasa de seisme vrancene puternice (MGR > 6,5-6,7) include evenimente cu epicentrele localizate in partea de sud, sud-vest a blocului litosferic, incepand de la Gura Teghii si continuand pana la marginea sud-vestica a Muntilor Buzaului. Sunt evenimente care se produc, de regula, la adancimi de 120-145 km; in cazul evenimentelor moderate, s-au semnalat si focare mai adanci (de exemplu cutremurul din 28 aprilie 1999 produs in zona Nehoiu-Siriu, la adancimea de 151 km, si de magnitudine 5,7). Cele mai importante seisme sunt cele de langa Gura Teghii. In ultimii 600 de ani, cele mai puternice seisme din Muntii Buzaului au fost:
cutremurul din 30-31 august 1986, MGR=7,0 si adancime 131 km;
cutremurul din 6 octombrie 1908, MGR=6,75 si adancime 125 km;
cutremurul din 31 august 1894, MGR=6,8-6,9 si adancime in jur de 130 km;
cutremurul din 26 noiembrie 1829, MGR~7,0 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 6 aprilie 1790, MGR=6,9 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 11 iunie 1738, MGR~7,4-7,5 si adancime probabil 120-130 km;
cutremurul din 8 noiembrie 1620, MGR~7,2-7,3 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 24 decembrie 1605, MGR~6,9 si adancime probabil 120-145 km;
cutremurul din anul 1543 (data exacta nespecificata), MGR~6,8 si adancime probabil 130 km;
cutremurul din 29 august 1471, MGR ~7,4 si adancime probabil 110-130 km
Cutremurele puternice din Muntii Buzaului prezinta, de asemenea, o directivitate pronuntata spre Moldova, dar se pare ca alungirea izoseistelor nu este atat de evidenta catre Moscova. In mai multe cazuri s-au semnalat maxime simetrice (conform Ion Atanasiu), inclusiv amplificari in Transilvania; de exemplu, seismele majore din 1471, 1620 si 1738 au avut manifestari intense si in Transilvania, ceea ce diferentiaza aceste cutremure de cele din clasele A si B. Pe de alta parte, o caracteristica interesanta a seismelor puternice din Muntii Buzaului este ca adesea apar asociate, la intervale de 5-10 ani, cu seisme vrancene din clasa B (de tip 4 martie 1977), un fel de balans intre capatul sud-vestic si cel nord-estic al Vrancei. Exemple relevante in acest sens au fost "pendularile" (simple sau multiple) din: 1977-1986-1990, 1908-1912, 1893-1894, 1829-1838, 1790-1793 (eveniment de mai mica amploare cu maxim in Muntenia), 1738-1740, 1620-1625 (9 august, in catalogul Radu Corneliu, se pare ca nu a depasit 6,5 grade dar s-a simtit in special in Muntenia), 1590-1605, 1543-1545, 1471-1473,...
O alta particularitate a seismelor din Muntii Buzaului este ca de aproape de fiecare data sunt urmate, la interval de 5-8 ani, de seisme moderate si puternice in Fagaras sau alte zone din Carpatii Meridionali. De exemplu, la 7 ani dupa seismul din 1986 s-a produs un cutremur moderat in zona Sinaia la 23 mai 1993. La 8 ani dupa seismul din 1908 s-a produs un cutremur puternic in Fagaras (26 ianuarie 1916, Mw=6,4). La 3 ani dupa evenimentul din 1829 s-a produs un alt cutremur fagarasan in 1832. La 8 ani dupa seismele din 1620 si 1738 s-au produs cutremure in Fagaras si Campulung (1628 la Campulung si 1746 in Fagaras).
Cutremurele din Muntii Buzaului mai au si alte particularitati care le fac foarte interesante, voi mai reveni asupra lor.
Alternanta mai multor tipuri de cutremure vrancene subcrustale explica aceasta ciudatenie a Vrancei, aceea ca intr-un secol se produc 3-5 seisme cu MGR >6,5-6,7. In mod normal, la rata actuala a miscarilor de subimpingere spre Curbura, nu ar trebui sa fie mai mult de un seism pe secol. Chiar si pe marile falii de tipul celor din California si Turcia, marile seisme nu revin in acelasi loc prea des. Or, 3-5 seisme vrancene cu magnitudini de de la 6,7-6,8 grade in sus (pe scara Gutenberg-Richter, respectiv de peste 6,9-7,0 magnitudine moment Mw) nu prea ar avea alta explicatie. Deci, existenta mai multor surse a caror activitate alterneaza, in functie de dinamica interna a blocului litosferic paleosubdus si de influentele seismice venite din estul Turciei, nord-vestul Iranului sau chiar din Asia Centrala (influente generate in timp de miscarea placii tectonice Indo-Australiene catre nord) conduce la aceasta situatie.
Asadar, ce avem ? Avem 3 tipuri de seisme vrancene subcrustale, astfel:
clasa A: adancime h=140-165 km, epicentre la 45,750-46,000Nord, 26,500-26,750Est, Mmax=7,7 (1802)
Aceasta clasa include cutremurele din: 1446, 1516, 1637,1701, 1802, 1868, 1940.
clasa B: adancime h=70-110 km, epicentre la 45,700-45,950Nord, 26,700-27,000Est, Mmax=7,2-7,4 (1681,1838,1977)
Aceasta clasa include cutremurele din: 1411, 1545, 1590, 1681, 1838, 1893, 1977 (cutremurele din 1912 si 1990 au fost reactii dupa seismele din clasa C 1908 si 1986, cu unele particularitati specifice).
clasa C: adancime h=110-145 km (pentru seismele mari), epicentre cam la 45,450-45,550Nord, 26,350-26,550Est, Mmax=7,4-7,5 (1738)
Aceasta clasa include cutremurele din 1471, 1543,1605,1620,1679,1738,1790,1829,1894,1908,1986.
Observam un anumit ritm sau o anumita periodicitate pentru activitatea seismica vranceana, o ritmicitate seculara (chit ca Vrancea "nu stie" limitele de secol).
Astfel, avem seisme din clasa A, dupa care urmeaza o pauza de cateva decenii (20-40 de ani, in medie), si apoi...vin alte cutremure in valuri, "haita" de cutremure cu alternante sud-vest (seisme din clasa C)-nord-est (seisme din clasa B ) uneori apar alternante multiple !!!!
Iata:
1446 (A), pe urma "haita" 1471-1473 (C-B???) la cateva decenii;
1516 (A), pauza si apoi 1543-1545 (C- B ), 1590-1605-1620 ( B-C-C ) (aici, 2 "valuri" consecutive de cutremure din clasele B,C, ceea ce a marit probabil intervalul dintre cutremurul din clasa A din 1516 si urmatorul eveniment din clasa A, cel din 1637, care nici nu a mai fost atat de puternic);
1637 (A), urmat de pauza si apoi de seismele din 1679-1681 (C- B )
1701 (A), pauza si apoi "haita" 1738 ( C)-1740 ( B ) pe urma inca o "haita" in 1790-1793 (C-B ) datorata seismelor majore din Turcia de la 1784 si 1789;
1802 (A), pauza si apoi au venit 1829-1839 (C-B )
1868 (A), pauza mai mica (evenimentul A din 1868 nu a mai fost suficient pentru a detensiona intregul bloc litosferic) si au venit iar cutremure in valuri: 1893-1894-1908-1912 (B-C-C-B )
1940 (A), apoi pauza, si iar, dupa cateva decenii, vine "haita" de cutremure 1977-1986-1990 (B-C-B ).
Ce urmeaza ??? Pai ar trebui sa se reia "ciclul" si sa vina din nou un cutremur din clasa A. Dar daca nu ?? Sa stiti ca eu nu exclud totusi posibilitatea ca un eveniment din clasa A totusi sa nu fie posibil acum, dar sa vina din nou o serie de cutremure din clasele B-C (C-B), dar asta un pic mai tarziu, dupa anul 2016. Pana in 2015 ar putea sa vina doar seism de clasa A, daca nu, asteptam seisme din celelalte categorii. Vom vedea.
Continui discutia pe tema asta revenind la cutremurele din clasa A. Misterul seismelor vrancene cu epicentrele localizate la nord de Vrancioaia, la capatul nordic al Muntilor Vrancei, undeva in perimetrul Tulnici-Soveja, la adancimi de circa 140-160 km. Seismele puternice din clasa A au fost cele din 1446, 1516,1637,1701,1802,1868 si 1940. Observati intervalul de circa 70 de ani intre 2 evenimente din clasa A pentru ultimii 200 de ani, precum si intre seismele din 1446 si 1516. Ce e interesant este, totusi, faptul ca intre 1516 si 1802 nu au mai aparut seisme de tip A cu caracter catastrofal (MGR > 7,0), ceea ce explica, cred eu, magnitudinea foarte mare (MGR ~ 7,7) atinsa de seismul din 1802. Avand in vedere ca au trecut deja peste 70 de ani de la precedentul seism de tip A, ar trebui ca, daca va fi ceva in Vrancea pana in 2014-2015, sa fie un cutremur de acest tip, cel mai probabil de marimea celui de la 13 noiembrie 1868. Dar...sunt inca multe necunoscute, incertitudini...
Florin102:
Foarte interesanta aceasta ciclicitate a seismelor de tip A. Insa, asa cum ai precizat, cutremurul catastrofal din 1802 a venit pe fondul unei perioade de aproape 300 de ani, in care cutremurele de tip A desi au respectat ciclicitatea au avut magnitudini relativ mici. Acelasi efect - adica producerea unui cutremur catastrofal - il poate avea lungirea exagerata a perioadei "normale" de pauza, care este de cca 70 de ani.
De aceea spun ca daca nu vom avea un cutremur de acest fel (sau mai grav, nici un fel de cutremur important) pana prin 2030 ... 2040 situatia va deveni cam albastra in sensul ca ne putem astepta la ceva de genul 1802. Totusi, nu cred ca se va concretiza un astfel de scenariu, probabil Vrancea va produce un 6.8 ... 7.0 in urmatorii ani, pe zona N - Vrancioaia
GeoX:
"Cheia" evolutiei intregii seismicitati vrancene pare a fi reprezentata de seismele de clasa A, de foarte mare adancime (140-165 km) si cu epicentrele localizate la capatul nordic al Vrancei, la nord de Vrancioaia. Astfel de seisme au avut loc in 1446,1516,1637,1701,1802,1868 si 1940. Dupa cum vedeti, suntem deja la peste 70 de ani de la ultimul cutremur de clasa A, si avand in vedere ritmicitatea acestora, normal ar fi ca cel mai tarziu pana in 2014-2015 in Vrancea sa se produca un cutremur de foarte mare adancime (145-165 km), undeva in capatul nordic. Cutremur probabil nu catastrofal, ci mai degraba comparabil cu cele din 1637,1701 si 1868. Si totusi, daca s-a intamplat ceva care amana acest seism multe decenii de acum incolo, cel putin dupa anul 2040 ? Vom vedea. Nu ar fi o premiera ca seisme asteptate, pe considerente statistice si nu numai, au venit, dar mult mai tarziu decat se astepta lumea.
Pe de alta parte, eu nu cred ca vom fi contemporani cu un seism de marimea celui din 1802. Cutremurul cel Mare din 1802 s-a produs la aproape 300 de ani (286 de ani) de la precedentul seism catastrofal de tip A, produs in 1516. Cutremurele din 1637 si 1701 au fost mai slabe, avand intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli (MGR=6,7-7,0). Aceasta lungire extrema a intervalului, coroborata cu faptul ca seismele din 1 februarie 1637 si 12 iunie 1701 nu au eliberat prea multa energie, explica bine, zic eu, ordinul de marime a seismului din 1802. Pe de alta parte, producerea marelui cutremur vrancean din 1802 se datoreaza, evident, tot influentei distante a placii Indo-Australiene, a carei dinamica are consecinte surprinzator de departate de procesele initiale din Oceanul Indian. Desi inaintea cutremurului din 1802 nu am avut nimic in estul Turciei, sa notam faptul ca in 1797 s-a produs un megaseism in Sumatra, de magnitudine moment estimata la Mw=8,5, care probabil a indus o deplasare puternica spre nord a placii Indiene, deplasare care...a avut urmare dramatica in Vrancea, la 26 octombrie 1802.
In cazul seismelor foarte adanci, de tip A, ruperea este de un tip particular, care contribuie practic la detensionarea intregului bloc litosferic paleosubdus, ceea ce face ca dupa un cutremur puternic (MGR > 6,5-6,7), sa treaca mai multe decenii fara seisme semnificative in Vrancea (intre 22-45 de ani, in general). Dar, dupa acest interval de acalmie post-eveniment din clasa A, urmeaza..."haita de cutremure" manifestata prin succesiuni B-C, C-B sau chiar duble alternante. Asa evolueaza Vrancea noastra draga.
Tipurile de cutremure vrancene pot fi analizate in corelatie cu tipurile de rupere a unui corp solid. Astfel, analizand mecanismele de producere a seismelor de tip A,B,C, rezulta ca ele difera si prin tipul de rupere.
Astfel, daca luam in considerare faptul ca seismele de tip B, produse in capatul nord-estic al Vrancei, la adancimi de 80-110 km, nu sunt, in general, precedate de seisme mici evidente (perceptibile de populatie), pe termen foarte scurt, rezulta ca aceste seisme se produc prin ruperi fragile, de tip casant, adica prin ruperi care nu sunt precedate de deformari evidente ale materialului solid care urmeaza a se dizloca. Astfel, un cutremur de tip 4 martie 1977 vine "ca din senin", fara manifestari seismice precursoare evidente, legate direct de zona focala a viitoarei ruperi. Sigur, exista anomalii sesmice in restul volumului litosferic, generate de concentrarea tensiunilor intr-o singura zona, dar nu apar precursori evidenti exact in zona care urmeaza sa se rupa,
In schimb, cutremurele de tip A si cele de tip C, cu focare foarte adanci (145-170 km in cazul A, 120-145 km in cazul C), au la origine ruperi de tip ductil, cu deformatie precursoare evidenta a volumului care urmeaza sa se rupa. Asa se explica de ce seismele vrancene de adancime foarte mare (h > 120 km) au intotdeauna evenimente precursoare perceptibile, foarte evidente pentru populatie.
Avand in vedere succesiunea seismelor vrancene puternice pe cele 3 tipuri cunoscute, apreciez ca viitorul cutremur vrancean puternic (MGR > 6,5-6,7) se va produce prin rupere ductila, cu deformatie evidenta a materialului litosferic chiar in zona focala a viitorului soc principal puternic. Prin urmare, urmatorul cutremur vrancean important va avea precursori seismici destul de evidenti, deoarece urmeaza un mecanism de tip rupere ductila, focarul seismic generator aflandu-se fie la 145-170 km adancime (daca vine cutremur de tip A), fie la 115-140 km (daca vine cutremur de tip C). Urmeaza o rupere ductila, nu o rupere casanta. Asta ar fi un avantaj pentru noi. Sa vedem...
Categoria C, seisme vrancene cu epicentrele in capatul sud-vestic al blocului litosferic (Muntii Buzaului), adancimi h=110-145 km (pentru evenimentele puternice)
Aceasta clasa de seisme vrancene puternice (MGR > 6,5-6,7) include evenimente cu epicentrele localizate in partea de sud, sud-vest a blocului litosferic, incepand de la Gura Teghii si continuand pana la marginea sud-vestica a Muntilor Buzaului. Sunt evenimente care se produc, de regula, la adancimi de 120-145 km; in cazul evenimentelor moderate, s-au semnalat si focare mai adanci (de exemplu cutremurul din 28 aprilie 1999 produs in zona Nehoiu-Siriu, la adancimea de 151 km, si de magnitudine 5,7). Cele mai importante seisme sunt cele de langa Gura Teghii. In ultimii 600 de ani, cele mai puternice seisme din Muntii Buzaului au fost:
cutremurul din 30-31 august 1986, MGR=7,0 si adancime 131 km;
cutremurul din 6 octombrie 1908, MGR=6,75 si adancime 125 km;
cutremurul din 31 august 1894, MGR=6,8-6,9 si adancime in jur de 130 km;
cutremurul din 26 noiembrie 1829, MGR~7,0 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 6 aprilie 1790, MGR=6,9 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 11 iunie 1738, MGR~7,4-7,5 si adancime probabil 120-130 km;
cutremurul din 8 noiembrie 1620, MGR~7,2-7,3 si adancime probabil 120-140 km;
cutremurul din 24 decembrie 1605, MGR~6,9 si adancime probabil 120-145 km;
cutremurul din anul 1543 (data exacta nespecificata), MGR~6,8 si adancime probabil 130 km;
cutremurul din 29 august 1471, MGR ~7,4 si adancime probabil 110-130 km
Cutremurele puternice din Muntii Buzaului prezinta, de asemenea, o directivitate pronuntata spre Moldova, dar se pare ca alungirea izoseistelor nu este atat de evidenta catre Moscova. In mai multe cazuri s-au semnalat maxime simetrice (conform Ion Atanasiu), inclusiv amplificari in Transilvania; de exemplu, seismele majore din 1471, 1620 si 1738 au avut manifestari intense si in Transilvania, ceea ce diferentiaza aceste cutremure de cele din clasele A si B. Pe de alta parte, o caracteristica interesanta a seismelor puternice din Muntii Buzaului este ca adesea apar asociate, la intervale de 5-10 ani, cu seisme vrancene din clasa B (de tip 4 martie 1977), un fel de balans intre capatul sud-vestic si cel nord-estic al Vrancei. Exemple relevante in acest sens au fost "pendularile" (simple sau multiple) din: 1977-1986-1990, 1908-1912, 1893-1894, 1829-1838, 1790-1793 (eveniment de mai mica amploare cu maxim in Muntenia), 1738-1740, 1620-1625 (9 august, in catalogul Radu Corneliu, se pare ca nu a depasit 6,5 grade dar s-a simtit in special in Muntenia), 1590-1605, 1543-1545, 1471-1473,...
O alta particularitate a seismelor din Muntii Buzaului este ca de aproape de fiecare data sunt urmate, la interval de 5-8 ani, de seisme moderate si puternice in Fagaras sau alte zone din Carpatii Meridionali. De exemplu, la 7 ani dupa seismul din 1986 s-a produs un cutremur moderat in zona Sinaia la 23 mai 1993. La 8 ani dupa seismul din 1908 s-a produs un cutremur puternic in Fagaras (26 ianuarie 1916, Mw=6,4). La 3 ani dupa evenimentul din 1829 s-a produs un alt cutremur fagarasan in 1832. La 8 ani dupa seismele din 1620 si 1738 s-au produs cutremure in Fagaras si Campulung (1628 la Campulung si 1746 in Fagaras).
Cutremurele din Muntii Buzaului mai au si alte particularitati care le fac foarte interesante, voi mai reveni asupra lor.
Alternanta mai multor tipuri de cutremure vrancene subcrustale explica aceasta ciudatenie a Vrancei, aceea ca intr-un secol se produc 3-5 seisme cu MGR >6,5-6,7. In mod normal, la rata actuala a miscarilor de subimpingere spre Curbura, nu ar trebui sa fie mai mult de un seism pe secol. Chiar si pe marile falii de tipul celor din California si Turcia, marile seisme nu revin in acelasi loc prea des. Or, 3-5 seisme vrancene cu magnitudini de de la 6,7-6,8 grade in sus (pe scara Gutenberg-Richter, respectiv de peste 6,9-7,0 magnitudine moment Mw) nu prea ar avea alta explicatie. Deci, existenta mai multor surse a caror activitate alterneaza, in functie de dinamica interna a blocului litosferic paleosubdus si de influentele seismice venite din estul Turciei, nord-vestul Iranului sau chiar din Asia Centrala (influente generate in timp de miscarea placii tectonice Indo-Australiene catre nord) conduce la aceasta situatie.
Asadar, ce avem ? Avem 3 tipuri de seisme vrancene subcrustale, astfel:
clasa A: adancime h=140-165 km, epicentre la 45,750-46,000Nord, 26,500-26,750Est, Mmax=7,7 (1802)
Aceasta clasa include cutremurele din: 1446, 1516, 1637,1701, 1802, 1868, 1940.
clasa B: adancime h=70-110 km, epicentre la 45,700-45,950Nord, 26,700-27,000Est, Mmax=7,2-7,4 (1681,1838,1977)
Aceasta clasa include cutremurele din: 1411, 1545, 1590, 1681, 1838, 1893, 1977 (cutremurele din 1912 si 1990 au fost reactii dupa seismele din clasa C 1908 si 1986, cu unele particularitati specifice).
clasa C: adancime h=110-145 km (pentru seismele mari), epicentre cam la 45,450-45,550Nord, 26,350-26,550Est, Mmax=7,4-7,5 (1738)
Aceasta clasa include cutremurele din 1471, 1543,1605,1620,1679,1738,1790,1829,1894,1908,1986.
Observam un anumit ritm sau o anumita periodicitate pentru activitatea seismica vranceana, o ritmicitate seculara (chit ca Vrancea "nu stie" limitele de secol).
Astfel, avem seisme din clasa A, dupa care urmeaza o pauza de cateva decenii (20-40 de ani, in medie), si apoi...vin alte cutremure in valuri, "haita" de cutremure cu alternante sud-vest (seisme din clasa C)-nord-est (seisme din clasa B ) uneori apar alternante multiple !!!!
Iata:
1446 (A), pe urma "haita" 1471-1473 (C-B???) la cateva decenii;
1516 (A), pauza si apoi 1543-1545 (C- B ), 1590-1605-1620 ( B-C-C ) (aici, 2 "valuri" consecutive de cutremure din clasele B,C, ceea ce a marit probabil intervalul dintre cutremurul din clasa A din 1516 si urmatorul eveniment din clasa A, cel din 1637, care nici nu a mai fost atat de puternic);
1637 (A), urmat de pauza si apoi de seismele din 1679-1681 (C- B )
1701 (A), pauza si apoi "haita" 1738 ( C)-1740 ( B ) pe urma inca o "haita" in 1790-1793 (C-B ) datorata seismelor majore din Turcia de la 1784 si 1789;
1802 (A), pauza si apoi au venit 1829-1839 (C-B )
1868 (A), pauza mai mica (evenimentul A din 1868 nu a mai fost suficient pentru a detensiona intregul bloc litosferic) si au venit iar cutremure in valuri: 1893-1894-1908-1912 (B-C-C-B )
1940 (A), apoi pauza, si iar, dupa cateva decenii, vine "haita" de cutremure 1977-1986-1990 (B-C-B ).
Ce urmeaza ??? Pai ar trebui sa se reia "ciclul" si sa vina din nou un cutremur din clasa A. Dar daca nu ?? Sa stiti ca eu nu exclud totusi posibilitatea ca un eveniment din clasa A totusi sa nu fie posibil acum, dar sa vina din nou o serie de cutremure din clasele B-C (C-B), dar asta un pic mai tarziu, dupa anul 2016. Pana in 2015 ar putea sa vina doar seism de clasa A, daca nu, asteptam seisme din celelalte categorii. Vom vedea.
Continui discutia pe tema asta revenind la cutremurele din clasa A. Misterul seismelor vrancene cu epicentrele localizate la nord de Vrancioaia, la capatul nordic al Muntilor Vrancei, undeva in perimetrul Tulnici-Soveja, la adancimi de circa 140-160 km. Seismele puternice din clasa A au fost cele din 1446, 1516,1637,1701,1802,1868 si 1940. Observati intervalul de circa 70 de ani intre 2 evenimente din clasa A pentru ultimii 200 de ani, precum si intre seismele din 1446 si 1516. Ce e interesant este, totusi, faptul ca intre 1516 si 1802 nu au mai aparut seisme de tip A cu caracter catastrofal (MGR > 7,0), ceea ce explica, cred eu, magnitudinea foarte mare (MGR ~ 7,7) atinsa de seismul din 1802. Avand in vedere ca au trecut deja peste 70 de ani de la precedentul seism de tip A, ar trebui ca, daca va fi ceva in Vrancea pana in 2014-2015, sa fie un cutremur de acest tip, cel mai probabil de marimea celui de la 13 noiembrie 1868. Dar...sunt inca multe necunoscute, incertitudini...
Florin102:
Foarte interesanta aceasta ciclicitate a seismelor de tip A. Insa, asa cum ai precizat, cutremurul catastrofal din 1802 a venit pe fondul unei perioade de aproape 300 de ani, in care cutremurele de tip A desi au respectat ciclicitatea au avut magnitudini relativ mici. Acelasi efect - adica producerea unui cutremur catastrofal - il poate avea lungirea exagerata a perioadei "normale" de pauza, care este de cca 70 de ani.
De aceea spun ca daca nu vom avea un cutremur de acest fel (sau mai grav, nici un fel de cutremur important) pana prin 2030 ... 2040 situatia va deveni cam albastra in sensul ca ne putem astepta la ceva de genul 1802. Totusi, nu cred ca se va concretiza un astfel de scenariu, probabil Vrancea va produce un 6.8 ... 7.0 in urmatorii ani, pe zona N - Vrancioaia
GeoX:
"Cheia" evolutiei intregii seismicitati vrancene pare a fi reprezentata de seismele de clasa A, de foarte mare adancime (140-165 km) si cu epicentrele localizate la capatul nordic al Vrancei, la nord de Vrancioaia. Astfel de seisme au avut loc in 1446,1516,1637,1701,1802,1868 si 1940. Dupa cum vedeti, suntem deja la peste 70 de ani de la ultimul cutremur de clasa A, si avand in vedere ritmicitatea acestora, normal ar fi ca cel mai tarziu pana in 2014-2015 in Vrancea sa se produca un cutremur de foarte mare adancime (145-165 km), undeva in capatul nordic. Cutremur probabil nu catastrofal, ci mai degraba comparabil cu cele din 1637,1701 si 1868. Si totusi, daca s-a intamplat ceva care amana acest seism multe decenii de acum incolo, cel putin dupa anul 2040 ? Vom vedea. Nu ar fi o premiera ca seisme asteptate, pe considerente statistice si nu numai, au venit, dar mult mai tarziu decat se astepta lumea.
Pe de alta parte, eu nu cred ca vom fi contemporani cu un seism de marimea celui din 1802. Cutremurul cel Mare din 1802 s-a produs la aproape 300 de ani (286 de ani) de la precedentul seism catastrofal de tip A, produs in 1516. Cutremurele din 1637 si 1701 au fost mai slabe, avand intensitati maxime de VIII grade pe scara Mercalli (MGR=6,7-7,0). Aceasta lungire extrema a intervalului, coroborata cu faptul ca seismele din 1 februarie 1637 si 12 iunie 1701 nu au eliberat prea multa energie, explica bine, zic eu, ordinul de marime a seismului din 1802. Pe de alta parte, producerea marelui cutremur vrancean din 1802 se datoreaza, evident, tot influentei distante a placii Indo-Australiene, a carei dinamica are consecinte surprinzator de departate de procesele initiale din Oceanul Indian. Desi inaintea cutremurului din 1802 nu am avut nimic in estul Turciei, sa notam faptul ca in 1797 s-a produs un megaseism in Sumatra, de magnitudine moment estimata la Mw=8,5, care probabil a indus o deplasare puternica spre nord a placii Indiene, deplasare care...a avut urmare dramatica in Vrancea, la 26 octombrie 1802.
In cazul seismelor foarte adanci, de tip A, ruperea este de un tip particular, care contribuie practic la detensionarea intregului bloc litosferic paleosubdus, ceea ce face ca dupa un cutremur puternic (MGR > 6,5-6,7), sa treaca mai multe decenii fara seisme semnificative in Vrancea (intre 22-45 de ani, in general). Dar, dupa acest interval de acalmie post-eveniment din clasa A, urmeaza..."haita de cutremure" manifestata prin succesiuni B-C, C-B sau chiar duble alternante. Asa evolueaza Vrancea noastra draga.
Tipurile de cutremure vrancene pot fi analizate in corelatie cu tipurile de rupere a unui corp solid. Astfel, analizand mecanismele de producere a seismelor de tip A,B,C, rezulta ca ele difera si prin tipul de rupere.
Astfel, daca luam in considerare faptul ca seismele de tip B, produse in capatul nord-estic al Vrancei, la adancimi de 80-110 km, nu sunt, in general, precedate de seisme mici evidente (perceptibile de populatie), pe termen foarte scurt, rezulta ca aceste seisme se produc prin ruperi fragile, de tip casant, adica prin ruperi care nu sunt precedate de deformari evidente ale materialului solid care urmeaza a se dizloca. Astfel, un cutremur de tip 4 martie 1977 vine "ca din senin", fara manifestari seismice precursoare evidente, legate direct de zona focala a viitoarei ruperi. Sigur, exista anomalii sesmice in restul volumului litosferic, generate de concentrarea tensiunilor intr-o singura zona, dar nu apar precursori evidenti exact in zona care urmeaza sa se rupa,
In schimb, cutremurele de tip A si cele de tip C, cu focare foarte adanci (145-170 km in cazul A, 120-145 km in cazul C), au la origine ruperi de tip ductil, cu deformatie precursoare evidenta a volumului care urmeaza sa se rupa. Asa se explica de ce seismele vrancene de adancime foarte mare (h > 120 km) au intotdeauna evenimente precursoare perceptibile, foarte evidente pentru populatie.
Avand in vedere succesiunea seismelor vrancene puternice pe cele 3 tipuri cunoscute, apreciez ca viitorul cutremur vrancean puternic (MGR > 6,5-6,7) se va produce prin rupere ductila, cu deformatie evidenta a materialului litosferic chiar in zona focala a viitorului soc principal puternic. Prin urmare, urmatorul cutremur vrancean important va avea precursori seismici destul de evidenti, deoarece urmeaza un mecanism de tip rupere ductila, focarul seismic generator aflandu-se fie la 145-170 km adancime (daca vine cutremur de tip A), fie la 115-140 km (daca vine cutremur de tip C). Urmeaza o rupere ductila, nu o rupere casanta. Asta ar fi un avantaj pentru noi. Sa vedem...
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Vezi ca am pus cate ceva la topicuri mai vechi, cu mecanismul de producere a cutremurelor vrancene. Localizarea a rezultat pentru ultimele cutremure mai mari pentru care exista inregistrari instrumentale: 1908, 1986 la capatul de sud-vest, 1940 si 1977 la nord, nord-est.
http://cutremurnetforum.sd4.eu/showthread.php?tid=137
http://cutremurnetforum.sd4.eu/showthread.php?tid=137
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Aia e o localizare generica, e evident ca 2 cutremure consecutive nu au chiar acelasi epicentru si aceeasi adancime. Ele difera prin efectele de directivitate si marimea ariei lor macroseismice,pe aceasta baza se face o diferentiere.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Pai un scenariu cu mai multe cutremure moderate succedate in interval de cateva luni. Asa a fost si in 1738, si in 1940 dar si la unele cutremure mai mici, de pana in 7,0 MGR.
De exemplu, in 1738 precursorii au aparut inca din martie, cand in catalogul lui Cornelius Radu e consemnat un cutremur vrancean de intensitate VII simtit mai puternic spre Covasna; a urmat un alt cutremjr de intensitate VI pe 19 mai 1738, iar la 11 iunie 1738 a venit cutremurul major de magnitudine MGR 7,4 in Muntii Buzaului, adancime 120-135 km.
De exemplu, in 1738 precursorii au aparut inca din martie, cand in catalogul lui Cornelius Radu e consemnat un cutremur vrancean de intensitate VII simtit mai puternic spre Covasna; a urmat un alt cutremjr de intensitate VI pe 19 mai 1738, iar la 11 iunie 1738 a venit cutremurul major de magnitudine MGR 7,4 in Muntii Buzaului, adancime 120-135 km.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Vezi, aici e un mecanism intern mai complex. Compresiunea externa exercitata de microplaca Marii Negre asupra blocului subdus la Curbura este destul de mica, la o rata de impingere ca, de 1-2 mm/an. Or aceasta rata este insuficienta pentru a explica 4-5 cutremure pe secol cu MGR=6,7+ in Vrancea. Asta a fost o chestie care a frapat multi seismologi romani si nu numai. Se pare ca sunt implicate si actiuni gravitationale asupra blocului subdus, care e tras in jos de propria greutate. Nu uita ca in Vrancea lucrurile se petrec mai mult in plan vertical; caderile de tensiune calculate pentru evenimentele vrancene majore au permis incadrarea lor mai degraba in tipul intra-placa decat inter-placa. De aia ziceam si ca seismele moderate mai multe...nu ne scapa de unul mare. Mai degraba accelereaza lucrurile. Pentru Vrancea, din pacate, nu e adevarata teoria ca mai multe cutremure mici si medii descarca energia unuia mare. Nu ca in alte zone seismice ar fi fost neaparat mai simplu, dar oricum.
Se vede si din evolutia activitatilor seismice ca se produc niste pendulari sau variatii intre clustere sau grupari de hipocentre. Cumva, balanseaza intre capatul de NE si cel de SV, cu treceri prin partea centrala de langa NEREJU (fie spre vest la PIETRELE INSIRATE, fie spre est la VINTILEASCA). Cutremurele moderate se produc de obicei pe centru si in unele cazuri accelereaza acele tranzitii sau pendulari NE-SV sau SV-NE, dupa caz. Dupa 2004 am avut deja 3 cutremure moderate: 2005 PIETRELE INSIRATE, 2009 NEREJU si 2013 VINTILEASCA. Eu sper totusi ca cele 3 cutremure moderate (MGR=5,5-5,7) sa nu fi fost suficiente pentru a ajunge la capatul de SV, Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII.
Se vede si din evolutia activitatilor seismice ca se produc niste pendulari sau variatii intre clustere sau grupari de hipocentre. Cumva, balanseaza intre capatul de NE si cel de SV, cu treceri prin partea centrala de langa NEREJU (fie spre vest la PIETRELE INSIRATE, fie spre est la VINTILEASCA). Cutremurele moderate se produc de obicei pe centru si in unele cazuri accelereaza acele tranzitii sau pendulari NE-SV sau SV-NE, dupa caz. Dupa 2004 am avut deja 3 cutremure moderate: 2005 PIETRELE INSIRATE, 2009 NEREJU si 2013 VINTILEASCA. Eu sper totusi ca cele 3 cutremure moderate (MGR=5,5-5,7) sa nu fi fost suficiente pentru a ajunge la capatul de SV, Muntii Buzaului, zona GURA TEGHII.
GeoX1
Administrator
- Înscris
- 8 Dec 2012
- Mesaje
- 27.321
- Scor reacție
- 4
Teoria zice ca blocul ar mai fi agatat de crusta terestra, desi tendinta ar fi de desprindere. In plus, microplaca Marii Negre apara un pic pe el, dar apasarea asta e destul de redusa asa, nu justifica 4-5 cutremure mai mari pe secol. Imagineaza-ti cu corp plasat intr-o pozitie cvasiverticala, legat partial de un strat superficial. Greutatea il trage in jos, in plus tinde sa se mai incalzeasca la contactul cu mediul fierbinte astenosferic