• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Vrancea si seismicitatea globala/regionala

In general, cutremurele sunt ceva mai dese la latitudini mici, pentru ca aici intalnim multe fragmente de placi tectonice, care se reaseaza foarte usor si pentru ca ... (pur si simplu) paralele geografice sunt mai lungi. Apoi, daca este afectata "bombarea" de la Ecuator, inseamna ca se modifica infinitezimal si "turtirea" de la Poli. Au fost si cateva cutremure importante la latitudini mai mari: decrosari est-vest in insulele Komandore (17.07.2017) si Alaska (23.01.2018) sau compresiune est-vest in Iran (12.11.2017). Asa ca nu ar fi exclus sa avem si cutremure mai mari in zona insulelor Macquarie in urmatorii ani.
 
Ultima editare:
Un articol interesant despre marile cutremure din zona Sumatrei-Oceanul Indian, cu figura 2 in care sunt plasate epicentrele unor seisme relevante:

http://tecto.caltech.edu/sumatra/downloads/papers/Snu.pdf

Se vad megaseismele din 1797 si 1833 (care au precedat cutremurele mari din Vrancea din 1802 si 1838), cel din 1861 din Nias care a precedat cutremurele din Turcia 1866 si Vrancea 1868.
 
Scenariul de context extern regional-global in care s-a produs cutremurul din 28 octombrie 2018 este de tipul celor constatate in cazul seismelor din 25 aprilie 2009 si din 24 septembrie 2016. Adica, dupa o activitate in Oceanul Indian, a urmat activitate intensa in regiunea mediteraneana, in legatura cu MICROPLACA ADRIATICA. Iata cum se repeta anumite scenarii de activitate seismica regionala. In aceste contexte, Vrancea a reactionat prin cutremure moderate: 25 aprilie 2009 ML 5,7 si adancime 110 km; 24 septembrie 2016 ML 5,8 si adancime 92 km; 28 octombrie 2018 ML 5,8 si adancime 151 km. In cazul din 2013 a fost o activitate foarte violenta in Iran si Pakistan, dupa megaseismele din Oceanul Indian din 2012.
De urmarit cu atentie si ce se intampla pe microplaca Adriatica, cred ca e un element sugestiv pentru anumite tensiuni din regiunea mediteraneana.
 
8 cutremure cu magnitudini intre 5,5-6,0 s-au produs in Oceanul Indian incepand cu 1 septembrie pana la cutremurul din Vrancea din 28 octombrie. Cred ca asta spune totul, mai ales ca dupa ele s-a vazut efectul propagarii tensiunilor de la Est spre Vest, catre regiunea mediteraneana (cutremurul de 6,8 grade din 25 octombrie din Marea Ionica, cel mai puternic eveniment produs in regiunea mediteraneana in ultimii ani, mai mare decat cele din Italia din 2016). Oricum, a fost un scenariu care se tot repeta incepand mai ales din 2009 (2009, 2016, 2018).
Dupa 8 bucati indiene de 5,5-6,0 grade in rastimp de o luna si jumatate, hop si Vrancea cu un 5,8, nu se putea lasa mai prejos, fireste. Asta si dupa ce s-a propagat un efect spre regiunea mediteraneana, manifestat la marginea estica a micrplacii Adriatice. Atentie si la MICROPLACA ADRIATICA, se pare ca e un indicator bun al unor tensiuni regionale. Ati uitat L'Aquila, 6 aprilie 2009, cu Mw 6,3 ? A urmat Vrancea la 25 aprilie 2009 cu ML 5,7.
 
Deci repet: atentie si la microplaca ADRIATICA, dumneaei ne arata cate ceva atunci cand vin ceva tensiuni dinspre est spre vest. Pai ce ne arata, oare ? Se cam vede ce ne arata, s-a vazut si in 2009, si in 2016 si in 2018. E foarte interesant acest joc global-regional.
 
Toate cutremurele vrancene moderate si puternice, cu magnitudini ML de la 5,5 in sus, se coreleaza cu activitati seismice importante in Oceanul Indian urmate de miscari in Asia si eventual de cutremure puternice in regiunea mediteraneana.
E suficient sa ne uitam la tot ce s-a intamplat in Vrancea in ultimele decenii pentru a vedea acest lucru. Cand a fost pauza in Oceanul Indian intre 1989 si 1998, nici in Vrancea nu au mai fost conditii pentru cutremure moderate intre 1990-1999. Cutremurele majore din Oceanul Indian din 1998 si 2000 au indus cutremurele moderate vrancene din 1999-2001:

25.03.1998 Oceanul Indian, Balleny Mw 8,1
04.06.2000 Sud Sumatra, Enggano Mw 7,9
18.06.2000 Cocos Mw 7,9

28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7
06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5
24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5

Mai sunt de mentionat cutremurele din India si Tibet din 2001:

26.01.2001 India, Gujarat Mw 7,7
14.11.2001 Tibet Mw 7,8

Au urmat cutremure in Afganistan (2002), Turcia si Iran (2003), Dorsala Carlsberg (2003) si cutremurul vrancean din 2004:

03.03.2002 Hindu Kush Mw 7,4
27.01.2003 Estul Turciei: PULUMUR-ERZINCAN Mw 6,1
01.05.2003 Estul Turciei: BINGOL Mw 6,4
15.07.2003 Dorsala Carlsberg Mw 7,6
https://www.researchgate.net/publication/241462288_Rupture_Characteristics_and_Aftershocks_of_the_July_15_2003_Carlsberg_H'_Indian_Ocean_Mw_76_Earthquake
26.12.2003 Iran: BAM Mw 6,6

27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0

Urmatoarele mari cutremure din Oceanul Indian din 2004, 2005, 2007, 2012 si 2016 au generat tensiuni care au stimulat succesiv Vrancea prin cutremure moderate in 2005, 2009, 2013, 2014, 2016 si 2018, dar si cutremure in Asia:

23.12.2004 Oceanul Indian, Macquarie Mw 8,1
26.12.2004 Oceanul Indian, Sumatra-Simeulue-Nicobar Mw 9,1
28.03.2005 Sumatra-Nias Mw 8,7

14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6

cutremurele din Pakistan si Afganistan:

08.10.2005 Pakistan, Kashmir Mw 7,6
12.12.2005 Hindu Kush Mw 6.7

12.09.2007 Sumatra Kep Mentawai Mw 8,5/7,9

urmat de cutremurele din Tibet si China

21.03.2008 Tibet Mw 7,2
12.05.2008 China, Sichuan Mw 7,9

si de cutremurul din Vrancea din 2009:

25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7

care a fost precedat de cutremurul din Italia, L'Aquila din 6 aprilie 2009:

06.04.2009 Italia centrala Mw 6,3

si de o serie de cutremure pe fractura Owen.

Megaseismele din Sumatra-Ninety Ridge de la 11 aprilie 2012:

11.04.2012 Oceanul Indian Ninety Ridge Mw 8,6/8,2

au fost urmate de cutremure puternice in Iran si Pakistan in 2013:

16.04.2013 Iran Khash-Saravan Mw 7,8
24.09.2013 Pakistan falia Chaman Mw 7,7

si cu reactiile din Vrancea in 2013-2014:

06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7

A urmat o alta serie de mari cutremure in Asia si Oceanul Indian in 2015-2016:

25.04./12.05.2015 Nepal Mw 7,8/7,3
26.10.2015 Hindu Kush Mw 7,5
04.12.2015 Dorsala Indiana Mw 7,1
07.12.2015 Tadjikistan Mw 7,2
02.03.2016 Oceanul Indian, Sud Ninety Ridge Mw 7,8

Au urmat cutremurele puternice din centrul Italiei din 24 august, 26 si 30 octombrie 2016 (Mw 6,1-6,5) care au precedat cutremurele vrancene din 2016 pe fondul intensificarii activitatii seismice in Oceanul Indian:

23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8

In 2018 s-a produs un cutremur puternic in Marea Ionica pe 25 octombrie (Mw 6,8) pe fondul cresterii seismicitatii in Oceanul Indian si care a precedat cutremurul din Vrancea:

28.10.2018 00:38:11 UTC 45,61N 26,41E 148 km 5,8
 
Din momentul in care se produce un mare cutremur in Sudul Oceanului Indian, zona de tripla jonctiune Macquarie-Balleny, de obicei incep sa se propage niste efecte spre nord, intr-o perioada care se intinde la 6-12 luni. Se induc efecte perturbatorii si spre placile/sub-placile adiacente, care se propaga de obicei din aproape in aproape, uneori in mai multe etape. Vrancea reactioneaza de fiecare data, la anumite intervale, prin aceste cutremure moderate si, uneori, mai puternice, cu magnitudini de la 5,5 in sus.
Magnitudinile cutremurelor din Vrancea care apar in astfel de perioade cresc de obicei dupa mai multe cutremure moderate centrale (ML 5,5-5,9) dar si in conditiile in care se produc mai multe cutremure cu mecanisme de decrosare langa Marea Neagra, in Estul si centrul Turciei si in Nordul Iranului.
Acest lucru e evident de exemplu in cazul cutremurului din 2004 (MGR 6,0). Vedem ca intre 1999-2001 s-au produs 3 cutremure moderate cu magnitudini de 5,5-5,7 grade (primul, cel din 1999, avand sursa chiar in capatul de SV, zona Siriu), urmatoarele doua din 6 aprilie 2000 si 24 mai 2001 fiind centrale (si avand magnitudini ML 5,5). Au urmat cutremurele din Turcia cu mecanisme de decrosare din 2003 (27 ianuarie, zona Pulumur-Erzican Mw 6,1 si 1 mai zona Bingol, aproape de confluenta EAF cu NAF, Mw 6,4), dupa care, la 27 octombrie 2004, ora locala 23h34min, s-a produs singurul cutremurul vrancean cu magnitudinea de 6,0 grade de la acest inceput de secol.
Suntem deja in 2019, la mai mult de 14 ani de la cutremurul din 2004, si putem constata ca, deocamdata, nu s-au mai reprodus nici macar conditiile din perioada 2003-2004. Asta explica, in buna masura, de ce si toate prognozele stiintifice pentru Vrancea (cutremur cu MGR > 6,5-6,7) au fost infirmate. Nu metodele ca atare trebuie considerate proaste, eu sunt ferm impotriva demonizarii metodelor analitice si predictive utilizate si care erau convergente pentru cutremur puternic in Vrancea in perioadele 2006-2011, 2006-2008, 2007-2013, 2012-2014 s.a.m.d. Cred, de fapt sunt convins, ca ignorarea unor factori seismotectonici de influenta externa asupra Vrancei (regionali mai ales, dar si a celor globali) a condus la aceste rezultate. De fapt, trebuie sa ne bucuram ca nu s-au confirmat, dar totusi trebuie si sa ne intrebam de ce. Si explicatii superficiale de tipul "cutremurele nu pot fi prevazute" nu sunt deloc multumitoare, as zice ca, pe langa faptul ca nu sunt corecte, sunt chiar periculoase pentru ca indeamna la ignorarea unor aspecte foarte importante.
 
Producerea cutremurelor intr-o anumita zona nu poate fi analizata si inteleasa fara a lua in considerare contextul global, aspectele care tin de tectonica globala si regionala, nu doar de cele interne proprii zonei respective. Nici Vrancea nu poate face rabat de la o astfel de abordare. Toate cutremurele vrancene moderate si puternice, cu magnitudini ML de cel putin 5,5 grade, apar in niste conjuncturi in care se combina factori interni si externi, regionali si globali. Este suficient sa analizam cazul aparitiei cutremurului din 28 octombrie 2018 (ML=5,8, adancime 148 km).
In acest caz, factorul intern era reprezentat de faptul ca seismele similare ca magnitudine din 2016, dar generate in partea de sus, la 90-100 km adancime, "cereau" o reactie semnificativ mai adanca, practic ele au stimulat sau accentuat o anumita instabilitate a blocului litosferic; in acest cadru, migratia/progresia hipocentrala descendenta din perioada 2016-2017 trebuia sa conduca la un cutremur de foarte mare adancime, cu o magnitudine cel putin comparabila cu a celor din septembrie si decembrie 2016.
In ceea ce priveste factorul extern, este de mentionat pauza seismica de 4 luni din Vrancea, de dupa seismele din 14 martie (ML 4,6) si 25 aprilie 2018 (ML 4,5), pauza care s-a suprapus, in buna masura, cu o pauza seismica globala cu absenta cutremurelor majore. Pauza externa s-a terminat cand la 19 august 2018 a avut loc marele cutremur din Fiji (Mw 8,2). Ce a insemnat acel cutremur ? Pai acel cutremur sugera sau era un indiciu pentru o deplasare semnificativa spre NE a placii Australiene, care deplasare a avut efecte si in partea din Oceanul Indian. Interesant este ca la 3 zile, pe 22 august, se termina pauza seismica din Vrancea, prin aparitia primului cutremur de 4,0+ dupa 4 luni (ML 4,2). Pe 25 august se produce un cutremur cu magnitudinea de peste 6,0 grade in Vestul Iranului. Era clar ca se propaga un efect perturbator spre vest, incertitudinea era cat de substantial este si daca ne putea afecta, adica era suficient de pronuntat pentru ca si Vrancea sa raspunda intr-un fel sau altul. Intre 1 septembrie si 21 octombrie s-au produs 8 cutremure cu magnitudini de 5,5-6,0 grade in Oceanul Indian, reflexe ale miscarii Indo-Australiene. Pe 6 septembrie mai avem un alt cutremur mare in Fiji (Mw 7,8), urmat de un alt cutremur moderat in Iran. Efectul perturbator se propaga destul de repede in regiunea mediteraneana, astfel incat la 25 octombrie 2018 se produce un cutremur puternic (Mw 6,8) in Marea Ionica, in partea estica a microplacii Adriatice (spre deosebire de cazurile din 2009 si 2016, cand efectele perturbatiei au afectat partea vestica a Adriaticei, in centrul Italiei). In final, la 28 octombrie 2018, ora locala 3h38min, se intampla in sfarsit ceea ce trebuia sa se intample, anume faptul ca Vrancea reactioneaza frumusel la perturbatia initiata de miscarea Indo-Australienei si propagata rapid spre Vest; a profitat si de sensibilitatea asociata cu o anumita instabilitate interna post-2016 a blocului litosferic.
 
In analiza acestor influente trebuie tinut cont de faptul ca efectele tensiunilor la nivel global induse de miscarea placii Indo-Australiene se propaga din aproape in aproape, in mai multe valuri. Asa se intampla mereu. De obicei sunt cate 2-3 valuri. Chiar si in cazul cutremurelor moderate recente din zona Macquarie am putea distinge mai multe valuri in aparitia unor cutremure minore sau moderate spre Asia si pana in Turcia. Acum se manifesta un astfel de val in propagarea efectelor unei mici miscari a I-A. Au fost cele doua cutremure moderate din Macquarie care au indus deja cel putin doua randuri de cutremure prin propagarea secventiala a efectelor. Reactia Vrancei depinde de starea ei interna, deci de gradul de instabilitate in blocul litosferic. Au fost 2 cutremure de 3,5 grade pe 17 si pe 23 martie. Deci modul cum reactioneaza la perturbatia externa depinde de starea interna. Atunci cand perturbatiile externe induse/generate de miscarea placii Indo-Australiene "gasesc" Vrancea intr-o stare foarte instabila (asa cum s-a intamplat dupa megaseismele din Sumatra din 1797 si 1833), atunci reactia interna poate conduce la un cutremur mare (1802, 1838). Tot asa, dupa cutremurul din Macquarie din 23 mai 1989, reactia Vrancei din 30 mai 1990 a fost una semnificativa. In caz contrar, reactia consta doar in cutremure moderate.
La momentul 1797, Vrancea era deja destabilizata din cauza cutremurului produs la 6 aprilie 1790. Acesta a fost precedat de cutremure mari in Iran si Turcia in 1780, 1784 si 1789. Dupa el au urmat mai multe cutremure moderate si chiar relativ puternice in Vrancea in 1793, 1794, 1795, 1797 si 1798, megaseismul din Sumatra cu tsunami in 1797, inca un cutremur moderat in 1801 si apoi Cutremurul cel Mare din 1802.
La momentul 1833, Vrancea era destabilizata de cutremurul din 1829, precedat de cutremure in Turcia in 1822 si 1827, precum si de mai multe cutremure moderate in Vrancea. In 1833 a venit megaseism cu tsumami in Sumatra (cotat cu Mw 8,8-9,2), a fost un cutremur mare si in Nepal atunci, pe urma au urmat cutremure moderate in Vrancea in 1835 si 1837 si in final cutremurul major din 1838.
 
Sa vedem acum si relatia cu Turcia. Cat timp nu misca serios faliile Nord-Anatoliana si Est-Anatoliana nu este mare lucru, sunt doar evenimente minore. Macar o falie secundara care sa fie legata de NAF sau de EAF sa miste si sa dea niste nazbatii seismice de vreo 6 grade, asa cum a fost cazul cutremurului de la 27 ianuarie 2003 din zona PULUMUR-ERZINCAN, produs pe o mica falie conectata direct la NAF...o nazbatie seismica, da.
Deci macar niste nazbatii seismice sa apara in Turcia, si tot ar fi ceva. Un exemplu de nazbatie seismica este cutremurul de la PULUMUR-ERZINCAN din 27 ianuarie 2003, Mw 6,1, avand sursa pe o falie care deriva din NAF. Un alt exemplu de nazbatie seismica este cutremurul de la 1 mai 2003 din zona BINGOL, cu sursa pe Est-Anatolian Fault, aproape de jonctiunea cu NAF, Mw 6,4. Cele doua nazbatii seismice turcesti au fost vestitorii cutremurului vrancean de la 27 octombrie 2004.
Cutremurele din Turcia sunt si ele influentate de tensiunile globale dinspre Oceanul Indian si Asia. De exemplu, marile cutremure din 1999 s-au produs numai dupa ce in 1998 a avut loc un seism mare in zona Balleny, Sudul Oceanului Indian (Mw 8,1).
Asa ca intelegem de ce nici Turcia nu mai misca cine stie ce, adica nici macar cutremure zise si nazbatii seismice, de 6-6,5 grade, nu mai apar de mult timp. Pe de o parte NAF si EAF sunt in mare masura epuizate, rupte, tocate bine in ultimii 250 de ani, pe de alta parte deocamdata nu prea vin tensiuni foarte mari dinspre Oceanul Indian.
Au trecut 20 de ani de la marile cutremure din Nord-Vestul Turciei produse la 17 august si 12 noiembrie 1999. Toata lumea credea ca gata, vine crapelnita la Istanbul. Si totusi, se dovedeste ca treaba nu merge asa de usor cum credeau unii. In 1998 s-a produs un mare cutremur in sudul Indianului, zona Balleny, urmat la cateva luni de un cutremur relativ puternic in Sud-Estul Turciei in zona Adana-Ceyhan la 27 iunie, si apoi de marile cutremure din 1999.
Raspunsul la "unde-s marile cutremure turcesti de altadata" ne poate ajuta sa intelegem de ce din 2004 incoace in Vrancea nu s-a mai produs nici un cutremur cu magnitudinea de cel putin 6,0 grade.
O alta chestie interesanta: atunci cand cutremurele vrancene vin pe fond de cutremure turcesti cu mecanisme de decrosare, in afara de influenta globala din Asia-Oceanul Indian, atunci ele vin mai degraba de pe capetele blocului littosferic. Cand cutremurele vin pe fond dominant de influenta globala Oceanul Indian-Asia cu ecouri in regiunea medteraeana dar fara miscari mari de decrosare in Turcia, atunci ele vibn mai degraba de pe centru si sunt moderate. Cutremurul moderat din 28 aprilie 1999 a venit din capatul de SV, si s-a produs intre cutremurul din Turcia din 1998 si cele din 1999 tot din Turcia, Cu alte cuvinte, cand vin tensiuni dinspre Turcia, cu miscari de decrosare, atunci in Vrancea pare a fi stimulata desprinderea la unul dintre cele doua capete, NE sau SV. Adica tensiunile dinspre Turcia tind sa creasca tensiunile din capetele blocului litosferic vracean. Foarte interesant acest lucru. Cand se produc cutremure mari cu mecanisme de decrosare in Turcia, atunci stii ca vine cutremur vrancean de la unul dintre cele doua capete, adica stii ca se va desprinde din capat. Si stiti bine ce inseamna, de obicei, un cutremur vrancean cu sursa la unul dintre capetele blocului litosferic, Exceptand cazul din 1999, cutremurele care se produc la capete au de obicei magnitudini mai mari, de la 6,0 in sus. Cand se rupe la capat, atunci in cele mai multe cazuri vine de 6,0 sau mai mare. Probabil ca la capete tendinta de desprindere este accentuata de efectul de torsiune care, la randul lui, este amplificat semnificativ de tensiunile externe induse direct de miscarea microplacii Marii Negre. Asta ar fi o posibila cauza pentru care cutremurele de la capete sunt, de obicei, mai puternice decat cele centrale.
 
Mai este posibila si situatia in care, in urma unui cutremur puternic anterior (1790, 1829, 1986), blocul litosferic este atat de instabil incat este suficienta doar o perturbatie globala initiata in Oceanul Indian pentru a se produce o desprindere importanta la capete (1802, 1838, 1990).
 
Astazi se implinesc 7 ani de la marile cutremure produse in Oceanul Indian la 11 aprilie 2012, detalii la Astazi in istoria seismica globala si in materialul publicat pe prima pagina: Cutremurele de la 11 aprilie 2012 din Oceanul Indian si impactul seismotectonic global al acestora

Miscarile foarte mari din Oceanul Indian au efecte globale, propagate pana departe spre Asia si chiar spre regiunea mediteraneana. Vrancea reactioneaza si ea la aceste fenomene prin cutremure care de obicei sunt moderate, avand magnitudini intre 5,5-5,9 grade. Propagarea la distanta a efectelor seismotectonice ale marilor cutremure din Oceanul Indian se face intr-un interval de 4-6 ani, cam 6 ani ar fi limita maxima, dupa care incepe o atenuare semnificativa. De exemplu, in raport cu miscarile din 2012, cutremurul din Vrancea de anul trecut a aparut cam la aceasta limita de aproximativ 6 ani. Cutremurul cel Mare din 1802 s-a produs la 5 ani dupa megaseismul cu tsunami din Sumatra din 1797 (Mw estimat 8,5). Cutremurul major din 1838 s-a produs la 5 ani dupa megaseismul din Sumatra cu tsunami din 1833 (Mw estimat intre 8,8 si 9,2). Cutremurele din 2016 din Vrancea s-au produs la 4 ani dupa cutremurele de la 11 aprilie 2012 din Oceanul Indian, iar cel din 2018 a fost la limita de 6 ani.
Reactiile Vrancei vin, de obicei, in cate doua-trei randuri, adica apar cate doua-trei cutremure din clasa 5,5+, primul de obicei cam la 6 luni-1 an (aprox.) dupa un mare cutremur din Oceanul Indian.
Din momentul in care in Oceanul Indian, in special in partea de sud si in est, se produce un mare cutremur, cu magnitudinea Mw care sa fie cel putin in jur de 8,0, se poate stabili o fereastra de timp cu lungimea de pana la 4-6 ani in care e de asteptat sa se produca si in Vrancea cutremure cu magnitudini ML de la 5,5 in sus. In cele mai multe cazuri, cutremurele din Vrancea sunt doar moderate, deci intre 5,5-5,9 ML.
Aceasta caracteristica (de termen lung) este unul dintre elementele pe care m-am bazat in 2012 cand am afirmat (aparent riscant) pe forum ca ne putem astepta la cutremure vrancene cu magnitudini de 5,5-5,7 in perioada 2013-2014, ca un al doilea "val" de cutremure ar putea sa apara in 2017+/-1 an, deci intre 2016-2018. Cutremurul din 22 noiembrie 2014 m-a surprins prin faptul ca a fost crustal. In Vrancea nu mai avusese loc un cutremur crustal cu magnitudinea mai mare sau egala cu 5,5 de la 1 martie 1894. Deci surpriza a fost de fapt caracterul cutremurului din 2014, in rest cele din 2013 si din 2016/2018 au fost normale pentru Vrancea, au venit cumva asa cum era de asteptat sa vina in contextul efectelor perturbatorii induse de miscarile din Oceanul Indian de la 11 aprilie 2012. 2013-2014 inseamna 1-2 ani fata de marile cutremure din Oceanul Indian de la 11 aprilie 2012, iar 2016/2018 inseamna 4-6 ani fata de 2012 ("al doilea val"). Se poate interpreta, eventual, ca doua valuri distincte, 2016 si 2018, desi eu le-as trata mai degraba impreuna, pentru ca seismul din 2018 a fost reactia foarte adanca (150 km adancime) la cutremurele mai putin adanci (90-100 km) din 2016.
 
In cazul cutremurului de ieri de pe Dorsala Carlsberg, produs aproape de jonctiunea cu fractura Owen, directia in care se vor propaga cu prioritate tensiunile depinde de sensul in care s-a facut decrosarea: de la Vest spre Est sau de la Est spre Vest. Adica sensul ruperii determina directia in care se vor propaga tensiunile, fie spre Vest, fie spre Est. Deocamdata nu se poate spune mai mult de atat. Decrosarile de pe structurile de divergenta asa cum este Dorsala Carlsberg sunt oarecum atipice fata de fenomenele de pe faliile clasice de decrosare-San Andreas, Nord-Anatoliana, Est-Anatoliana. Ruperile se fac perpendicular pe directia majora a structurii, iar tensiunile tind sa se propage in mod predominant fie intr-o directie, fie in cealalta. In cazul decrosarii masive din 2003 (cutremurul major cu magnitudinea de 7,6 grade dn 15 iulie 2003 de pe Dorsala Carlsberg), tensiunile mai mari s-au dus spre Est, in timp ce la Vest efectele au fost mai putin periculoase. Cred ca asta este una dintre motivele externe pentru care toate cutremurele vrancene care au urmat incepand din 2004 au avut doar magnitudini intre 5,5-6,0, nedepasind MGR=6,0 (27 octombrie 2004).
Dorsala Carlsberg este o structura de divergenta in Vestul Oceanului Indian, intre placa Africana si placa Indo-Australiana. Ea reprezinta de fapt sectiunea nordica a Dorsalei Indiene centrale si se intinde de la zona de tripla jonctiune de langa insula Rodrigues pana la jonctiunea cu zona de fractura Owen. De fapt, cutremurul din 29 aprilie 2019 s-a produs, se pare, in apropierea jonctiunii cu fractura Owen. Fractura Owen este o falie transformanta din Nord-Vestul Oceanului Indian care separa placa Arabica de cea Indo-Australiana. Fractura Owen are o extensie nord-estica, de la jonctiunea cu Dorsala Carlsberg pana la zona de subductie Makran si cu posibila prelungire in continent prin sistemul faliei Chaman.
Sursa cutremurului de ieri pare a fi situata in apropierea jonctiunii cu fractura Owen, deci ar putea fi implicate de fapt 3 placi: Africana, Indo-Australiana si Arabica.
Da, deci mecanismul a fost mai complex, avand in vedere localizarea in apropierea jonctiunii cu fractura Owen, care este o structura cu faliere tipica de decrosare. Pe Dorsala Carlsberg insa decrosarea se face de obicei perpendicular pe limita dintre placi, deci pe directie E-V. Nu stiu acum daca in cazul de ieri culisarea spre Est sau cea spre Vest a fost mai importanta. In 2003 alunecarea transversala catre Est a fost mult mai importanta, de aceea partea vestica a scapat destul de ieftin totusi. Si s-a vazut asta si prin faptul ca toate cutremurele vrancene produse incepand din 2004 au avut magnitudini care nu au depasit 6,0 (la 27 octombrie 2004).
 
Este posibila si varianta 10 ani fara mari cutremure in Oceanul Indian, caz in care orizontul de timp pentru Vrancea se poate muta spre 2040. Am zis doar ca "se poate", mai vedem ce se va intampla in anii urmatori in Oceanul Indian.
Au fost perioadele 1970-1989/1977-1990 (cu mari cutremure in Oceanul Indian, Asia si regiunea mediteraneana plus Vrancea), pe urma 1998-2016 (cu alte cutremure mari in Oceanul Indian, Asia si regiunea mediteraneana, plus multe cutremure moderate in Vrancea intre 1999-2018).Daca ar urma acum o pauza/acalmie relativa de aproape 10 ani sau mai mult, cu rarirea cutremurelor vrancene moderate din clasa 5,5+ ? Asta ar fi cea mai optimista varianta de evolutie.
Intr-adevar, asta ar fi cea mai optimista varianta de evolutie: pauza de mai multi ani (5-10 ani) fara mari cutremure in Oceanul Indian, scaderea frecventei cutremurelor semnificative in Asia si regiunea mediteraneana, scaderea frecventei cutremurelor vrancene cu magnitudini ML de cel putin 5,5 grade. Asa va fi ? Nu stiu, chiar este practic imposibil de spus da sau nu.
 
O lista a cutremurelor din Turcia mai recente

https://www.worlddata.info/asia/turkey/earthquakes.php

ne arata ca

in 2005, pe 12 martie, s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 5,6 grade in zona KARLIOVA (la tripla jonctiune din Estul Turciei);
in 2005, pe 14 martie, s-a produs un alt cutremur in provincia Bingol, cu magnitudinea de 5,8 grade, mai slab decat cel de 6,4 grade de la 1 mai 2003.

Pe 28 martie 2005 s-a produs megaseismul indonezian din zona Nias (Mw 8,7). Pe 14 mai 2005 s-a produs cutremurul vrancean moderat din zona PIETRELE INSIRATE (ML 5,6 si adancime 148 km). Asa misca Vrancea, mai ales pentru cutremure din clasa 5,5+. Un alt caz de Quod erat demonstrandum.
 
Deocamdata, "experienta" din perioadele 1998/1999-2018, 1970/1973-1989/1990 s.a.m.d. ne arata ca in Vrancea putem avea cutremure cu magnitudini ML 5,5+ atunci cand intre microplacile din zona Mediteranei apar cutremure cu magnitudini de 6-7 grade, cel putin. Cutremurele mediteraneene cu magnitudini de 6-7 grade trebuie sa apara dupa miscari repetate din Oceanul Indian.
 
Ultimul cutremur major in Asia centrala a avut loc in Tadjikistan in decembrie 2015 (Mw 7,2); in noiembrie 2017 a mai fost un cutremur major la granita Iran-Iraq, dar de atunci oricum lucrurile sunt in atenuare. Ultimul cutremur foarte mare in Oceanul Indian a avut loc pe 2 martie 2016 in Sud-Vestul Sumatrei, cu mecanism de decrosare, in continuarea sudica a structurii Ninety Ridge rupte la 11 aprilie 2012; cutremurele din 2012 au avut magnitudini Mw de 8,6 si 8,2, iar cel din 2016 de 7,8 grade.
Deci chiar si asa: cutremurul din Iran-Iraq din 2017 si cel din Oceanul Indian din 2016 au incadrat bine cutremurele vrancene moderate din 2016 si 2018 (ML 5,8).
 
Toate cutremurele vrancene moderate (ML mai mare sau egala cu 5,5), relativ puternice (MGR egala sau mai mare de 6,0) si puternice (MGR egala sau mai mare de 6,5) apar in contexte seismotectonice externe regionale si/sau globale caracterizate prin nivele ridicate de activitate seismica. Este suficient sa vedem acest lucru analizand contextele in care s-au produs cutremurele cu ML 5,5+ din ultimele decenii.

28.10.2018 00:38:11 UTC 45,61N 26,41E 148 km 5,8

Cutremurul din 2018 s-a produs, in primul rand, ca reactie interna foarte adanca la seismele produse in 2016 si care au avut aceeasi magnitudine 5,8, dar cu focare la adancimi mai mici, in partea mai de sus (90-100 km). In al doilea rand, dupa o pauza la nivel global de aproximativ 4 luni, a existat o intensificare semnificativa a activitatii seismice globale incepand cu cutremurul foarte puternic din Fiji de la 19 august 2018 (Mw 8,2), cutremur urmat de un seism de 6,1 grade Mw produs in Vestul Iranului pe 25 august, de seria de cutremure din Oceanul Indian din septembrie-octombrie si de cutremurul puternic cu Mw 6,8 produs in Marea Ionica la 25 octombrie. De mentionat ca ultimul cutremur vrancean moderat foarte adanc (ML 5,5+ si adancime h 140-160 km) avusese loc la 14 mai 2005.

23.09.2016 23:11:20 UTC 45,71N 26,62E _92 km 5,8
27.12.2016 23:20:55 UTC 45,71N 26,60E _97 km 5,8

Cutremurele vrancene din 2016 s-au produs dupa seria de mari cutremure din Oceanul Indian si Asia din 2015-2016, incluzand marile cutremure din Nepal, Hindu Kush, Tadjikistan si Oceanul Indian (ultimul fiind cel din Sud-Vestul Sumatrei de la 2 martie 2016, Mw 7,8). Sunt de mentionat si cutremurele puternice din Italia din perioada august-octombrie 2016, cauzate de presiuni externe exercitate asupra microplacii Adriatice; tensiunile semnificative propagate dinspre Oceanul Indian si Asia spre regiunea mediteraneana au influentat si Vrancea, generand cele mai puternice cutremure de dupa 2004 (in 2016 si 2018).

06.10.2013 01:37:21 UTC 45,67N 26,58E 135 km 5,6
22.11.2014 19:14:17 UTC 45,87N 27,15E _41 km 5,7

Cutremurul din octombrie 2013 a fost precedat de seisme violente in Iran si Pakistan (16 aprilie 2013, 24 septembrie 2013). Trebuie mentionat ca seria seismelor din 2013, 2016 si 2018 a fost indusa, la nivel global, ca efect al megaseismelor din Oceanul Indian de pe Ninety Ridge de la 11 aprilie 2012 (Mw 8,6 si 8,2). Megaseismele din Oceanul Indian genereaza perturbatii seismice globale care propaga spre continent tensiuni in mai multe valuri. Acestea genereaza reactii in Vrancea de obicei la 1-2 ani si la 4-6 ani; al doillea val de reactii vrancene este de obicei mai puternic decat primul. Cutremurul din 2013 a fost precedat de multe cutremure crustale in Romania si, la randul lui, a indus cutremurul crustal moderat de la 22 noiembrie 2014 (ML 5,7) produs in zona MARASESTI-PANCIU, cel mai puternic cutremur vrancean crustal de dupa cel din 1 martie 1894.

25.04.2009 17:18:48 UTC 45,68N 26,62E 110 km 5,7

Acest seism a fost precedat de cutremurul din centrul Italiei, zona L'Aquila, din 6 aprilie. Sunt de mentionat megaseismele din Sumatra-Kep Mentawai din 12 septembrie 2007 (Mw 8,5 si 7,9), dar si cutremurele majore din Tibet si China din 2008 (Mw 7,2 si 7,9).

14.05.2005 01:53:21 UTC 45,64N 26,53E 148 km 5,6

Acest cutremur a fost o reactie interna a Vrancei la cutremurul din 2004, dar a fost precedat si de cele doua megaseisme din Oceanul Indian-Sumatra (26 decembrie 2004, 28 martie 2005) si de o serie de cutremure moderate in Estul Turciei (pe falii de decrosare). Este de mentionat si cutremurul violent din zona Macquarie de la 23 decembrie 2004 (Mw 8,1). Se vede foarte clar ca aceste mari cutremure din Oceanul Indian genereaza perturbatii seismotectonice globale cu efecte pana in Vrancea, de obicei in doua valuri de reactii.

27.10.2004 20:34:36 UTC 45,84N 26,63E 105 km 6,0

Acest cutremur a fost precedat de doua cutremure puternice cu mecanisme de decrosare din Estul Turciei, cel din 27 ianuarie 2003 (Mw 6,1 zona Pulumur-Erzincan) si cel de la 1 mai 2003 (Mw 6,4, zona Bingol), urmate de marele cutremur de pe Dorsala Carlsberg din 15 iulie 2003 (Mw 7,6) si de cutremurul devastator din Sud-Estul Iranului de la 26 decembrie 2003 (Mw 6,6). Mai este de mentionat cutremurul major din 2002 din Hindu Kush (Mw 7,4).

24.05.2001 17:34:02 UTC 45,63N 26,42E 144 km 5,5

In acest caz, este de mentionat marele cutremur din ianuarie 2001 din India, Gujarat, cu efecte catastrofale, Dupa acesta a urmat un mare cutremur in Tibet in noiembrie 2001. Nu trebuie uitate nici cutremurele majore din Oceanul Indian din iunie 2000 (Mw 7,9).

28.04.1999 08:47:56 UTC 45,49N 26,27E 151 km 5,7
06.04.2000 00:10:38 UTC 45,75N 26,64E 143 km 5,5

Primele cutremure vrancene din clasa 5,5+ de dupa 1990 au fost precedate de un mare cutremur in Oceanul Indian in 1998 (zona Balleny), urmat de un cutremur puternic in Sud-Estul Turciei zona Adana-Ceyhan in iunie 1998. In 1999 s-au produs si cele doua cutremure catastrofale din Nord-Vestul Turciei la 17 august 1999 si 12 noiembrie 1999, fix in perioada dintre cele doua cutremure vrancene.
 
Factori interni pietroiului: caracteristicile fizice si patternurile de seismicitate subcrustala din Vrancea.
Factori externi pietroiului: seismicitatea globala (Oceanul Indian-Asia, placa Indo-Australiana) si regionala (sub-placile din regiunea mediteraneana), seismicitatea crustala din Romania.
Cred ca este evident totusi ca factorii externi sunt foarte importanti pentru Vrancea, chiar si pentru cutremurele secundare. Cu cat trece mai mult timp de la un prim soc principal, cu atat conteaza mai mult factorii externi in geneza unui eventual soc secundar.
 
Trebuie să te autentifici sau să te înregistrezi pentru a răspunde aici.
Back
Sus