• Bine ati venit! Acesta este noul server al forumului Cutremur.net!

Comentarii la seismele zilnice din Romania

Astazi se implinesc 100 de ani de la cutremurul fagarasean din 26 ianuarie 1916. Discutam in seara asta despre acest cutremur. Tema serii pe chat si la topicul despre cutremurele din Fagaras: cutremurul din 26 ianuarie 1916.

Cat priveste Vrancea, nu trebuie cazut la extrem, adica nu fugim in padure la fiecare faza de Luna Plina si Luna Noua. Activitatea depinde de situatia interna, de contextul extern regional si global, fireste. Totusi exista studiile lui Zugravescu de la Institutul de Geodinamica al Academiei, nu sunt de fapt lucruri noi, sunt concluzii formulate acum 30 de ani pe baza de date instrumentale:

http://www.aconex.ro/docs/Lucrari_p...CU FOCARUL IN VRANCEA SI MAREELE TERESTRE.pdf
 
Cele doua cutremure de aseara din Vrancea sunt chiar niste fleacuri, fac parte clar din activitatea obisnuita a zonei. Chiar nu merita sa ne agitam fara rost. Cine examineaza putin activitatea tipica din Vrancea vede foarte clar ca, de obicei, in capatul de Nord-Est avem o anumita concentrare de cutremure cu focare la 70-110 km. Pe masura ce se coboara catre Sud-Vest, cutremurele de la cca. 100 km adancime nu dispar, ci devin cumva mai difuze. E doar concentrarea pe NE, atat, nu inseamna mare lucru, nu oricum dupa cutremurele din 1977, 1990 si 2004 (cu magnitudini in scadere progresiva). Va mai reamintesc, de asemenea, ca la 1 decembrie 2012 s-a produs un cutremur cu magnitudinea de 4,8 grade la adancimea de 93 km tot in capatul de Nord-Est, zona ANDREIASU DE JOS, si tot nu s-a intamplat absolut nimic. Deci au fost perioade cu cutremure mai maricele acolo si...nimic special.
 
Mai interesant e cutremurul din Marea Neagra-SHABLA, sa vedem daca se mai propaga ceva tensiuni spre Fagaras-Campulung sau macar spre Campia Romana.
 
Inca ceva. Exista diferente semnificative in mecanica ruperii intre cutremurele vrancene de la adancimi de 70-110 km si cele de la adancimi de 130-160 km. Cu cat adancimea focarului este mai mare, tendinta este de crestere a caracterului ductil al ruperii, deci de defomare mai evidenta a materialului litosferic inainte de ruperea finala. Apar fisuri, practic sistemul incepe sa "paraie ca din toate incheieturile". Pana crapa cu totul! :devil::devil: Acesta a fost cazul foarte clar al cutremurului din 1940, partial al celui din 1986. In schimb, pentru cutremurele de la 80-100 km, e cam greu sa iti dai seama ca "sta sa plezneasca", ruperea e mai "fragila", deformarile precursoare nu sunt asa de evidente. A fost cazul cutremurelor din 1977, 1990 si 2004. Da, pot sa apara cutremure si inaintea unui soc principal din aceasta clasa de adancime, dar cu alte focare, mult mai adanci, cu scheme tipice de baleiere/pendulare E-NE/V-SV, eventual cu roiuri de microseisme crustale. In cazul cutremurului din 2004, pe 27 septembrie si pe 24 octombrie s-au produs doua cutremure foarte adanci, pe centru-vest, la 166 km si la 171 km adancime, deci total diferite de cutremurul principal din 27 octombrie produs la 105 km adancime.
Din acest motiv, eu nu sunt prea impresionat cand vad acele cutremure mici din capatul de NE, cu focare la 74-101 km adancime. Singura chestie e ca ele sa nu preceada/anunte o baiere rapida spre SV, sa nu genereze un transfer semnificativ de tensiuni de la capatul Nord-Estic la cel Sud-Vestic. Asta e, intr-adevar, singura problema care se poate pune in discutie. In rest, sunt cutremure foarte mici, care intra in regimul de activitate normala pentru Vrancea.
 
In cazul cutremurului major din 4 martie 1977, seismul "precursor" din 1 octombrie 1976 s-a produs pe centru-vest la foarte mare adancime, 146 km, deci nu in zona ruperii finale. In 1940, a exista seismul din 22 octombrie produs ceva mai la vest de cel mare din 10 noiembrie, dar tot pe partea nordica, la o adancime de cca. 125 km, fata de adancimea de cca. 140 km a socului principal. A existat si o baleiere rapida, fiindca pe 8 noiembrie s-a produs un cutremur moderat in capatul de SV, zona SIRIU, Muntii Buzaului.
Deci asta vroiam sa spun, ca sunt niste diferente importante in mecanismul de generare a seismelor intre evenimentele cu adancimi diferite. Eu ma astept ca viitorul cutremur semnificativ sa fie din clasa celor cu rupere mai degraba ductila, deci cu manifestari precursoare ceva mai evidente.
 
28.01.2016 08:48:56 UTC 45,35N 24,25E adancime 19 km ML=0,9
microseism crustal in Fagaras-Campulung: Valea Oltului, zona BREZOI (judetul Valcea)


Ce spuneam eu, dupa miscarea de la SHABLA, hop si o "soapta" discreta din Fagaras, la 19 km adancime.

Mai interesant e cutremurul din Marea Neagra-SHABLA, sa vedem daca se mai propaga ceva tensiuni spre Fagaras-Campulung sau macar spre Campia Romana.
 
Pe de alta, indiferent de tipul cutremurului vrancean, cu rupere fragila sau cu rupere ductila, tot trebuie sa existe activitati seismice mai crescute in anii care preceda evenimentul respectiv. Chit ca pe termen scurt sau mediu, in functie de caracterul ruperii viitoare, fie deformarile vizeaza zona viitorului soc, fie fenomenele precursoare se rezuma la schemele tipice de baleiere sau apar numai cutremure mai "vestice", asa.
Iata, ca exemplu, situatia de dinaintea cutremurului puternic din 1990, deci un fenomen cu rupere fragila, nu ductila (clasa evenimentelor cu focare la adancimi mai mici de 110 km). Se vede ca in perioada 1987-1989 s-au produs destul de multe cutremure cu magnitudini ML de 4,8+ pe scara Richter:


18.03.1987 17:55:45 UTC 45,69N 26,61E 115 km 4,8
30.03.1987 03:41:28 UTC 45,88N 26,74E _76 km 4,8
04.09.1987 01:40:29 UTC 45,68N 26,43E 160 km 5,5
04.09.1987 09:58:34 UTC 45,72N 26,44E 151 km 5,2
25.09.1987 07:55:17 UTC 45,69N 26,65E 142 km 4,8
19.10.1987 19:20:08 UTC 45,70N 26,68E 121 km 5,2

07.01.1988 10:21:44 UTC 45,67N 26,67E 139 km 5,1
08.01.1988 16:50:39 UTC 45,49N 26,41E 133 km 5,2
27.06.1988 05:36:20 UTC 45,76N 26,89E _97 km 4,8
03.11.1988 15:56:48 UTC 45,82N 26,90E _84 km 4,8

21.05.1989 02:15:41 UTC 45,48N 26,44E 133 km 4,9
08.07.1989 15:41:13 UTC 45,51N 26,42E 143 km 4,8
15.08.1989 04:15:05 UTC 45,73N 26,57E 111 km 4,9


Chiar si in 1989, desi nu a existat nici un cutremur de magnitudine 5,0+ pe scara Richter, tot s-au produs 3 seisme de magnitudini 4,8-4,9. Or, ce avem noi ? In 2015 un singur cutremur de magnitudine 4,8-4,9 pe 29 martie.
Deci 3 ani la rand cu multiple seisme de magnitudini ML 4,8+ inainte de cutremurul din 1990. Sigur, instabilitate accentuata de seismul din 1986, dar oricum.
Pana nu incep sa se indeseasca, in mod sustinut, cutremurele cu magnitudini de 4,8+, si nu mai apare si un maxim de 5,5+, nu prea avem ce discuta despre un cutremur vrancean semnificativ. Asta e situatia.
In momentul de fata, baba Vrancea, saraca, se cacaie pentru un 4,8 amarat...asa ceva inseamna ca deja suntem pe o faza de activitate destul de scazuta, pentru ca a trecut maximul din 2013-2014. Si stiti cand ar trebui sa inceapa urmatorul maxim.
 
Un exemplu clar de rupere ductila a fost cea din cazul cutremurului vrancean moderat (de magnitudine 5,7) din 28 aprilie 1999, cu epicentrul in Muntii Buzaului, zona SIRIU, si focar la 151 km adancime. Cu aproape o luna inainte, chiar in zona care urma sa se rupa si in imediata vecinatate a acesteia s-au produs mai multe cutremure vrancene cu magnitudini intre 4,1 si 4,8 grade, pe 17-18 martie si, respectiv, 22-23 martie 1999. Toate cu adancimi focale de 140-150 km. Cutremurul din seara zilei de 22 martie 1999 (ML=4,8) s-a simtit si la Bucuresti, eu l-am simtit binisor. Dupa aceasta intensificare precursoare, cu seisme precursoare produse cam in zona viitorului soc principal de la SIRIU, a urmat o atenuare relativa in primele saptamani din aprilie, pentru ca socul principal de magnitudine 5,7 sa se produca la sfarsitul lunii, pe 28 aprilie.
Deci la ruperile ductile se pot evidentia foarte bine mai multe faze precursoare, iar cutremurele precursoare au focarele aflate chiar in zona de rupere a viitorului soc principal sau in imediata adiacenta a acesteia. Ceea ce nu prea e cazul cutremurelor cu rupere fragila (casanta), deci brusca, brutala, asa cum a fost in cazul seismelor din 1977, 1990 si 2004. In aceste cazuri raman de evidentiat doar schemele clasice de baleiere, cutremure pe flancul vestic si, eventual, roiuri de cutremure crustale.
 
Microseismele fagarasene de azi


30.01.2016 15:26:21 UTC 45,18N 24,43E adancime 10 km ML=0,8
30.01.2016 17:49:04 UTC 45,36N 24,38E adancime 11 km ML=1,2


arata o usoara instabilitate locala, manifestata dupa cutremurul din 29 decembrie 2015. In acelasi timp, ar putea preceda un mic cutremur vrancean din Muntii Buzaului.
 
In acelasi timp, ar putea preceda un mic cutremur vrancean din Muntii Buzaului.

30/01/2016 21:07:03 cutremur in judetul Buzau, localizat manual.Coordonate: lat 45.4958; lon 26.2583.Magnitudine: 2.9, adancime: 111km

Pai da, Fagarasul si Vrancea-Muntii Buzaului, nu se putea altfel, fireste.
 
A da, inca ceva. Micile cutremure din capatul de NE de acum cateva seri au precedat micul cutremur din capatul de SV din seara asta. Clasic. Q.E.D. Nu-i adevarat ca s-ar pregati un cutremur mare la NE cu focar la 90 km adancime. Nu e adevarat. Deci sunt schemele clasice de seismicitate vranceana, baleieri NE-SV, pe urma SV-NE, eventual cu ceva pe centru, ramane de vazut. Nimic spectaculos, asta e situatia, ce vreti ? :D
 
Pana la urma sunt corelatii intre cutremurele de suprafata si cele de adancime?

Unul de suprafata cum a fost acum sau in alte cazuri preceda unul de adancime?

S-a mai discutat problema dar teoria nu a fost sustinuta. Dar totusi din teren se obs ca asa ar fi :)
 
Este vorba de faptul ca dinamica blocului litosferic vrancean influenteaza activitatea din Fagaras-Campulung, lucru deja demonstrat. Cutremure crustale ai si in Maramures si Banat, or acolo nu ai cutremure de adancime mare. Deci explicatia tine de legaturile foarte clare dintre partea vestica a Vrancei si tensiunile de pe faliile din Carpatii Meridionali. Nu e adevarat ca un cutremur crustal provoaca un cutremur subcrustal, e o aberatie chestia asta. Fiindca ai cutremure crustale in aproape toata tara, or cutremurele adanci sunt foarte izolate. Si pe plan mondial cutremurele crustale sunt foarte raspandite, in timp ce cutremurele de adancime mare sunt mult mai restranse din punct de vedere al localizarii surselor.
 
Este vorba de corelatii intre cauzele seismelor, cutremurele respective sunt doar efecte. Cauzele tectonice ale seismelor prezinta anumite corelatii, deci elementele structurale geotectonice se pun in cauza. Si subliniez din nou ca dinamica blocului litosferic paleosubdus din Vrancea influenteaza si seismicitatea din Fagaras-Campulung.
Cine trage concluzii gresite cum ca seismele de suprafata ar provoca seisme de adancime sa imi explice si mie de ce nu avem cutremure subcrustale in Maramures, de exemplu, sau in Banat, Crisana, Oltenia...?
 
Deci, inca o data, pentru a elimina interpretarile eronate: procesele geotectonice implicate in geneza seismelor vrancene, si mai ales a celor de pe flancul vestic, sunt cele care induc tensiuni suplimentare pe faliile din Carpatii Meridionali, si mai ales in zona Fagaras-Campulung.
 
Cutremurele crustale si cele subcrustale sunt doar efecte ale unor procese geotectonice.
 
In special cutremurele din Muntii Buzaului sunt importante din perspectiva relatiei cu zona Fagaras-Campulung. Cred ca blocul litosferic vrancean se intinde mult in afara ariei seismogene active, dovada si cutremurele subcrustale din judetul Prahova!!! Doar ati vazut ca imediat dupa cutremurul fagarasean din 29 decembrie 2015 s-a produs un cutremur de mare adancime in judetul Prahova.


29.12.2015 18:56:28 UTC 45,46N 24,18E adancime 2,3 km ML=4,2
29.12.2015 20:41:26 UTC 45,26N 26,12E adancime 138 km ML=3,1
 
E posibil ca intr-un viitor mai indepartat seismicitatea subcrustala din Vrancea "actuala" sa "se mute" mai spre vest, sud-vest. Va dati seama ce ar insemna asta din punct de vedere al seismicitatii fagarasene ? :devil::devil::devil:

Adica, baba Vrancea "pleaca la plimbare" mai spre vest, sud-vest. =)):)):devil:
 
GeoX a spus:
A da, inca ceva. Micile cutremure din capatul de NE de acum cateva seri au precedat micul cutremur din capatul de SV din seara asta. Clasic. Q.E.D. Nu-i adevarat ca s-ar pregati un cutremur mare la NE cu focar la 90 km adancime. Nu e adevarat. Deci sunt schemele clasice de seismicitate vranceana, baleieri NE-SV, pe urma SV-NE, eventual cu ceva pe centru, ramane de vazut. Nimic spectaculos, asta e situatia, ce vreti ? :D

Am observat si eu legatura. Vad ca si capatul NE e o dezamagire :))
In orice caz parca au mai fost baleierile astea si vad ca se respecta regula fara nici un dezechilibru.

Pare ca nu se intampla absolut nimic interesant in camara babeiV
 
Back
Sus